Ce frumoase îţi sunt picioarele în sandalele tale,
    fiică de prinţ!
Liniile coapselor tale sunt ca un colier,
    sunt ca lucrarea mâinilor unui artist.
Buricul tău este o cupă rotundă
    din care nu lipseşte vinul amestecat.
Mijlocul îţi este un snop de grâu
    încins cu crini.
Cei doi sâni ai tăi sunt ca doi pui de cerb,
    ca gemenii unei căprioare.
Gâtul tău este ca un turn de fildeş.
Ochii tăi sunt iazurile Heşbonului
    văzute prin poarta Bat-Rabim.
Nasul tău este ca turnul Libanului
    privind spre Damasc.
Capul tău este înălţat asemenea muntelui Carmel.
    Părul capului tău este ca purpura;
        regele este înlănţuit de cosiţele tale.
Cât de frumoasă eşti şi cât de plăcută
eşti în dezmierdări, iubito![a]
Statura ta este asemenea palmierului,
    iar sânii tăi asemenea unor ciorchine.
Îmi zic: „Mă voi urca în palmier
    şi-i voi apuca ramurile!“
Sânii tăi să fie asemenea ciorchinilor de struguri,
    iar mirosul respiraţiei tale asemenea merelor!
        Gura ta să fie asemenea unui vin bun!

Sulamita

Vinul să meargă drept spre iubitul meu,
    curgând liniştit pe buze şi pe dinţi[b].
10 Eu sunt a iubitului meu
    şi el mă doreşte pe mine.
11 Vino, iubitul meu, să mergem pe câmpie,
    să ne adăpostim noaptea în sate!
12 Ne vom trezi devreme şi vom merge la vii
    pentru a vedea dacă a înmugurit viţa,
dacă i s-a deschis floarea şi dacă a înflorit rodiul.
    Acolo îţi voi dărui iubirea mea!
13 Mandragorele îşi răspândesc parfumul
    şi la porţile noastre se găsesc toate bunătăţile,
atât noi, cât şi vechi,
    pe care le-am păstrat pentru tine, iubitule!

O, dacă ai fi fost frate cu mine
    şi dacă ai fi fost alăptat de mama mea!
Atunci te-aş fi găsit afară, te-aş fi sărutat
    şi nimeni nu m-ar fi dispreţuit!
Te-aş fi luat şi te-aş fi condus în casa mamei mele,
    care m-a învăţat.
Ţi-aş fi dat să bei vin aromat,
    nectar din rodiile mele.
Mâna lui stângă să fie sub capul meu
    şi cu mâna lui dreaptă să mă îmbrăţişeze!
Vă conjur, fiice ale Ierusalimului:
    nu stârniţi şi nu treziţi iubirea
        până când nu-i va face ei plăcere!

Corul

Cine este aceea care apare din pustie
    sprijinindu-se de iubitul ei?

Sulamita

Te-am trezit sub măr,
    acolo unde mama ta te-a conceput,
        acolo unde a suferit durerile pentru a te naşte.
Pune-mă ca o pecete pe inima ta
    şi asemenea unui semn pe braţul tău!
Fiindcă dragostea este puternică precum moartea,
    iar ardoarea[c] ei este de neînduplecat precum Locuinţa Morţilor[d];
flăcările ei sunt flăcări de foc,
    flăcări mistuitoare![e]
Apele mari nu pot să stingă dragostea,
    râurile nu sunt în stare să o înece!
Dacă un om ar dărui
    toate bogăţiile din casa lui pentru iubire,
        ar fi doar profund dispreţuit![f]

Corul

Avem o soră tânără
    căreia nu i-au crescut încă sânii.
Ce vom face pentru sora noastră
    în ziua când va fi peţită?
Dacă este un perete,
    vom construi pe el turnuri de argint,
iar dacă este o uşă
    o vom închide cu scânduri de cedru!

