Add parallel Print Page Options

16 Şi eu, ca să Te ascult, n-am(A) vrut să nu fiu păstor, nici n-am dorit ziua nenorocirii, ştii, şi ce a ieşit din buzele mele este descoperit înaintea Ta. 17 De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu eşti scăparea(B) mea în ziua nenorocirii! 18 Prigonitorii mei să fie acoperiţi de ruşine(C), dar să nu fiu ruşinat(D) eu; să tremure ei, dar să nu tremur eu! Adu peste ei ziua nenorocirii, loveşte-i(E) cu o îndoită urgie!”

Read full chapter