Acts 5
International Children’s Bible
Ananias and Sapphira
5 A man named Ananias and his wife Sapphira sold some land. 2 But he gave only part of the money to the apostles. He secretly kept some of it for himself. His wife knew about this, and she agreed to it. 3 Peter said, “Ananias, why did you let Satan rule your heart? You lied to the Holy Spirit. Why did you keep part of the money you received for the land for yourself? 4 Before you sold the land, it belonged to you. And even after you sold it, you could have used the money any way you wanted. Why did you think of doing this? You lied to God, not to men!” 5-6 When Ananias heard this, he fell down and died. Some young men came in, wrapped up his body, carried it out, and buried it. And everyone who heard about this was filled with fear.
7 About three hours later his wife came in. She did not know what had happened. 8 Peter said to her, “Tell me how much money you got for your field. Was it this much?”
Sapphira answered, “Yes, that was the price.”
9 Peter said to her, “Why did you and your husband agree to test the Spirit of the Lord? Look! The men who buried your husband are at the door! They will carry you out.” 10 At that moment Sapphira fell down by his feet and died. The young men came in and saw that she was dead. They carried her out and buried her beside her husband. 11 The whole church and all the others who heard about these things were filled with fear.
Proofs from God
12 The apostles did many signs and miracles among the people. And they would all meet together on Solomon’s Porch. 13 None of the others dared to stand with them. All the people were saying good things about them. 14 More and more men and women believed in the Lord and were added to the group of believers. 15 As Peter was passing by, the people brought their sick into the streets. They put their sick on beds and mats so at least Peter’s shadow might fall on them. 16 Crowds came from all the towns around Jerusalem. They brought their sick and those who were bothered by evil spirits. All of them were healed.
The Apostles Obey God
17 The high priest and all his friends (a group called the Sadducees) became very jealous. 18 They took the apostles and put them in jail. 19 But during the night, an angel of the Lord opened the doors of the jail. He led the apostles outside and said, 20 “Go and stand in the Temple. Tell the people everything about this new life.” 21 When the apostles heard this, they obeyed and went into the Temple. It was early in the morning, and they began to teach.
The high priest and his friends arrived. They called a meeting of the Jewish leaders and all the important older men of the Jews. They sent some men to the jail to bring the apostles to them. 22 When the men went to the jail, they could not find the apostles. So they went back and told the Jewish leaders about this. 23 They said, “The jail was closed and locked. The guards were standing at the doors. But when we opened the doors, the jail was empty!” 24 Hearing this, the captain of the Temple guards and the leading priests were confused. They wondered, “What will happen because of this?”
25 Then someone came and told them, “Listen! The men you put in jail are standing in the Temple. They are teaching the people!” 26 Then the captain and his men went out and brought the apostles back. But the soldiers did not use force, because they were afraid that the people would kill them with stones.
27 The soldiers brought the apostles to the meeting and made them stand before the Jewish leaders. The high priest questioned them. 28 He said, “We gave you strict orders not to go on teaching in that name. But look what you have done! You have filled Jerusalem with your teaching. You are trying to make us responsible for this man’s death.”
29 Peter and the other apostles answered, “We must obey God, not men! 30 You killed Jesus. You hung him on a cross. But God, the same God our ancestors had, raised Jesus up from death! 31 Jesus is the One whom God raised to be on his right side. God made Jesus our Leader and Savior. God did this so that the people of Israel could change their hearts and lives and have their sins forgiven. 32 We saw all these things happen. The Holy Spirit also proves that these things are true. God has given the Spirit to all who obey him.”
33 When the Jewish leaders heard this, they became very angry and wanted to kill them. 34 A Pharisee named Gamaliel stood up in the meeting. He was a teacher of the law, and all the people respected him. He ordered the apostles to leave the meeting for a little while. 35 Then he said to them, “Men of Israel, be careful of what you are planning to do to these men! 36 Remember when Theudas appeared? He said that he was a great man, and about 400 men joined him. But he was killed. And all his followers were scattered. They were able to do nothing. 37 Later, a man named Judas came from Galilee at the time of the registration.[a] He led a group of followers, too. He was also killed, and all his followers were scattered. 38 And so now I tell you: Stay away from these men. Leave them alone. If their plan comes from men, it will fail. 39 But if it is from God, you will not be able to stop them. You might even be fighting against God himself!”
The Jewish leaders agreed with what Gamaliel said. 40 They called the apostles in again. They beat the apostles and told them not to speak in the name of Jesus again. Then they let them go free. 41 The apostles left the meeting full of joy because they were given the honor of suffering disgrace for Jesus. 42 The apostles did not stop teaching people. Every day in the Temple and in people’s homes they continued to tell the Good News—that Jesus is the Christ.
