22 Vestea despre ei a ajuns şi la urechile bisericii care era în Ierusalim, astfel că l-au trimis pe Barnabas să meargă până în Antiohia. 23 Când a ajuns şi a văzut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi i-a îndemnat pe toţi să-I rămână credincioşi Domnului în toată năzuinţa inimii lor. 24 Căci Barnabas era un om bun şi plin de Duhul Sfânt şi de credinţă; şi o mare mulţime de oameni a fost adăugată la Domnul. 25 S-a dus apoi la Tars, ca să-l caute pe Saul 26 şi, când l-a găsit, l-a dus în Antiohia. Astfel, timp de un an întreg, ei s-au adunat cu biserica şi au dat învăţătură la o mare mulţime de oameni. În Antiohia ucenicii au fost numiţi pentru prima oară „creştini“[a].

27 În acele zile, au venit de la Ierusalim în Antiohia nişte profeţi. 28 Unul dintre ei, pe nume Agab, s-a ridicat şi a arătat, prin Duhul Sfânt, că urmează să vină o mare foamete în toată lumea[b]. Şi aşa s-a şi întâmplat în timpul împăratului Claudiu[c]. 29 Atunci ucenicii au hotărât să le trimită ajutor fraţilor care locuiau în Iudeea, fiecare după cât avea posibilitate; 30 şi aşa au şi făcut, trimiţând acest ajutor bătrânilor[d], prin Barnabas şi Saul.

Read full chapter

Footnotes

  1. Faptele Apostolilor 11:26 Adică: aparţinând lui Cristos
  2. Faptele Apostolilor 11:28 Lumea cunoscută atunci; sau: în întreg Imperiul Roman
  3. Faptele Apostolilor 11:28 Tiberius Claudius Nero Germanicus (41-54 d.Cr.); foametea a ţinut între 45-48 d.Cr.
  4. Faptele Apostolilor 11:30 Sau: prezbiterilor