Cantarea Cantarilor 1:6-8

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

⁶ Nu vă uitaţi că sunt aşa de negricioasă,
căci m-a ars^[a] soarele.
Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine
şi m-au pus păzitoare la vii.
Dar via frumuseţii mele n-am păzit-o.
⁷ Spune-mi tu, pe care te iubeşte inima mea,
unde îţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază?
Căci de ce să umblu ca o rătăcită
pe la turmele tovarăşilor tăi?
⁸ Dacă nu ştii, o tu, cea^(A) mai frumoasă dintre femei,
ieşi pe urmele oilor
şi paşte-ţi iezii lângă colibele păstorilor!