Cantarea Cantarilor 1:4-6

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

⁴ Trage-mă^(A) după tine! Şi haidem să alergăm^(B)!
Împăratul mă duce^(C) în odăile lui…
Ne vom veseli şi ne vom bucura de tine;
vom lăuda dezmierdările tale mai mult decât vinul!
Pe drept eşti iubit.
⁵ Sunt neagră, dar sunt frumoasă, fiice ale Ierusalimului,
cum sunt corturile Chedarului
şi cum sunt covoarele lui Solomon.
⁶ Nu vă uitaţi că sunt aşa de negricioasă,
căci m-a ars^[a] soarele.
Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine
şi m-au pus păzitoare la vii.
Dar via frumuseţii mele n-am păzit-o.