Numeri 10:29-12:15
Nouă Traducere În Limba Română
29 Moise i-a zis lui Hobab, fiul midianitului Reuel, socrul lui Moise:
– Pornim către locul despre care Domnul a zis: „Vi-l voi da vouă!“ Vino cu noi şi-ţi vom face bine, căci Domnul
i-a promis binele lui Israel.
30 Dar el i-a răspuns:
– Nu, eu nu voi merge, ci mă voi întoarce în ţara mea şi la rudele mele.
31 Moise însă i-a zis:
– Te rog, nu ne părăsi, pentru că tu ştii unde putem să ne aşezăm tabăra în pustie şi astfel vei fi ca ochii pentru noi. 32 Dacă vei merge cu noi, te vom face părtaş la orice bine pe care ni-l va face Domnul.
33 Şi astfel, ei au pornit de la muntele Domnului şi au mers cale de trei zile. Chivotul Legământului cu Domnul a mers înaintea lor cale de trei zile ca să le caute un loc de odihnă. 34 Norul Domnului era peste ei în ziua când au pornit din tabără.
35 Ori de câte ori Chivotul pornea, Moise zicea:
„Ridică-Te, Doamne!
Duşmanii Tăi să fie împrăştiaţi
şi cei ce Te urăsc să fugă dinaintea feţei Tale!“
36 Şi când se oprea să se odihnească, el zicea:
„Întoarce-te, Doamne,
la mulţimea miilor lui Israel!“
Focul Domnului
11 După o vreme poporul a început să se plângă în auzul Domnului că-i merge rău; Domnul a auzit şi s-a aprins de mânie. Focul Domnului s-a aprins împotriva lor şi a mistuit o parte din marginea taberei. 2 Atunci poporul a strigat către Moise; Moise s-a rugat Domnului şi focul s-a stins. 3 Locul acela s-a numit Tabera[a] pentru că focul Domnului s-a aprins împotriva lor.
Prepeliţele
4 După aceea, adunătura de oameni[b] care era în mijlocul lor a început să poftească cu nesaţ, astfel că şi israeliţii s-au plâns din nou şi au zis: „Cine ne va da carne să mâncăm? 5 Ne aducem aminte de peştele pe care-l mâncam fără plată în Egipt, de castraveţi, de pepeni, de praz, de ceapă şi de usturoi. 6 Acum însă ni s-a uscat sufletul! Nu mai este nimic înaintea ochilor noştri, decât mana aceasta!“
7 Mana era ca sămânţa de coriandru, iar la culoare era ca răşina. 8 Poporul umbla prin împrejurimi şi o aduna, o măcina în râşniţă sau o pisa într-o piuă mică, apoi o fierbea în oale şi făcea turte din ea; la gust era ca o turtă coaptă cu ulei. 9 Mana cădea în tabără în timpul nopţii, odată cu lăsarea rouăi.
10 Moise a auzit poporul plângând, fiecare în clanul lui şi la intrarea cortului lui. Atunci mânia Domnului s-a aprins foarte tare; Moise a înţeles că ceea ce făceau ei era un lucru rău. 11 Moise i-a zis Domnului:
– De ce te-ai purtat atât de rău cu robul Tău? De ce n-am găsit bunăvoinţă la Tine şi ai lăsat asupra mea povara acestui popor? 12 Oare eu am conceput poporul acesta? I-am născut eu ca să-mi spui: „Poartă-i la sân cum poartă o doică un sugar“ înspre ţara pe care ai jurat părinţilor lor că le-o vei da? 13 De unde să iau carne pentru tot poporul acesta? Căci vin şi plâng înaintea mea şi zic: „Dă-ne carne să mâncăm!“ 14 Nu pot duce singur acest popor, căci este o povară prea grea pentru mine. 15 Dacă aşa te porţi cu mine, mai bine, Te rog, omoară-mă! Omoară-mă, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine şi nu mă mai lăsa să-mi văd nenorocirea!
16 Domnul i-a răspuns lui Moise:
– Adună-Mi şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii lui Israel, despre care ştii că sunt sfetnici ai poporului şi supraveghetori peste el; adu-i la Cortul Întâlnirii ca să stea acolo împreună cu tine. 17 Eu Mă voi coborî şi îţi voi vorbi acolo; voi lua din Duhul Care este peste tine şi-L voi pune peste ei; ei vor purta povara poporului împreună cu tine şi astfel n-o vei mai purta singur.
