Matei 21-25

Nouă Traducere În Limba Română

Intrarea triumfală în Ierusalim

21 Când s-au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, lângă Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici, ² spunându-le: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi imediat ce intraţi în el veţi găsi o măgăriţă legată şi un măgăruş împreună cu ea. Dezlegaţi-i şi aduceţi-i la Mine! ³ Dacă vă va zice cineva ceva, să-i spuneţi că Domnul are nevoie de ei. Şi imediat îi va trimite“. ⁴ Acest lucru s-a întâmplat ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul care zice:

⁶ Ucenicii s-au dus şi au făcut aşa cum le poruncise Isus. ⁷ Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, iar Isus S-a aşezat deasupra lor. ⁸ O mare mulţime de oameni îşi aşterneau hainele pe drum^[b], iar alţii tăiau ramuri din copaci şi le presărau pe drum. ⁹ Mulţimile care mergeau înaintea lui Isus şi cele care-L urmau strigau:

¹⁰ Când a intrat în Ierusalim, toţi cei din cetate au început să se agite şi să întrebe:

– Cine este Acesta?

¹¹ Mulţimile răspundeau:

– Acesta este Profetul Isus din Nazaretul Galileii!

Isus alungă negustorii din Templu

¹² Isus a intrat în Templu^[e] şi i-a scos afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei ¹³ şi le-a zis: „Este scris:

dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari!“^[g]

¹⁴ Au venit la El în Templu nişte orbi şi şchiopi, iar El i-a vindecat. ¹⁵ Dar conducătorii preoţilor şi cărturarii, când au văzut lucrurile minunate, pe care le făcea, şi pe copiii care strigau în Templu: „Osana, Fiul lui David!“, au fost indignaţi ¹⁶ şi I-au zis:

– Auzi ce spun aceştia?

Isus le-a răspuns:

– Da! N-aţi citit niciodată acolo unde scrie că:

¹⁷ Şi, lăsându-i, a ieşit din cetate, S-a îndreptat spre Betania şi a înnoptat acolo.

Blestemarea smochinului neroditor. Puterea rugăciunii.

¹⁸ Dimineaţa, în timp ce se întorcea în cetate, lui Isus I s-a făcut foame. ¹⁹ A văzut un smochin lângă drum şi S-a dus spre el, dar n-a găsit în el decât frunze. Atunci i-a zis: „În veac să nu mai iasă rod din tine!“ Şi deodată smochinul s-a uscat. ²⁰ Ucenicii s-au mirat când au văzut acest lucru şi L-au întrebat:

– Cum de s-a uscat smochinul aşa deodată?

²¹ Isus le-a răspuns:

– Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă şi nu v-aţi îndoi, aţi face nu numai ceea ce am făcut Eu smochinului, ci, chiar dacă aţi zice acestui munte: „Ridică-te şi aruncă-te în mare!“, s-ar întâmpla întocmai! ²² Toate lucrurile pe care le cereţi cu credinţă în rugăciune, le veţi primi.

Autoritatea lui Isus

²³ A intrat apoi în Templu. În timp ce dădea învăţătură, au venit la El conducătorii preoţilor şi bătrânii poporului şi L-au întrebat:

– Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Şi cine Ţi-a dat această autoritate?

²⁴ Isus le-a răspuns:

– Vă voi pune şi Eu o întrebare, iar dacă Îmi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri. ²⁵ Botezul lui Ioan de unde era? Din cer sau de la oameni?

Ei au început să vorbească între ei şi să zică: „Dacă vom răspunde: «Din cer!», ne va întreba: «Atunci de ce nu l-aţi crezut?», ²⁶ iar dacă vom răspunde: «De la oameni!», ne temem de mulţime, fiindcă toţi l-au considerat pe Ioan un profet“.

²⁷ Aşa că I-au răspuns lui Isus:

– Nu ştim!

Atunci şi El le-a zis:

– Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.

