Sulamita

Eu adormisem, însă inima îmi era trează.
    Am auzit astfel vocea iubitului meu care bătea la poartă:

Iubitul

„Deschide-mi, sora mea, draga mea,
    porumbiţa mea, desăvârşita mea!
Capul îmi este acoperit de rouă
    şi părul îmi este plin de umezeala nopţii.“

Sulamita

Tocmai mi-am scos tunica,
    iarăşi să mă îmbrac?
Tocmai mi-am spălat picioarele,
    iarăşi să mi le murdăresc?

    Iubitul meu şi-a întins mâna prin fereastră
    şi atunci inima mea a început să-l dorească.

Read full chapter