Dar nu aveau nici un copil, fiindcă Elisabeta era stearpă şi amândoi erau acum înaintaţi în vârstă.

Într-o zi, în timp ce Zaharia era de slujbă, pentru că venise rândul cetei lui să slujească înaintea lui Dumnezeu, a ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să intre în Templul Domnului ca să tămâieze.

Read full chapter