Romani 13-16

Nouă Traducere În Limba Română

Supunere în faţa autorităţilor civile

13 Orice persoană trebuie să se supună autorităţilor, pentru că nu există nici o autoritate care să nu fi fost instituită de Dumnezeu. Autorităţile care există au fost instituite de Dumnezeu. ² Prin urmare, oricine se împotriveşte autorităţii, se împotriveşte rânduielii puse de Dumnezeu, iar cei care se împotrivesc îşi vor primi condamnarea. ³ Deoarece conducătorii nu le inspiră teamă celor ce fac binele, ci celor ce fac răul. Vrei deci să nu-ţi fie frică de autoritate? Fă ce este bine şi vei fi lăudat de ea! ⁴ Căci ea este un slujitor al lui Dumnezeu pentru binele tău. Însă, dacă faci ceea ce este rău, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia! Ea este în slujba lui Dumnezeu, pentru a aduce mânia peste cel ce înfăptuieşte răul. ⁵ Aşadar, trebuie să le fii supus nu doar din cauza mâniei, ci şi datorită conştiinţei. ⁶ Din acelaşi motiv trebuie să plătiţi şi taxele^[a], pentru că autorităţile sunt slujitori ai lui Dumnezeu, care se ocupă cu acest lucru. ⁷ Daţi fiecăruia ceea ce-i datoraţi: taxe – cui datoraţi taxe, vamă – cui datoraţi vamă, respect – cui datoraţi respect, onoare – cui datoraţi onoare!

Dragostea faţă de semen

⁸ Să nu datoraţi nimănui nimic, în afară de dragoste, pentru că acela care-şi iubeşte semenul a împlinit Legea, ⁹ întrucât „Să nu comiţi adulter“; „Să nu ucizi“; „Să nu furi“; „Să nu pofteşti“^[b], şi orice altă poruncă, sunt cuprinse în această afirmaţie: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi!“^{[c] 10} Dragostea nu-i face rău semenului, deci dragostea este împlinirea Legii.

Ziua este aproape

¹¹ Faceţi lucrul acesta^[d], ştiind ce vremuri sunt: este ceasul să vă treziţi din somn, pentru că mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am devenit credincioşi; ¹² noaptea aproape a trecut şi ziua este aproape, deci să lăsăm la o parte faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armura luminii! ¹³ Să ne comportăm aşa cum se cuvine, ca în timpul zilei, nu în orgii şi în beţii, nu în desfrânare şi în depravare, nu în ceartă şi în invidie, ¹⁴ ci îmbrăcaţi-vă cu Domnul Isus Cristos şi nu vă preocupaţi de cum anume să vă îngrijiţi de poftele firii^[e] voastre!

Cel slab şi cel puternic

14 Primiţi-i bine între voi pe cei care sunt slabi în credinţă^[f], fără a purta dispute! ² Unul crede că poate să mănânce orice, pe când cel slab mănâncă doar legume.^{[g] 3} Cel ce mănâncă orice să nu-l dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă orice, iar cel ce nu mănâncă orice să nu-l condamne pe cel ce mănâncă, pentru că Dumnezeu l-a primit. ⁴ Cine eşti tu să-l condamni pe slujitorul altuia?! Dacă stă sau cade, îl priveşte pe stăpânul său! Însă el va sta, pentru că Domnul îl poate face să stea. ⁵ Unul crede că o zi este mai bună decât alta, iar altul le consideră pe toate la fel. Fiecare trebuie să fie pe deplin convins în gândirea sa. ⁶ Cel ce respectă o anumită zi, pentru Domnul o respectă. Cel ce mănâncă orice, pentru Domnul mănâncă, întrucât el Îi mulţumeşte lui Dumnezeu, iar cel ce nu mănâncă orice, pentru Domnul nu mănâncă şi Îi mulţumeşte şi el lui Dumnezeu. ⁷ Căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru el însuşi şi nimeni dintre noi nu moare pentru el însuşi: ⁸ dacă trăim, pentru Domnul trăim, iar dacă murim, pentru Domnul murim. Astfel, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului. ⁹ Pentru acest scop a murit şi a înviat Cristos: ca să poată fi Domn şi al celor morţi, şi al celor vii. ¹⁰ Aşadar, de ce-l condamni pe fratele tău? Sau de ce-l dispreţuieşti pe fratele tău?^[h] Căci toţi vom sta înaintea tronului de judecată al lui Dumnezeu. ¹¹ Pentru că este scris:

