Add parallel Print Page Options

Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preţ de sânge”. Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului”, ca loc pentru îngroparea străinilor. Iată de ce ţarina(A) aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui”.

Read full chapter