18 Să spui poporului: „Sfinţiţi-vă pentru ziua de mâine; veţi mânca şi carne, pentru că v-aţi plâns în auzul Domnului, spunând: «Cine ne va da carne să mâncăm? Ne era mai bine în Egipt.» De aceea Domnul vă va da carne să mâncaţi. 19 Nu veţi mânca doar o zi sau două sau cinci sau zece sau douăzeci de zile, 20 ci o lună întreagă, până vă va ieşi pe nări şi vă veţi scârbi de ea, pentru că L-aţi respins pe Domnul Care este în mijlocul vostru, zicând: «De ce am ieşit oare din Egipt?»“
21 Dar Moise I-a zis:
– Poporul care este cu mine este de şase sute de mii de oameni care merg pe jos şi Tu zici: „Le voi da carne ca să mănânce o lună întreagă!“ 22 Sunt destule turme şi cirezi să tăiem? Este destul peşte în mare să prindem?
23 Domnul i-a răspuns lui Moise:
– Este oare mâna Domnului prea scurtă? Vei vedea acum dacă se va adeveri sau nu Cuvântul Meu.
24 Moise a ieşit şi a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat şaptezeci de bătrâni din popor şi i-a pus să stea de jur împrejurul Cortului. 25 Apoi Domnul S-a coborât în nor, i-a vorbit lui Moise, a luat din Duhul Care era peste el şi L-a pus peste bătrâni; când Duhul S-a aşezat peste ei au început să profeţească. Dar după aceea n-au mai profeţit.
26 În tabără rămăseseră doi oameni: pe unul îl chema Eldad, iar pe celălalt Medad. Duhul S-a aşezat şi peste ei; aceştia erau dintre cei scrişi, dar nu se duseseră la Cort aşa că au profeţit în tabără.
27 Un tânăr a alergat şi i-a spus lui Moise:
– Eldad şi Medad profeţesc în tabără.
28 Iosua, fiul lui Nun, care-i slujea lui Moise încă din tinereţe, i-a zis acestuia:
– Moise, stăpânul meu, opreşte-i!
29 Dar Moise i-a răspuns:
– Eşti gelos de dragul meu? Eu îmi doresc ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din profeţi şi Domnul să-Şi pună Duhul Său peste ei!
30 Apoi Moise şi sfatul bătrânilor lui Israel[c] s-au întors în tabără.
31 Domnul a trimis un vânt puternic care a adus prepeliţe dinspre mare şi le-a făcut să zboare[d] pe lângă tabără, cale de o zi, de o parte şi de alta a taberei, la o înălţime de doi coţi[e] de la pământ[f]. 32 Toată ziua şi toată noaptea şi apoi toată ziua următoare, poporul a adunat prepeliţe; cel care adunase cel mai puţin avea zece homeri[g]. Ei şi le-au întins în jurul taberei. 33 Dar în timp ce carnea le era încă între dinţi, înainte să o mestece, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului şi Domnul a lovit poporul cu o mare urgie. 34 Locul acela a fost numit Chibrot-Hataava[h] pentru că acolo i-au îngropat pe cei care au poftit.
35 De la Chibrot-Hataava, poporul a călătorit spre Haţerot şi s-a oprit acolo.
Miriam şi Aaron cârtesc împotriva lui Moise
12 Miriam şi Aaron au vorbit împotriva lui Moise din cauza femeii cuşite[i] cu care se căsătorise (pentru că el se căsătorise cu o femeie cuşită); 2 ei ziceau: „Oare numai prin Moise a vorbit Domnul? N-a vorbit şi prin noi?“ Domnul a auzit ce spuneau.
3 Moise era un om foarte blând[j], mai blând decât orice om de pe faţa pământului.
4 Deodată Domnul le-a zis lui Moise, lui Aaron şi lui Miriam:
– Veniţi toţi trei la Cortul Întâlnirii!
Şi cei trei au venit. 5 Atunci Domnul S-a coborât într-un stâlp de nor şi i-a chemat pe Aaron şi pe Miriam; amândoi au venit în faţă. 6 El le-a zis:
– Ascultaţi cuvintele Mele:
când este un profet între voi,
Eu, Domnul, Mă fac cunoscut lui în vedenii
şi îi vorbesc în visuri.