Footnotes
- 5:37 registration Census. A counting of all the people and the things they own.
Faptele Apostolilor 5
Nouă Traducere În Limba Română
Ananias şi Safira
5 Dar un om pe nume Ananias, a vândut o proprietate împreună cu soţia lui, Safira, 2 şi a păstrat pentru sine o parte din bani cu ştirea soţiei lui; apoi a adus cealaltă parte din bani şi a pus-o la picioarele apostolilor. 3 Petru i-a zis: „Ananias, de ce ţi-a umplut Satan[a] inima ca să-L minţi pe Duhul Sfânt, păstrând pentru tine o parte din preţul ogorului? 4 Dacă rămânea nevândut, nu rămânea el al tău? Şi, după ce a fost vândut, nu erau banii la dispoziţia ta? De ce ai pus la cale acest lucru în inima ta? Nu pe oameni i-ai minţit, ci pe Dumnezeu!“ 5 Când a auzit Ananias aceste cuvinte, a căzut la pământ şi şi-a dat duhul. O mare frică i-a cuprins pe toţi cei ce auziseră aceste lucruri. 6 Cei tineri s-au ridicat, l-au învelit, l-au scos afară şi l-au îngropat.
7 Cam după trei ore, a intrat şi soţia lui, fără să ştie ce se întâmplase. 8 Petru a întrebat-o:
– Spune-mi, cu atât aţi vândut ogorul?
Ea i-a răspuns:
– Da, cu atât.
9 Atunci Petru i-a zis:
– De ce v-aţi înţeles între voi să-L puneţi la încercare pe Duhul Domnului? Iată, picioarele celor ce l-au îngropat pe soţul tău sunt la uşă şi te vor duce şi pe tine!
10 Dintr-odată, ea a căzut la picioarele lui şi şi-a dat duhul. Când au intrat tinerii, au găsit-o moartă; au dus-o afară şi au îngropat-o lângă soţul ei. 11 O mare frică a cuprins toată biserica[b] şi pe toţi cei ce auziseră aceste lucruri.
Prin apostoli se fac semne şi minuni
12 Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne şi minuni în popor. Toţi se adunau în acelaşi gând în Porticul lui Solomon 13 şi nici unul din ceilalţi nu îndrăznea să li se alăture, deşi poporul îi lăuda foarte mult. 14 Totuşi, tot mai mulţi oameni, o mulţime de bărbaţi şi femei care credeau în Domnul, erau adăugaţi la numărul lor, 15 astfel că oamenii îi scoteau pe străzi pe cei neputincioşi şi-i puneau pe tărgi şi pe aşternuturi, pentru ca, atunci când trecea Petru, măcar umbra lui să cadă peste vreunul dintre ei. 16 Mulţimea, de asemenea, se aduna din cetăţile din jurul Ierusalimului, aducându-i pe cei bolnavi şi pe cei chinuiţi de duhuri necurate; şi toţi erau vindecaţi.
Apostolii persecutaţi
17 Însă marele preot şi toţi cei ce erau împreună cu el, adică partida saducheilor, s-au sculat plini de invidie, 18 au pus mâinile pe apostoli şi i-au băgat în închisoarea publică. 19 Dar un înger al Domnului a deschis uşile închisorii în timpul nopţii, i-a condus afară şi le-a zis: 20 „Duceţi-vă, staţi în Templu şi spuneţi poporului toate cuvintele vieţii acesteia!“ 21 Auzind aceasta, ei au intrat în Templu dis-de-dimineaţă şi au început să dea învăţătură. Când a sosit marele preot şi cei ce erau împreună cu el, au convocat Sinedriul, adică toată adunarea bătrânilor[c] fiilor lui Israel, şi au trimis după apostoli la închisoare, ca să fie aduşi. 22 Dar gărzile, când au sosit acolo, nu i-au găsit în închisoare, aşa că s-au întors şi au anunţat 23 spunând: „Închisoarea am găsit-o încuiată cu toată grija, iar pe gardieni i-am găsit stând la uşi, dar când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru!“ 24 Când au auzit cuvintele acestea, atât comandantul gărzii Templului, cât şi conducătorii preoţilor au rămas înmărmuriţi din pricina lor şi au început să se întrebe ce se întâmplă. 25 Cineva însă a venit şi i-a anunţat: „Iată că bărbaţii pe care i-aţi băgat în închisoare stau în Templu şi dau învăţătură poporului!“ 26 Atunci comandantul s-a dus împreună cu gărzile şi i-a adus, însă nu cu forţa, pentru că se temeau să nu fie loviţi cu pietre de popor.
27 I-au adus şi i-au pus să stea înaintea Sinedriului. Marele preot i-a întrebat 28 zicând:
– (Nu)[d] v-am poruncit răspicat să nu mai daţi învăţătură în Numele acesta? Dar iată că voi aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi vreţi să aruncaţi peste noi vina pentru sângele Acestui Om!