¹² Deci fiecare dintre noi va da socoteală despre sine însuşi înaintea lui Dumnezeu.

¹³ Aşadar, să nu ne mai judecăm unii pe alţii, ci, mai degrabă, judecaţi ca nu cumva să puneţi fratelui vostru o piatră de poticnire sau o pricină de cădere. ¹⁴ Ştiu şi sunt convins în Domnul Isus că nici un lucru nu este necurat în sine, însă dacă cineva consideră un lucru ca fiind necurat, atunci pentru el este necurat. ¹⁵ Dacă fratele tău este întristat din cauza a ceea ce mănânci, atunci tu nu mai trăieşti în dragoste. Nu-l nimici, prin ceea ce mănânci, pe cel pentru care a murit Cristos! ¹⁶ Nu lăsaţi ca binele vostru să fie vorbit de rău! ¹⁷ Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este nici mâncare, nici băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt. ¹⁸ Cel care-L slujeşte astfel pe Cristos Îi este plăcut lui Dumnezeu şi este respectat de oameni. ¹⁹ Aşadar, să urmărim lucrurile care aduc pacea şi cele prin care ne zidim unii pe alţii! ²⁰ Nu distrugeţi lucrarea lui Dumnezeu de dragul unei mâncări! Într-adevăr, toate lucrurile sunt curate, însă este rău pentru un om să mănânce ceva care pe celălalt l-ar face să cadă. ²¹ Este bine să nu mănânci carne sau să nu bei vin sau orice altceva care pe fratele tău l-ar face să cadă. ²² Aşadar, încredinţarea pe care o ai, păstreaz-o pentru tine înaintea lui Dumnezeu. Ferice de omul care nu se condamnă din cauza a ceea ce el consideră ca fiind bun! ²³ Însă omul care are îndoieli este condamnat dacă mănâncă, pentru că n-o face din convingere^[j]. Orice lucru care nu vine din convingere este păcat.

15 Însă noi, care suntem tari, trebuie să purtăm slăbiciunile celor slabi şi nu să ne fim plăcuţi nouă înşine. ² Fiecare dintre noi trebuie să placă semenului său, spre binele acestuia, pentru zidirea lui, ³ întrucât chiar Cristos nu Şi-a plăcut Lui Însuşi, ci, aşa cum este scris: „Ocările celor ce Te ocărăsc au căzut peste Mine!“^{[k] 4} Tot ce a fost scris în trecut a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi încurajarea date de Scripturi, să avem nădejde. ⁵ Dumnezeul răbdării şi al încurajării să vă ajute să trăiţi în armonie unii cu alţii^[l], potrivit cu Cristos Isus, ⁶ pentru ca, dintr-o singură inimă şi dintr-un singur glas, să-L slăviţi pe Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos!

⁷ Aşadar, primiţi-vă bine unii pe alţii, aşa cum v-a primit Cristos, pentru a-I aduce slavă lui Dumnezeu! ⁸ Eu vă spun că Cristos a devenit un slujitor al celor circumcişi, pentru adevărul lui Dumnezeu, pentru ca El să confirme promisiunile date patriarhilor, ⁹ astfel încât neamurile să-L slăvească pe Dumnezeu pentru îndurarea Lui, aşa cum este scris:

¹⁰ Şi, din nou, spune:

¹¹ Şi, din nou:

¹² Şi, din nou, Isaia spune:

¹³ Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea, în timp ce credeţi, ca să aveţi nădejde din belşug, prin puterea Duhului Sfânt!