Sulamita

10 Eu sunt un zid,
    iar sânii mei sunt ca nişte turnuri!
Şi astfel am devenit în ochii lui
    ca una care i-a adus împlinire![g]
11 Solomon avea o vie in Baal-Hamon;
    el a încredinţat-o unor îngrijitori
şi fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei
    o mie de şecheli[h] de argint.
12 Via mea, este a mea şi numai a mea!
Cei o mie de şecheli să-ţi revină ţie, Solomoane,
    iar două sute[i] celor ce-i îngrijesc rodul!

Iubitul

13 Tu, care locuieşti în grădini,
    însoţită de prieteni,
        dă-mi voie să-ţi aud glasul!

Sulamita

14 Aleargă, iubitul meu,
    fii asemenea unei gazele
sau asemenea unui pui de cerb
    peste munţii înmiresmaţi!

Viziunea pe care a avut-o Isaia, fiul lui Amoţ, cu privire la Iuda şi la Ierusalim, în timpul lui Uzia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, regii lui Iuda.

Un neam răzvrătit

„Ascultaţi, ceruri! Ia aminte, pământ,
    pentru că Domnul a vorbit:
«Am îngrijit copii şi i-am crescut,
    dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea.
Boul îşi cunoaşte stăpânul,
    iar măgarul ştie ieslea stăpânului său,
însă Israel nu cunoaşte,
    poporul Meu nu înţelege!»

Ah, neam păcătos,
    popor încărcat cu nedreptate,
sămânţă de nelegiuiţi,
    copii stricaţi!
Ei L-au părăsit pe Domnul,
    L-au dispreţuit pe Sfântul lui Israel
        şi I-au întors spatele!
Ce folos să mai fiţi pedepsiţi,
    de vreme ce stăruiţi în răzvrătire!?
Tot capul e bolnav
    şi toată inima suferă!

Din tălpi şi până-n creştet,
    nimic nu este sănătos,
doar vânătăi şi răni,
    răni sângerânde,
care nu s-au uscat şi care n-au fost legate
    sau alinate cu untdelemn.
Ţara voastră este pustie,
    cetăţile voastre sunt arse de foc,
câmpurile voastre sunt devorate de străini
    chiar în faţa voastră;
        ţara vă este devastată deoarece a fost răscolită de străini.
Fiica Sionului[j] este părăsită
    ca o colibă în vie,
ca un adăpost într-un ogor de castraveţi,
    ca o cetate asediată.
Dacă Domnul Oştirilor[k]
    nu ne-ar fi lăsat câţiva supravieţuitori,
am fi ajuns ca Sodoma
    şi ne-am fi asemănat cu Gomora.

10 Ascultaţi Cuvântul Domnului,
    voi, conducători ai Sodomei!
Luaţi aminte la Legea Dumnezeului nostru,
    voi, popor al Gomorei!
11 «Ce este pentru Mine mulţimea jertfelor voastre?
    zice Domnul.
Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor
    şi de grăsimea viţeilor îngrăşaţi!
Nu-Mi place deloc
    sângele taurilor, al mieilor sau al ţapilor.
12 Cine v-a cerut să vă înfăţişaţi înaintea Mea,
    pângărindu-Mi curţile?
13 Nu mai aduceţi jertfe fără rost!
    Mi-e scârbă de tămâia voastră!
Nu pot suferi adunarea de sărbătoare unită cu nelegiuirea:
    lunile noi, Sabatele şi adunările voastre.
14 Sufletul Meu urăşte
    lunile voastre noi şi sărbătorile voastre;
ele au devenit o povară pentru Mine,
    am obosit să le mai port.
15 Când vă veţi ridica mâinile,
    Îmi voi ascunde ochii de voi.
Chiar dacă veţi face multe rugăciuni,
    nu le voi asculta.
Mâinile vă sunt pline de sânge;
16     spălaţi-vă şi curăţaţi-vă!
Îndepărtaţi faptele voastre rele
    dinaintea ochilor Mei!
Nu mai faceţi rău,
17     ci învăţaţi să faceţi bine!
Căutaţi dreptatea,
    scăpaţi pe cel asuprit![l]
Faceţi dreptate orfanului
    şi vorbiţi în apărarea văduvei!

