Add parallel Print Page Options

Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sunt luaţi prinşi de arcaşi; toţi locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. De aceea zic: ‘Întoarceţi-vă privirile de la mine, lăsaţi-mă să plâng(A) cu amar; nu stăruiţi să mă mângâiaţi pentru nenorocirea fiicei poporului meu!’ Căci(B) este o zi de necaz, de zdrobire şi de învălmăşeală, trimisă de(C) Domnul, Dumnezeul oştirilor, în valea vedeniilor. Se dărâmă zidurile şi răsună ţipete de durere spre munte.

Read full chapter