Add parallel Print Page Options

20 Pântecele mamei îl uită,
viermii se ospătează cu el,
nimeni nu-şi mai aduce aminte(A) de el!
Nelegiuitul este sfărâmat ca un copac,
21 el, care pradă pe femeia stearpă şi fără copii,
el care nu face niciun bine văduvei!…
22 Şi totuşi Dumnezeu, prin puterea Lui, lungeşte zilele celor silnici,
şi iată-i în picioare când nu mai trăgeau nădejde de viaţă;

Read full chapter