Motivaţia lui Pavel în scrierea epistolei

¹⁴ Dar eu însumi sunt convins cu privire la voi, fraţii mei, că şi voi înşivă sunteţi plini de bunătate, plini de toată cunoaşterea, capabili să vă învăţaţi unii pe alţii. ¹⁵ Cu toate acestea, v-am scris într-un mod mai îndrăzneţ cu privire la unele lucruri, ca să vi le reamintesc, datorită harului care mi-a fost dat de către Dumnezeu ¹⁶ spre a fi un slujitor al lui Cristos Isus pentru neamuri, în datoria preoţească de a vesti Evanghelia lui Dumnezeu, astfel încât neamurile să fie o jertfă plăcută, sfinţită de Duhul Sfânt. ¹⁷ Aşadar, în Cristos Isus mă pot lăuda cu lucrarea mea pentru Dumnezeu, ¹⁸ pentru că n-aş avea îndrăzneala de a mă lăuda^[r] cu vreun alt lucru, decât cu ceea ce a făcut Cristos prin mine,^[s] pentru ca neamurile să asculte prin ceea ce am spus şi am făcut, ¹⁹ prin puterea semnelor şi minunilor, prin puterea Duhului lui Dumnezeu^[t]. Astfel, din Ierusalim şi împrejurimile lui, până în Iliria^[u], am vestit toată Evanghelia lui Cristos. ²⁰ Întotdeauna am dorit să vestesc Evanghelia acolo unde Cristos încă n-a fost cunoscut, ca să nu construiesc pe o temelie pusă de altcineva, ²¹ ci să fac aşa cum este scris:

Planul lui Pavel de a vizita Roma

²² Iată ce m-a împiedicat de multe ori să vin la voi. ²³ Dar acum, nemaiavând nimic de înfăptuit în aceste regiuni şi întrucât de mulţi ani doresc să vin la voi, ²⁴ sper să vă văd în călătoria mea, când voi merge în Spania, şi să fiu însoţit de voi până acolo^[w], după ce, mai întâi, voi petrece un timp cu voi. ²⁵ Acum însă mă duc la Ierusalim, pentru a-i sluji pe sfinţi acolo. ²⁶ Căci celor din Macedonia şi Ahaia^[x] le-a făcut plăcere să facă o binefacere pentru săracii care sunt între sfinţii din Ierusalim. ²⁷ Le-a făcut plăcere să facă aceasta şi, într-adevăr, le erau datori, pentru că, dacă neamurile au avut şi ele parte de binecuvântările duhovniceşti ale acestora, la rândul lor şi ele ar trebui să-i slujească cu binecuvântări materiale. ²⁸ Deci, după ce voi fi îndeplinit aceasta şi le voi fi dat în siguranţă ceea ce a fost adunat^[y], voi merge în Spania, trecând pe la voi. ²⁹ Ştiu însă că, atunci când voi veni la voi, voi veni cu o măsură plină de binecuvântare de la Cristos.

³⁰ Vă îndemn, fraţilor, prin Domnul nostru Isus Cristos şi prin dragostea Duhului, să vă luptaţi împreună cu mine în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine. ³¹ Rugaţi-vă să fiu eliberat^[z] de necredincioşii din Iudeea, iar slujirea mea în Ierusalim să fie primită de sfinţi, ³² pentru ca, prin voia lui Dumnezeu, să vin la voi cu bucurie şi să pot fi înviorat în mijlocul vostru^[aa]. ³³ Dumnezeul păcii să fie cu voi toţi! Amin.

Salutări

16 V-o recomand pe Fivi, sora noastră, diaconiţă^[ab] a bisericii din Chencrea^[ac]. ² Vă rog s-o primiţi, în Domnul, într-un mod vrednic de nişte sfinţi, şi s-o ajutaţi în orice vă va cere, pentru că ea a fost un ajutor pentru mulţi, precum şi pentru mine însumi.