29 Petru şi ceilalţi apostoli i-au răspuns:
– Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni! 30 Dumnezeul strămoşilor noştri L-a înviat pe Isus, Cel pe Care voi L-aţi prins şi L-aţi ucis pironindu-L pe lemn[e]! 31 Pe El, Dumnezeu L-a înălţat la dreapta Sa, ca Prinţ şi Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţă şi iertare de păcate! 32 Iar noi suntem martori ai acestor lucruri şi, de asemenea, şi Duhul Sfânt pe Care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El!
33 Când au auzit ei acestea, s-au înfuriat şi au vrut să-i omoare. 34 Dar un fariseu[f] pe nume Gamaliel[g], un cărturar respectat de tot poporul, s-a ridicat în Sinedriu şi a poruncit ca oamenii să fie scoşi afară puţin. 35 Apoi le-a zis: „Bărbaţi israeliţi, luaţi seama ce aveţi de gând să le faceţi acestor oameni! 36 Căci, nu demult, s-a ridicat Teudas, care spunea despre sine că este cineva şi căruia i s-au alăturat aproape patru sute de bărbaţi. El a fost omorât, iar toţi cei ce-l urmaseră au fost împrăştiaţi şi nu s-a ales nimic de ei. 37 După el, pe vremea recensământului[h], s-a ridicat Iuda, galileeanul, şi a tras pe popor după el. Dar şi el a pierit, iar cei ce-l urmaseră au fost împrăştiaţi. 38 Iar acum, eu vă spun: depărtaţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i în pace! Dacă planul sau lucrarea aceasta este de la oameni, i se va pune capăt, 39 dar dacă este de la Dumnezeu nu-i veţi putea opri pe aceşti oameni! Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu!“ 40 Ei au fost convinşi de el. Apoi i-au chemat pe apostoli, i-au biciuit, le-au poruncit să nu mai vorbească în Numele lui Isus şi le-au dat drumul. 41 Prin urmare, apostolii au plecat dinaintea Sinedriului, bucurându-se că au fost consideraţi vrednici să fie înjosiţi pentru Numele lui Isus. 42 Şi, în fiecare zi, în Templu şi prin case, nu încetau să dea învăţătură şi să ducă vestea bună că Isus este Cristosul.
Footnotes
- Faptele Apostolilor 5:3 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând Vrăjmaş sau Acuzator
- Faptele Apostolilor 5:11 Prima apariţie a termenului în Fapte; termenul, folosit în LXX cu privire la adunarea lui Israel, era folosit în timpul NT pentru a desemna o adunare formată din cetăţenii liberi, cu drept de vot, ai unei aşezări
- Faptele Apostolilor 5:21 Gr.: gerousia, o denumire diferită pentru acelaşi corp legislativ, Sinedriul (vezi 1 Macabei 12:6 şi Josefus, Antich., 13.5.8)
- Faptele Apostolilor 5:28 Cele mai importante şi mai timpurii mss nu conţin negaţia, redând textul ca o afirmaţie
- Faptele Apostolilor 5:30 Gr.: xulon, termen folosit pentru a descrie crucea, probabil pe baza lui Deut. 21:23; termenul are o varietate de sensuri: copac (Lc. 23:31; Apoc. 2:7), ciomag (Lc. 22:52), butuc (F.A. 16:24), lemn (1 Cor. 3:12)
- Faptele Apostolilor 5:34 Fariseii formau o grupare religioasă care cunoştea şi respecta cu stricteţe litera legii, precum şi alte tradiţii (reguli bazate pe o interpretare a legii scrise: legea orală); peste tot în carte
- Faptele Apostolilor 5:34 Gamaliel I, zis „cel Bătrân“, preşedinte-patriarh (nasi) al Sinedriului, purtând titlul onorific de Raban („Învăţătorul nostru“) – un titlu mai important decât cel de Rabi („Învăţătorul meu“) – fondatorul unei „dinastii“ rabinice (urmaşii lui, Simon ben Gamaliel I, Gamaliel al II-lea şi Simon ben Gamaliel II vor deţine funcţia de nasi pe parcursul primelor două secole); decretele pe care le-a dat îl arată ca un om moderat, tolerant, care şi-a arătat grija îndeosebi faţă de categoriile marginalizate ale societăţii (străini, femei, văduve); peste tot în carte
- Faptele Apostolilor 5:37 Recensământul din anul 6 d.Cr. (vezi nota de la Lc. 2:2)
The Holy Bible, International Children’s Bible® Copyright© 1986, 1988, 1999, 2015 by Thomas Nelson. Used by permission.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.