Coborârea Duhului Sfânt

Când a sosit ziua Cincizecimii[a], erau cu toţii la un loc. Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic[b] şi a umplut toată casa în care şedeau ei. Li s-au arătat nişte limbi ca de foc[c], care s-au împrăştiat şi s-au aşezat câte una pe fiecare dintre ei. Toţi au fost umpluţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.

Read full chapter

Footnotes

  1. Faptele Apostolilor 2:1 Gr.: Pentecoste, denumirea în greacă a Sărbătorii Săptămânilor (vezi Lev. 23:15-22), sărbătoare ce avea loc la cincizeci de zile după Paşte; în timpul NT, sărbătoarea aniversa darea Legii pe muntele Sinai, fiind un moment de rededicare faţă de legământul mozaic; era, în acelaşi timp, una dintre cele trei sărbători anuale la care trebuia să participe orice bărbat israelit (vezi Deut. 16:16)
  2. Faptele Apostolilor 2:2 Vântul sau suflarea sunt asociate de obicei în Biblie cu Duhul Sfânt (vezi Eze. 37:9, 14; In. 3:8; 20:22)
  3. Faptele Apostolilor 2:3 În VT, focul este adesea un simbol al prezenţei divine (vezi Ex. 3:2; 19:18); în Ex. 19:18 Dumnezeu Se coboară în mijlocul focului pentru a iniţia legământul cu poporul Său