³ Salutaţi-i pe Prisca^[ad] şi Aquila, conlucrători cu mine în Cristos Isus, ⁴ care şi-au riscat viaţa pentru mine şi cărora le mulţumesc nu doar eu, ci şi toate bisericile dintre neamuri. ⁵ Salutaţi, de asemenea, biserica din casa lor! Salutaţi-l pe Epenetus, prietenul meu iubit, care este primul convertit la Cristos din Asia^[ae]! ⁶ Salutaţi-o pe Maria, care a lucrat din greu pentru voi! ⁷ Salutaţi-i pe Andronicus şi pe Iunia^[af], rudele mele^[ag], care au fost şi în închisoare cu mine, care sunt bine cunoscuţi între apostoli^[ah] şi care au fost în Cristos înaintea mea! ⁸ Salutaţi-l pe Ampliatus, prietenul meu iubit în Domnul! ⁹ Salutaţi-i pe Urbanus, conlucrător cu noi în Cristos, şi pe Stacus, prietenul meu iubit! ¹⁰ Salutaţi-l pe Apelles, cel care a fost dovedit ca fiind în Cristos! Salutaţi-i pe cei din casa lui Aristobulus! ¹¹ Salutaţi-l pe Irodion, ruda mea! Salutaţi-i pe aceia din casa lui Narcisus, care sunt în Domnul! ¹² Salutaţi-le pe Trifena şi pe Trifosa, care au lucrat din greu în Domnul! Salutaţi-o pe preaiubita Persis, care a lucrat din greu în Domnul! ¹³ Salutaţi-i pe Rufus, cel ales în Domnul, şi pe mama lui, care a fost o mamă şi pentru mine! ¹⁴ Salutaţi-i pe Asincritus, Flegon, Hermes, Patrobas, Hermas şi pe toţi fraţii care sunt cu ei! ¹⁵ Salutaţi-i pe Filologus, pe Iulia, pe Nereus şi pe sora lui, pe Olimpas şi pe toţi sfinţii care sunt cu ei! ¹⁶ Salutaţi-vă unul pe altul cu o sărutare sfântă! Toate bisericile lui Cristos vă salută!

Învăţături finale

¹⁷ Vă îndemn, fraţilor, să fiţi atenţi la cei ce provoacă dezbinări şi pun obstacole împotriva învăţăturii pe care aţi primit-o! Depărtaţi-vă de ei, ¹⁸ pentru că astfel de oameni nu-L slujesc pe Domnul nostru Cristos, ci îşi slujesc propriile lor pofte. Printr-un limbaj plăcut şi prin linguşire, ei înşală inimile celor naivi! ¹⁹ Ascultarea voastră este cunoscută de toţi, aşa că sunt plin de bucurie pentru voi. Însă vreau să fiţi înţelepţi cu privire la ceea ce este bun şi curaţi cu privire la ceea ce este rău. ²⁰ Dumnezeul păcii îl va zdrobi în curând pe Satan^[ai] sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi!

²¹ Timotei, conlucrător cu mine, vă salută! Tot astfel şi Lucius, Iason şi Sosipater, rudele mele! ²² Eu, Terţius^[aj], cel care am scris această scrisoare, vă salut în Domnul! ²³ Gaius, care este gazda mea şi a întregii biserici, vă salută! Erastus, administratorul^[ak] cetăţii, şi Quartus, fratele nostru, vă salută! ²⁴ (Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi cu toţi! Amin.)^[al]

Laudă lui Dumnezeu

²⁵ Iar a Celui Care poate să vă întărească, potrivit cu Evanghelia mea şi cu proclamarea lui Isus Cristos, potrivit cu descoperirea tainei care a fost ţinută ascunsă timp de multe veacuri, ²⁶ dar care acum este descoperită prin scrierile profetice şi le este făcută cunoscută tuturor neamurilor, după porunca Dumnezeului Veşnic, pentru ca ele să creadă şi să asculte de El, ²⁷ a singurului Dumnezeu înţelept să fie slava, prin Isus Cristos, în veci! Amin.