18 Veniţi acum să ne judecăm,
    zice Domnul.
Deşi păcatele voastre sunt ca o haină stacojie,
    ele se vor face albe ca zăpada;
deşi sunt roşii ca purpura,
    ele se vor face ca lâna.
19 Dacă veţi vrea şi veţi asculta,
    vă veţi hrăni cu ce are ţara mai bun,
20 dar dacă vă veţi împotrivi şi vă veţi răzvrăti,
    veţi fi devoraţi de sabie»,
        căci gura Domnului a vorbit.

O cetate necredincioasă

21 Vezi cum cetatea credincioasă
    a devenit o prostituată!
Odată era plină de dreptate;
    dreptatea locuia în ea,
        dar acum este plină de ucigaşi!
22 Argintul vostru s-a făcut zgură,
    şi vinul vostru este amestecat cu apă.
23 Prinţii voştri sunt răzvrătiţi
    şi sunt prieteni cu tâlharii;
toţi iubesc mita
    şi aleargă după daruri!
Nu-l apără pe cel orfan,
    iar cauza văduvei n-ajunge înaintea lor.
24 De aceea Domnul, Dumnezeul Oştirilor,
    Puternicul lui Israel, zice:
«Oh, Îmi voi vărsa mânia asupra duşmanilor mei,
    mă voi răzbuna pe vrăjmaşii Mei!
25 Îmi voi întoarce mâna împotriva ta,
    voi curăţa zgura ta aşa cum o curăţă leşia
        şi voi îndepărta toate impurităţile tale.
26 Îi voi face pe judecătorii tăi cum erau odinioară,
    iar pe sfetnicii tăi ca la început.
După aceea, ţi se va zice:
    ‘Cetate a dreptăţii,
        oraş credincios!’»

27 Sionul va fi răscumpărat prin judecată dreaptă,
    la fel ca şi cei ai lui care se pocăiesc.
28 Dar răzvrătiţii şi păcătoşii vor fi nimiciţi împreună
    şi cei ce-L părăsesc pe Domnul vor fi mistuiţi.

29 «Într-adevăr, vă va fi ruşine de stejarii sacri
    în care vă găseaţi desfătarea;
veţi roşi din cauza grădinilor
    pe care le-aţi ales!
30 Căci veţi fi ca un stejar
    ale cărui frunze se ofilesc,
        ca o grădină fără apă!
31 Cel puternic va fi ca un câlţ
    şi lucrarea sa ca o scânteie;
el şi lucrarea lui vor arde împreună
    şi nimeni nu-i va stinge!»“

Footnotes

  1. Cântarea Cântărilor 7:6 Sau: cu dezmierdările tale, iubire!
  2. Cântarea Cântărilor 7:9 LXX, Aquila, VUL, Siriacă; TM: buzele celor adormiţi
  3. Cântarea Cântărilor 8:6 Sau: gelozia
  4. Cântarea Cântărilor 8:6 Ebr.: Şeolul
  5. Cântarea Cântărilor 8:6 Sau: foc, / o flacără a Domnului
  6. Cântarea Cântărilor 8:7 Sau: acestea ar fi profund dispreţuite
  7. Cântarea Cântărilor 8:10 Sau: ca una care a găsit pace
  8. Cântarea Cântărilor 8:11 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de şechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obişnuit (aproximativ 12 gr) şi cel al Lăcaşului (aproximativ 10 gr); greutatea şechelului a variat în diferite vremuri şi în diferite zone; aproximativ 12 kg; şi în v. 12
  9. Cântarea Cântărilor 8:12 Aproximativ 2,5 kg
  10. Isaia 1:8 Ierusalimul; peste tot în carte
  11. Isaia 1:9 Ebr.: YHWH Ţevaot. Termenul ebraic pentru oştiri se poate referi: (1) la oştirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9 – v. 10 în TM); (2) la corpurile cereşti (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2); probabil acest titlu face referire la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers; peste tot în carte
  12. Isaia 1:17 Sau: mustraţi-l pe asupritor