21 Cu tine zdrobesc calul şi călăreţul!
    Cu tine zdrobesc carul şi conducătorul lui!
22 Cu tine zdrobesc pe bărbat şi pe femeie,
    pe bătrân şi pe copil,
        pe tânăr şi pe fecioară!
23 Cu tine zdrobesc pe păstor şi turma lui,
    pe plugar şi boii lui,
        pe guvernatori şi pe conducători!

24 Înaintea ochilor voştri voi răsplăti Babilonului şi tuturor locuitorilor Caldeii pentru tot răul pe care l-au făcut în Sion, zice Domnul.“

25 „Iată, sunt împotriva ta, munte nimicitor,
    care distrugeai întregul pământ, zice Domnul.
Îmi voi întinde mâna împotriva ta,
    te voi rostogoli de pe stânci
        şi te voi preface într-un munte aprins.
26 Nimeni nu va mai lua din tine pietre pentru capul unghiului,
    nici pietre pentru temelie,
        căci vei fi un pustiu veşnic, zice Domnul!“

27 „Ridicaţi un steag în ţară!
    Sunaţi din trâmbiţă printre neamuri!
Pregătiţi neamurile de luptă împotriva lui!
    Chemaţi împotriva lui regatele
        Araratului[a], Miniului şi Aşchenazului!
Numiţi un comandant împotriva lui!
    Trimiteţi împotriva lui cai precum un roi de lăcuste!
28 Pregătiţi neamurile de luptă împotriva lui –
    pe regii Mediei,
pe guvernatorii lor, pe toţi conducătorii lor
    şi toate ţările aflate sub stăpânirea lor!
29 Pământul se cutremură şi se zvârcoleşte,
    căci planurile Domnului împotriva Babilonului se împlinesc –
El va preface ţara Babilonului într-un pustiu
    şi nimeni nu va mai locui acolo.
30 Vitejii Babilonului au încetat lupta;
    ei rămân în fortăreţele lor.
Puterea le este sleită
    şi au ajuns ca nişte femei.
Locuinţele lor sunt arse
    şi zăvoarele lor sunt sfărâmate.
31 Sol după sol,
    mesager după mesager
aleargă să-l anunţe pe împăratul Babilonului
    că cetatea lui este cucerită de la un capăt la celălalt,
32 că trecătorile râului sunt capturate,
    că mlaştinile cu trestii sunt arse
        şi că ostaşii sunt îngroziţi.“

33 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel:

«Fiica Babilonului este ca o arie de treierat
    în perioada când a fost netezită:
        încă puţin şi vine vremea secerişului.»“

34 „Nebucadneţar, împăratul Babilonului, m-a devorat:
    m-a zdrobit,
        m-a făcut un vas gol.
M-a înghiţit ca un şarpe,
    şi-a umplut pântecele cu bunătăţile mele
        şi apoi m-a vărsat.
35 Fie ca violenţa folosită împotriva mea şi a rudelor mele[b]
    să se întoarcă împotriva Babilonului,
zice locuitoarea Sionului.
    Fie ca sângele meu să se răsfrângă asupra locuitorilor Caldeii,
zice Ierusalimul.“

36 „De aceea, aşa vorbeşte Domnul:

«Iată, îţi voi apăra cauza
    şi te voi răzbuna;
voi seca marea Babilonului
    şi-i voi usca izvoarele.
37 Babilonul va ajunge un morman de dărâmături,
    o vizuină de şacali,
o pricină de groază şi de batjocură,
    un loc în care nu va mai locui nimeni.
38 Ei toţi vor rage ca nişte lei,
    vor mârâi ca nişte pui de lei.
39 Dar când vor fi în călduri,
    le voi pregăti un ospăţ
        şi-i voi îmbăta,
ca să salte de veselie
    şi să adoarmă apoi somnul cel de veci şi să nu se mai trezească, zice Domnul.
40 Îi voi doborî
    ca pe nişte miei la măcelărie,
        ca pe nişte berbeci şi ţapi.

41 Cum a fost cucerit Şeşakul[c],
    cum a fost capturată pricina de laudă a întregului pământ!
Cum a ajuns Babilonul o pricină de groază
    printre neamuri!

Read full chapter

Footnotes

  1. Ieremia 51:27 Regatul Urartu
  2. Ieremia 51:35 Lit.: mea şi împotriva cărnii mele (sau: copiilor mei)
  3. Ieremia 51:41 Vezi nota de la 25:26