7 Nu tot aşa este şi cu robul Meu Moise;
el este credincios peste toată casa Mea.
8 Cu el vorbesc gură către gură,
clar, nu prin cuvântări enigmatice.
El vede înfăţişarea Domnului.
Cum de nu v-aţi temut deci
să vorbiţi împotriva robului Meu Moise?
9 Mânia Domnului s-a aprins împotriva lor şi El S-a îndepărtat. 10 Când norul s-a îndepărtat de pe Cortul Întâlnirii, Miriam era plină de lepră[k], albă ca zăpada. Aaron s-a întors spre Miriam şi a văzut că era plină de lepră. 11 Atunci Aaron i-a zis lui Moise:
– Stăpânul meu, nu ne pedepsi pentru un păcat pe care l-am făcut aşa de nebuneşte. 12 Nu lăsa ca ea să fie ca un copil născut mort, a cărui carne este pe jumătate mâncată când iese din pântecele mamei lui.
13 Moise a strigat către Domnul:
– O Dumnezeule, Te rog, vindec-o!
14 Dar Domnul i-a răspuns lui Moise:
– Dacă tatăl ei ar fi scuipat-o în faţă, n-ar fi fost ea făcută de ruşine timp de şapte zile? Să fie deci închisă afară din tabără timp de şapte zile, iar după aceea poate fi primită din nou.
15 Astfel Miriam a fost închisă în afara taberei timp de şapte zile. Poporul n-a mărşăluit mai departe până ce Miriam n-a fost primită din nou.
Footnotes
- Numeri 11:3 Tabera înseamnă Pârjol
- Numeri 11:4 Este vorba despre acea mulţime amestecată de non-israeliţi care au plecat din Egipt împreună cu israeliţii (vezi Ex. 12:38)
- Numeri 11:30 Lit.: bătrânii lui Israel, şefi de familii şi de clanuri, recunoscuţi ca autoritate la toate popoarele orientale; rol de judecători în cadrul comunităţii locale (Deut. 19:12; 21:1-9; 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituţie, Sfatul Bătrânilor lui Israel (lit. bătrânii lui Israel) este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); peste tot în carte
- Numeri 11:31 Sau: le-a făcut să cadă
- Numeri 11:31 Aproximativ 1 m
- Numeri 11:31 Sensul frazei în ebraică este nesigur: prepeliţele fie zburau la o înălţime de 1 m de la pământ, fie zăceau în mormane înalte de 1 m
- Numeri 11:32 Aproximativ 2200 l
- Numeri 11:34 Chibrot-Hataava înseamnă Mormintele Poftei
- Numeri 12:1 Sau: etiopeancă
- Numeri 12:3 Sensul termenului ebraic este acela de sărman, umil, de aici probabil sensul de smerit, blând; vezi Ţef. 2:3, pentru o contextualizare a termenului
- Numeri 12:10 Termenul ebraic poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra; peste tot în acest capitol
Numeri 10:29-12:15
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Moise şi socrul său
29 Moise a zis lui Hobab, fiul lui Reuel(A), Madianitul, socrul lui Moise: „Noi plecăm spre locul despre care Domnul a zis: ‘Eu vi-l(B) voi da.’ Vino cu noi, şi îţi vom face(C) bine, căci Domnul(D) a făgăduit că va face bine lui Israel.” 30 Hobab i-a răspuns: „Nu pot să merg, ci mă voi duce în ţara mea şi în locul meu de naştere.” 31 Şi Moise a zis: „Nu ne părăsi, te rog, fiindcă tu cunoşti locurile unde putem să tăbărâm în pustie, deci tu să ne fii(E) călăuză. 32 Şi dacă vii cu noi, te vom face să te bucuri de binele(F) pe care ni-l va face Domnul.” 33 Ei au plecat de la Muntele(G) Domnului şi au mers trei zile; chivotul legământului Domnului a pornit înaintea lor(H) şi a făcut un drum de trei zile, ca să le caute un loc de odihnă. 34 Norul(I) Domnului era deasupra lor în timpul zilei, când porneau din tabără. 35 Când pornea chivotul, Moise zicea: „Scoală-Te(J), Doamne, ca să se împrăştie vrăjmaşii Tăi şi să fugă dinaintea Feţei Tale cei ce Te urăsc!” 36 Iar când îl aşezau, zicea: „Întoarce-Te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel!”
