Add parallel Print Page Options

12 Femeia a zis: „Dă voie roabei tale să spună o vorbă domnului meu, împăratul.” Şi el a zis: „Vorbeşte!” 13 Femeia a zis: „Pentru ce gândeşti tu astfel cu privire la poporul(A) lui Dumnezeu, căci nu iese chiar din cuvintele împăratului că împăratul este ca şi vinovat când nu cheamă înapoi pe acela pe care l-a(B) gonit? 14 Trebuie negreşit să murim(C) şi vom fi ca nişte ape vărsate pe pământ, care nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viaţa, ci doreşte(D) ca fugarul să nu rămână izgonit dinaintea Lui.

Read full chapter