Pilda celor doi fii

– Primul! I-au răspuns ei.^[i]

Isus le-a zis:

– Adevărat vă spun că până şi colectorii de taxe şi prostituatele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu! ³² Căci a venit Ioan la voi umblând pe calea dreptăţii şi nu l-aţi crezut! Dar colectorii de taxe şi prostituatele l-au crezut. Şi măcar că aţi văzut acest lucru, nu v-a părut rău la urmă, ca să-l credeţi!

Pilda viticultorilor

³³ Ascultaţi o altă pildă:

⁴⁰ Aşadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face el acelor viticultori?

⁴¹ Ei au răspuns:

– Pe ticăloşii aceia îi va nimici printr-o moarte groaznică, iar via le-o va arenda altor viticultori, care la vremea potrivită îi vor da partea cuvenită din roade.

⁴² Isus i-a întrebat:

– N-aţi citit niciodată în Scripturi că:

⁴³ De aceea vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi-i va fi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite. ⁴⁴ Cel ce cade peste această piatră va fi sfărâmat în bucăţi, iar pe acela peste care cade ea, îl va zdrobi.^[l]

⁴⁵ Când conducătorii preoţilor şi fariseii au auzit pildele Lui, au înţeles că Isus vorbeşte despre ei. ⁴⁶ Ei au căutat să-L prindă, dar le-a fost frică de mulţimi, pentru că acestea Îl considerau profet.

Pilda nunţii fiului de împărat

22 Isus a început să le vorbească din nou în pilde şi le-a zis:

Tributul datorat Cezarului

¹⁵ Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să-L prindă în cursă cu vorba. ¹⁶ I-au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii^[m], care I-au zis:

– Învăţătorule, ştim că eşti corect şi că-i înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa oamenilor. ¹⁷ Aşadar, spune-ne, ce părere ai: se cuvine să-i plătim tribut Cezarului^[n] sau nu?

¹⁸ Isus însă a înţeles intenţia lor rea şi le-a zis:

– De ce Mă puneţi la încercare, ipocriţilor? ¹⁹ Arătaţi-Mi moneda pentru tribut!

Ei I-au adus un denar^[o]. ²⁰ Isus i-a întrebat:

– Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt?

²¹ – Ale Cezarului, au răspuns ei.

Atunci El le-a zis:

– Daţi-i deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!^[p]

²² Ei au rămas uimiţi când au auzit aceste cuvinte. Şi astfel L-au lăsat şi au plecat.

Despre înviere

²³ În aceeaşi zi au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

²⁴ – Învăţătorule, Moise a zis că, dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.^{[q] 25} Erau printre noi şapte fraţi. Primul s-a căsătorit, dar a murit fără să aibă vreun urmaş, lăsându-i-o astfel pe soţia sa fratelui său. ²⁶ Aşa s-a întâmplat şi cu al doilea, şi cu al treilea, apoi tot aşa până la al şaptelea. ²⁷ Femeia a murit ultima dintre toţi. ²⁸ La înviere, soţia căruia dintre cei şapte va fi ea? Căci toţi au avut-o de soţie!

²⁹ Isus le-a răspuns:

– Sunteţi rătăciţi, pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu! ³⁰ Căci la înviere nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din cer. ³¹ Iar cu privire la învierea morţilor, n-aţi citit ce v-a spus Dumnezeu, când zice: ³² „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov“?^[r] El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii!

³³ Auzind aceste lucruri, mulţimile erau uimite de învăţătura Lui.

Cea mai mare poruncă

³⁴ Când au auzit fariseii că Isus le astupase gura saducheilor, s-au strâns la un loc. ³⁵ Unul dintre ei, un expert în Lege, ca să-L pună la încercare, L-a întrebat:

³⁶ – Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?

³⁷ Isus i-a răspuns:

– „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată mintea ta“^[s]. ³⁸ Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. ³⁹ Iar a doua, asemenea ei, este: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“^[t]. ⁴⁰ Toată Legea şi Profeţii^[u] depind^[v] de aceste două porunci.