Focul Domnului
11 Poporul(K) a cârtit în gura mare împotriva Domnului, zicând că-i merge rău. Când a auzit, Domnul S-a mâniat(L). S-a aprins(M) între ei focul Domnului şi a mistuit o parte din marginea taberei. 2 Poporul a strigat către Moise. Moise s-a rugat(N) Domnului, şi focul s-a stins. 3 Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentru că se aprinsese focul Domnului printre ei.
Prepeliţele
4 Adunăturii(O) de oameni care se aflau în mijlocul lui Israel i-a venit poftă, ba chiar şi copiii lui Israel au început să plângă şi să zică: „Cine(P) ne va da carne să mâncăm? 5 Ne aducem(Q) aminte de peştii pe care-i mâncam în Egipt şi care nu ne costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de praji, de ceapă şi de usturoi. 6 Acum ni s-a uscat(R) sufletul: nu mai este nimic! Ochii noştri nu văd decât mana aceasta.” 7 Mana(S) semăna cu grăuntele de coriandru şi la vedere era ca bedeliumul(T). 8 Poporul se risipea şi o strângea, o măcina la râşniţă sau o pisa într-o piuă; o fierbea în oală şi făcea turte din ea. Mana avea gustul(U) unei turte făcute cu untdelemn. 9 Când cădea roua(V) noaptea în tabără, cădea şi mana. 10 Moise a auzit pe popor plângând, fiecare în familia lui şi la uşa cortului lui. Mânia(W) Domnului s-a aprins cu tărie. Moise s-a întristat 11 şi a zis(X) Domnului: „Pentru ce mâhneşti Tu pe robul Tău şi pentru ce n-am căpătat eu trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg? 12 Oare eu am zămislit pe poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: ‘Poartă-l(Y) la sânul tău, cum poartă doica(Z) pe copil, până în ţara pe care ai jurat(AA) părinţilor lui că i-o vei da’? 13 De unde(AB) să iau carne, ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei plâng la mine, zicând: ‘Dă-ne carne ca să mâncăm!’ 14 Eu(AC) singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine. 15 Decât să Te porţi aşa cu mine, mai bine omoară-mă(AD), Te rog, dacă mai am vreo trecere înaintea Ta, ca să nu-mi mai văd(AE) nenorocirea.” 16 Domnul a zis lui Moise: „Adună la Mine şaptezeci(AF) de bărbaţi, dintre bătrânii lui Israel, din cei pe care-i cunoşti ca bătrâni ai poporului şi cu putere(AG) asupra lor; adu-i la cortul întâlnirii şi să se înfăţişeze acolo împreună cu tine. 17 Eu(AH) Mă voi pogorî şi îţi voi vorbi acolo; voi lua din duhul(AI) care este peste tine şi-l voi pune peste ei, ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului, şi să n-o porţi tu singur. 18 Să spui poporului: ‘Sfinţiţi-vă(AJ) pentru mâine şi aveţi să mâncaţi carne, fiindcă aţi plâns în(AK) auzul Domnului şi aţi zis: «Cine ne va da carne să mâncăm? Căci noi(AL) o duceam bine în Egipt!» Domnul vă va da carne, şi veţi mânca. 19 Aveţi să mâncaţi carne nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile, 20 ci o lună(AM) întreagă, până vă va ieşi pe nări şi vă veţi scârbi de ea, pentru că n-aţi ascultat de Domnul care este în mijlocul vostru şi pentru că aţi plâns înaintea Lui, zicând: «Pentru ce(AN) am ieşit noi oare din Egipt?»’.” 21 Moise a zis: „Şase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul(AO) căruia sunt eu, şi Tu zici: ‘Le voi da carne şi vor mânca o lună întreagă!’ 22 Putem tăia(AP) oare atâtea oi şi atâţia boi, ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toţi peştii mării, ca să le ajungă?” 23 Domnul a răspuns lui Moise: „Nu cumva(AQ) s-a scurtat oare mâna Domnului? Vei vedea acum dacă ceea ce ţi-am spus se va(AR) întâmpla sau nu.” 24 Moise a ieşit şi a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat(AS) şaptezeci de bărbaţi din bătrânii poporului şi i-a pus în jurul cortului. 