22 Ai hotărât ca poporul Tău, Israel, să fie poporul Tău pe vecie, iar Tu, Doamne, să le fii Dumnezeu.

23 Şi acum, Doamne, fie ca promisiunea pe care ai făcut-o cu privire la robul Tău şi la Casa lui să rămână pe vecie şi fă precum ai zis. 24 Fie întărit şi preamărit Numele Tău! În veci să se spună că Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, este Dumnezeu pentru Israel, iar casa robului Tău David să dăinuiască înaintea Ta.

Read full chapter