Al cui fiu este Cristos?

⁴¹ În timp ce fariseii erau strânşi la un loc, Isus a întrebat:

⁴² – Ce părere aveţi voi despre Cristos? Al cui Fiu este El?

Ei I-au răspuns:

– Al lui David.

⁴³ Isus le-a zis:

– Cum atunci David, în Duhul, Îl numeşte „Domn“, când spune:

⁴⁵ Deci, dacă David Îl numeşte „Domn“, cum este El Fiul lui?

⁴⁶ Nimeni n-a putut să-I răspundă nici măcar un cuvânt şi, din acea zi, nimeni n-a mai îndrăznit să-I pună întrebări.

Vai de voi cărturari şi farisei ipocriţi!

23 Atunci Isus le-a vorbit mulţimilor şi ucenicilor Săi. ² El le-a zis:

Semne ale sfârşitului

24 După ce a ieşit Isus din Templu, în timp ce mergea, ucenicii Lui au venit la El, ca să-I arate clădirile Templului. ² Isus însă le-a zis: „Vedeţi voi toate acestea? Adevărat vă spun că nu va fi lăsată aici piatră pe piatră; totul va fi dărâmat^[aj]“.

³ Apoi S-a aşezat pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii au venit la El, doar ei singuri, şi L-au întrebat:

– Spune-ne când se vor întâmpla aceste lucruri şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?

⁴ Isus le-a răspuns:

– Vedeţi să nu vă înşele cineva! ⁵ Căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Cristosul!“ şi-i vor înşela astfel pe mulţi. ⁶ Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie. Vedeţi să nu vă neliniştiţi, căci aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârşitul. ⁷ Un neam se va ridica împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii. Va fi foamete, vor fi (molime şi)^[ak] cutremure în diverse locuri. ⁸ Dar toate acestea sunt doar începutul durerilor naşterii.

⁹ Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, vă vor omorî şi veţi fi urâţi de toate neamurile din pricina Numelui Meu. ¹⁰ Atunci mulţi se vor poticni, se vor trăda unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. ¹¹ Se vor ridica mulţi profeţi falşi şi-i vor înşela pe mulţi. ¹² Şi din cauza înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mulţi se va răci. ¹³ Dar cel care va răbda până la sfârşit va fi mântuit. ¹⁴ Această Evanghelie a Împărăţiei va fi vestită întregii omeniri, ca o mărturie pentru toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul.

¹⁵ De aceea, când veţi vedea „urâciunea pustiirii“^[al], despre care a vorbit profetul Daniel, stând în locul sfânt – cel ce citeşte, să înţeleagă –, ¹⁶ atunci cei din Iudeea să fugă în munţi! ¹⁷ Cel ce va fi pe acoperişul casei să nu coboare să-şi ia lucrurile din casă, ¹⁸ iar cel ce va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina! ¹⁹ Vai de cele ce vor fi însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea! ²⁰ Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici de Sabat. ²¹ Căci atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a mai fost de la începutul lumii şi până acum şi nici nu va mai fi! ²² Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nici un om n-ar fi scăpat; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.

²³ Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Este acolo!“, să nu credeţi! ²⁴ Căci se vor ridica cristoşi falşi şi profeţi falşi şi vor face semne mari şi minuni, pentru a-i înşela, dacă este posibil, chiar şi pe cei aleşi. ²⁵ Iată că v-am spus mai dinainte! ²⁶ Aşadar, dacă vă vor spune: „Iată, este în pustie!“, să nu vă duceţi; sau: „Iată-L în odăi ascunse!“, să nu credeţi! ²⁷ Căci aşa cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului. ²⁸ Oriunde va fi hoitul, acolo se vor aduna şi vulturii!