25 Domnul S-a pogorât(AT) în nor şi a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el şi l-a pus peste cei şaptezeci de bătrâni. Şi de îndată ce duhul s-a aşezat(AU) peste ei, au început să prorocească(AV), dar după aceea n-au mai prorocit. 26 Doi oameni, unul numit Eldad şi altul Medad, rămăseseră în tabără, şi duhul s-a aşezat şi peste ei, căci erau dintre cei scrişi, măcar că nu(AW) se duseseră la cort. Şi au început să prorocească şi ei în tabără. 27 Un tânăr a alergat şi a dat de ştire lui Moise, zicând: „Eldad şi Medad prorocesc în tabără.” 28 Şi Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereţea lui, a luat cuvântul şi a zis: „Domnule Moise(AX), opreşte-i.” 29 Moise i-a răspuns: „Eşti gelos pentru mine? Să dea Dumnezeu(AY) ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din proroci şi Domnul să-Şi pună Duhul Lui peste ei!” 30 Apoi Moise s-a întors în tabără, el şi bătrânii lui Israel. 31 Domnul a făcut să sufle de peste mare un vânt(AZ), care a adus prepeliţe şi le-a răspândit peste tabără, cale cam de o zi într-o parte şi cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberei. Aveau o înălţime de aproape doi coţi de la faţa pământului. 32 În tot timpul zilei aceleia şi toată noaptea şi toată ziua următoare, poporul s-a sculat şi a strâns prepeliţe; cel ce strânsese cel mai puţin avea zece omeri. Ei şi le-au întins în jurul taberei. 33 Pe când carnea(BA) era încă în dinţii lor, fără să fie mestecată, Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului şi Domnul a lovit poporul cu o urgie foarte mare. 34 Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentru că acolo au îngropat pe poporul apucat de poftă. 35 De la Chibrot-Hataava, poporul a plecat(BB) la Haţerot şi s-a oprit la Haţerot.
Lepra Mariei
12 Maria şi Aaron au vorbit împotriva lui Moise din pricina femeii etiopiene(BC) pe care o luase el de nevastă, căci luase o femeie etiopiană. 2 Şi au zis: „Oare numai prin Moise vorbeşte Domnul? Nu vorbeşte oare(BD) şi prin noi?” Şi Domnul(BE) a auzit-o. 3 Moise însă era un om foarte blând, mai blând decât orice om de pe faţa pământului. 4 Deodată, Domnul(BF) a zis lui Moise, lui Aaron şi Mariei: „Duceţi-vă, câteşitrei la cortul întâlnirii.” Şi s-au dus câteşitrei. 5 Domnul S-a pogorât(BG) în stâlpul de nor şi a stat la uşa cortului. A chemat pe Aaron şi pe Maria, şi ei s-au apropiat amândoi. 6 Şi a zis: „Ascultaţi bine ce vă spun! Când va fi printre voi un proroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într-o vedenie(BH) sau îi voi vorbi într-un(BI) vis. 7 Nu(BJ) tot aşa este însă cu robul Meu Moise. El este(BK) credincios în toată casa(BL) Mea. 8 Eu îi vorbesc gură către(BM) gură, Mă descopăr lui nu(BN) prin lucruri greu de înţeles, ci el vede chipul(BO) Domnului. Cum de(BP) nu v-aţi temut deci să vorbiţi împotriva robului Meu, împotriva lui Moise?” 9 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lor. Şi a plecat. 10 Norul s-a depărtat de pe cort. Şi iată că Maria(BQ) era plină de(BR) lepră, albă ca zăpada. Aaron s-a întors spre Maria, şi iată că ea avea lepră. 11 Atunci Aaron a zis lui Moise: „Ah, domnul meu, nu ne face să purtăm pedeapsa(BS) păcatului pe care l-am făcut ca nişte nechibzuiţi şi de care ne-am făcut vinovaţi! 12 Să nu fie Maria ca un copil născut(BT) mort, a cărui carne este pe jumătate putredă când iese din pântecele mamei lui!” 13 Moise a strigat către Domnul, zicând: „Dumnezeule, Te rog, vindecă-o!” 14 Şi Domnul a zis lui Moise: „Dacă(BU) ar fi scuipat-o tatăl ei în obraz, n-ar fi fost ea oare de ocară timp de şapte zile? Să fie închisă(BV) deci şapte zile afară din tabără, după aceea să fie primită în tabără.” 15 Maria(BW) a fost închisă şapte zile afară din tabără. Şi poporul n-a pornit până ce n-a intrat din nou Maria în tabără.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
