Geneza 10-12

Nouă Traducere În Limba Română

Formarea şi răspândirea neamurilor pe pământ

10 Aceasta este genealogia^[a] fiilor lui Noe – Sem, Ham şi Iafet – şi aceştia au fost fiii care li s-au născut după potop.

Iafetiţii

Hamiţii

⁸ Lui Cuş^[e] i s-a născut Nimrod; acesta a ajuns un om puternic pe pământ. ⁹ El a fost un vânător puternic înaintea Domnului; de aceea se spune: „Ca Nimrod, vânător puternic înaintea Domnului.“ ¹⁰ Primele centre ale regatului său au fost: Babel, Erec, Akkad şi Calne^[f], în ţara Şinar^[g]. ¹¹ Din acea ţară, el s-a dus în Asur^[h] şi a construit Ninive, Rehobot-Ir, Calah ¹² şi Resen, care este între Ninive şi Calah; aceasta este cetatea cea mare.

După aceea clanurile canaaniţilor s-au răspândit, ¹⁹ iar hotarele lor se întindeau de la Sidon spre Gherar, până la Gaza şi apoi spre Sodoma, Gomora, Adma şi Ţeboim, până la Laşa.

²⁰ Aceştia au fost urmaşii lui Ham, potrivit clanurilor lor, după limbile lor, în ţările şi în cadrul neamurilor lor.

Semiţii

²¹ I s-au născut fii şi lui Sem, fratele mai mare al lui Iafet^[i]; Sem a fost strămoşul tuturor fiilor lui Eber.

Toţi aceştia au fost fiii lui Ioktan. ³⁰ Regiunea în care locuiau se întindea de la Meşa spre Sefar, muntele de la răsărit. ³¹ Aceştia au fost urmaşii lui Sem, potrivit clanurilor lor, după limbile lor, în ţările şi în cadrul neamurilor lor.

³² Acestea au fost clanurile fiilor lui Noe, potrivit urmaşilor lor, în cadrul neamurilor lor; din ei s-au răspândit neamurile pe pământ, după potop.

Turnul Babel

11 Tot pământul vorbea o singură limbă şi folosea aceleaşi cuvinte. ² Venind dinspre răsărit^[m], oamenii au găsit o câmpie în ţara Şinar^[n] şi s-au aşezat acolo. ³ Ei şi-au spus unul altuia: „Haideţi să facem cărămizi şi să le ardem bine.“ Ei foloseau cărămizi în loc de pietre şi smoală în loc de mortar. ⁴ Apoi au zis: „Haidem să ne construim o cetate şi un turn cu vârful până la cer şi să ne facem un nume, altfel vom fi împrăştiaţi pe tot pământul.“

⁵ Domnul S-a coborât să vadă cetatea şi turnul pe care oamenii le construiau. ⁶ Domnul a zis: „Ei sunt un singur popor, toţi au aceeaşi limbă, iar acesta este doar începutul a ceea ce vor să facă; nimic din ceea ce şi-au propus să facă nu va fi imposibil pentru ei. ⁷ Haidem să Ne coborâm şi să le încurcăm acolo limba, pentru ca ei să nu-şi mai înţeleagă limba unul altuia.“ ⁸ Astfel, Domnul i-a împrăştiat de acolo pe tot pământul, iar ei au încetat să mai construiască cetatea. ⁹ De aceea cetatea a fost numită Babel^[o], pentru că acolo Domnul a încurcat limba întregului pământ şi apoi i-a împrăştiat pe tot pământul.

Urmaşii lui Sem până la Avram

¹⁰ Aceasta este genealogia^[p] lui Sem.

²⁷ Aceasta este genealogia^[r] lui Terah: Terah a fost tatăl lui Avram, Nahor şi Haran. Haran a fost tatăl lui Lot.

²⁸ Haran a murit înaintea tatălui său, Terah, în ţara în care s-a născut, în Ur din Caldeea. ²⁹ Avram şi Nahor şi-au luat soţii. Numele soţiei lui Avram era Sarai, iar numele soţiei lui Nahor era Milca. Ea era fiica lui Haran, tatăl Milcăi şi al Iscăi. ³⁰ Sarai era stearpă; ea nu avea copii.

³¹ Terah i-a luat pe fiul său Avram şi pe nepotul său Lot, fiul lui Haran, precum şi pe Sarai, nora sa şi soţia fiului său Avram, şi au ieşit împreună din Ur, din Caldeea, ca să meargă în Canaan; dar când au ajuns în Haran, s-au aşezat acolo. ³² Terah a trăit două sute cinci ani, apoi a murit în Haran.

Chemarea lui Avram

12 Domnul îi zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, dintre rudeniile tale şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta! ² Te voi face un neam mare şi te voi binecuvânta; voi face numele tău mare, iar tu vei fi o binecuvântare. ³ Îi voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, dar îl voi blestema pe cel ce te va blestema. Prin tine vor fi binecuvântate toate familiile^[s] pământului!“ ⁴ Avram a plecat, aşa cum îi spusese Domnul, iar Lot a mers împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani când a plecat din Haran. ⁵ El a luat-o pe soţia sa, Sarai, şi pe nepotul său Lot, toate bunurile pe care ei le-au adunat şi sclavii pe care i-au dobândit în Haran, au plecat spre Canaan şi au ajuns acolo. ⁶ Avram a călătorit prin ţară până la terebintul lui More din Şehem. Pe atunci canaaniţii se aflau în ţară. ⁷ Domnul i S-a arătat lui Avram şi i-a zis: „Seminţei tale^[t] îi voi da această ţară!“ Avram a zidit acolo un altar Domnului Care i Se arătase. ⁸ De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel şi şi-a întins cortul, având Betelul la apus, iar Ai la răsărit. El a zidit acolo un altar Domnului şi a chemat Numele Domnului. ⁹ Apoi Avram a călătorit în continuare spre Neghev^[u].

Avram în Egipt

¹⁰ A venit o foamete în ţară şi, pentru că foametea era grea, Avram s-a dus în Egipt ca să locuiască acolo pentru o vreme. ¹¹ Când era aproape de a intra în Egipt, Avram i-a zis soţiei sale, Sarai: „Ştiu că eşti o femeie frumoasă. ¹² Când te vor vedea egiptenii şi îşi vor da seama că eşti soţia mea, pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa în viaţă. ¹³ Spune că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din cauza ta şi viaţa să-mi fie cruţată datorită ţie.“ ¹⁴ Când Avram a intrat în Egipt, egiptenii au văzut că Sarai era foarte frumoasă. ¹⁵ Demnitarii lui Faraon^[v] au văzut-o, i-au lăudat-o, iar ea a fost adusă în familia lui. ¹⁶ Faraon l-a tratat bine pe Avram datorită ei şi i-a dat oi, boi, măgari, măgăriţe, sclavi, sclave şi cămile. ¹⁷ Dar Domnul l-a lovit cu urgii pe Faraon şi familia lui din cauza lui Sarai, soţia lui Avram. ¹⁸ Atunci Faraon l-a chemat pe Avram şi l-a întrebat: „De ce mi-ai făcut una ca asta? De ce nu mi-ai spus că ea este soţia ta? ¹⁹ De ce ai pretins că este sora ta, iar eu am luat-o de soţie? Ia-ţi soţia şi du-te!“ ²⁰ Faraon le-a dat porunci oamenilor săi cu privire la Avram, iar aceştia l-au izgonit împreună cu soţia lui şi cu tot ce avea.