Strigau unul către altul şi ziceau:

„Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Oştirilor!

Întreg pământul este plin de slava Lui!“

Uşorii[a] şi pragurile s-au cutremurat de glasul lor, iar Casa s-a umplut de fum. Am strigat:

„Vai de mine! Sunt pierdut!

Căci sunt un om cu buze necurate,

şi trăiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate,

iar ochii mei au văzut pe Împăratul, Domnul Oştirilor!“

Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar. Mi-a atins gura cu el şi a zis:

„Iată! Cărbunele acesta ţi-a atins buzele.

Acum vina ta este dată la o parte şi păcatul tău este ispăşit.“

Apoi am auzit glasul Stăpânului, întrebând:

– Pe cine să trimit? Cine va merge pentru Noi?

– Iată-mă! Trimite-mă! am zis eu.

Read full chapter

Footnotes

  1. Isaia 6:4 Sau: Temelia