10 Îşi bate joc de regi
    şi-i ia în derâdere pe conducători.
Râde de orice fortificaţie,
    căci îngrămădeşte pământ[a] lângă ea şi o cucereşte.
11 Apoi trece ca vântul şi merge mai departe[b];
    el se face astfel vinovat, puterea lui fiindu-i dumnezeul.

A doua plângere a profetului

12 – Oare nu eşti Tu din veşnicie, Doamne?
    Dumnezeul meu, Sfântul meu, nu vom muri[c]!
Doamne, Tu l-ai rânduit pentru a face judecată!
    Stânca mea, Tu l-ai ridicat ca să pedepsească!

Read full chapter

Footnotes

  1. Habacuc 1:10 Sau: face o rampă din pământ, tehnică militară, folosită de către asediatori
  2. Habacuc 1:11 Posibil: şi depăşeşte limita
  3. Habacuc 1:12 O tradiţie scribală antică: nu vei muri (sau: eşti nemuritor); unele traduceri moderne preferă această variantă