²⁹ Imediat după necazul acelor zile,

³⁰ Atunci se va arăta în cer semnul Fiului Omului şi atunci toate seminţiile pământului se vor jeli şi-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului^[an] cu putere şi mare slavă. ³¹ El îi va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa cea răsunătoare, iar ei îi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.

³² Învăţaţi de la smochin pilda lui: când mlădiţa lui devine deja fragedă şi încep să apară frunzele, ştiţi că vara este aproape. ³³ Tot aşa şi voi, când vedeţi toate aceste lucruri, să ştiţi că El^[ao] este aproape, este chiar la uşi. ³⁴ Adevărat vă spun că nu va trece această generaţie până se vor întâmpla toate aceste lucruri. ³⁵ Cerul şi pământul vor trece, însă cuvintele Mele nu vor trece!

Îndemn la veghere

³⁶ Dar despre ziua şi ora aceea nu ştie nimeni, nici îngerii cerurilor, (nici Fiul)^[ap], ci numai Tatăl. ³⁷ Aşa cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. ³⁸ Căci aşa cum era în zilele de dinaintea potopului, când oamenii mâncau, beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în arcă, ³⁹ şi nu au ştiut nimic până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. ⁴⁰ Atunci, doi bărbaţi vor fi la câmp – unul va fi luat, iar altul va fi lăsat. ⁴¹ Două femei vor măcina la moară – una va fi luată, iar alta va fi lăsată.

⁴² Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi în ce zi vine Domnul vostru! ⁴³ Să ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti în ce strajă din noapte vine hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa. ⁴⁴ Prin urmare, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!

Sclavul credincios şi înţelept

⁴⁵ Cine este deci sclavul credincios şi înţelept, pe care stăpânul l-a pus responsabil peste ceilalţi sclavi ai săi, ca să le dea hrana la timp? ⁴⁶ Ferice de sclavul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa! ⁴⁷ Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! ⁴⁸ Dar dacă sclavul acela este un sclav rău, care îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie!“ ⁴⁹ şi care începe să-i bată pe confraţii lui şi să mănânce şi să bea cu beţivii, ⁵⁰ stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. ⁵¹ El îl va tăia în două^[aq] şi-i va stabili partea la un loc cu ipocriţii. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor!

Pilda celor zece fecioare

¹³ Aşadar, vegheaţi! Căci nu ştiţi nici ziua, nici ora (când vine Fiul Omului)^[ar].

Pilda talanţilor

Judecata finală

³¹ Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toţi îngerii, atunci El Se va aşeza pe tronul slavei Sale ³² şi toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii aşa cum desparte păstorul oile de capre ³³ şi va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga.

³⁴ Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui:

– Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu; moşteniţi Împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! ³⁵ Căci Mi-a fost foame şi Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat să beau, am fost străin şi M-aţi primit între voi, ³⁶ am fost gol şi M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi M-aţi vizitat, am fost în închisoare şi aţi venit pe la Mine.

³⁷ Atunci cei drepţi Îl vor întreba:

– Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci, sau însetat şi Ţi-am dat să bei? ³⁸ Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit între noi, sau gol şi Te-am îmbrăcat? ³⁹ Şi când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare şi am venit pe la Tine?!

⁴⁰ Iar Împăratul le va răspunde:

– Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceşti fraţi ai Mei, Mie Mi-aţi făcut!

⁴¹ Apoi le va zice celor din stânga:

– Plecaţi de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit pentru diavolul şi pentru îngerii lui! ⁴² Căci Mi-a fost foame şi nu Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau, ⁴³ am fost străin şi nu M-aţi primit între voi, am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi în închisoare şi nu m-aţi vizitat!

⁴⁴ Atunci şi ei Îl vor întreba:

– Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare şi nu Ţi-am slujit?!

⁴⁵ Atunci El le va răspunde:

– Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceştia, Mie nu Mi-aţi făcut!

⁴⁶ Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei drepţi vor merge în viaţa veşnică.