Fie ca cei ce nădăjduiesc în Tine să nu se ruşineze din pricina mea,
    Stăpâne, Doamne al Oştirilor,
fie ca cei ce Te caută să nu roşească din pricina mea,
    Dumnezeule al lui Israel!
Din pricina Ta port eu ocara,
    şi dezonoarea mi-a acoperit faţa.
Sunt considerat un străin de către fraţii mei,
    un venetic de către fiii mamei mele,
căci râvna pentru Casa Ta mă mistuie
    şi ocările celor ce Te ocărăsc au căzut peste mine!
10 Când plâng şi postesc,
    ei mă batjocoresc.
11 Când îmbrac sacul de jale,
    ei mă fac de pomină.
12 Cei ce stau la poarta cetăţii mă vorbesc,
    cei ce se îmbată cântă despre mine.

Read full chapter