Naum 1
Nouă Traducere În Limba Română
1 O profeţie cu privire la Ninive. Cartea viziunii elkoşitului Naum:
Mânia Domnului împotriva cetăţii Ninive
2 „Domnul este un Dumnezeu gelos şi răzbunător!
Domnul se răzbună şi este plin de mânie;
Domnul se răzbună pe duşmanii Săi
şi este mânios pe vrăjmaşii Săi.
3 Domnul este încet la mânie şi mare în putere!
Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel rău.
Îşi are calea în vârtej şi în furtună,
iar norii sunt pulberea de sub picioarele Sale.
4 El mustră marea şi o usucă
şi seacă toate râurile;
Başanul şi Carmelul se veştejesc,
iar floarea Libanului se ofileşte.
5 Munţii se cutremură înaintea Lui,
şi dealurile se topesc;
se clatină pământul înaintea Lui,
lumea şi toţi locuitorii ei.
6 Cine poate sta în faţa indignării Sale?
Cine poate îndura apriga Lui mânie?
Furia Lui se revarsă ca focul;
stâncile se prăbuşesc înaintea Lui.
7 Domnul este bun!
El este un loc de scăpare în ziua necazului;
El îi păzeşte pe cei ce caută adăpost la El.
8 Dar, printr-un potop care se revarsă,[a]
El va distruge Ninive din locul ei
şi Îşi va urmări duşmanii în întuneric.
9 Ce plănuiţi voi împotriva Domnului?
El oricum va aduce nimicirea;
nenorocirea nu va veni de două ori![b]
10 Căci, în timp ce vor fi ca nişte spini încâlciţi
şi pe când vor fi îmbibaţi de băutură,
ei vor fi mistuiţi ca o mirişte pe deplin uscată.[c]
11 Din tine, Ninive, a ieşit
cel ce plănuia răul împotriva Domnului
şi dădea sfaturi nelegiuite.
12 Aşa vorbeşte Domnul:
«Deşi au aliaţi şi sunt mulţi,
vor fi seceraţi şi vor pieri.
Chiar dacă te-am asuprit, Iudo,
nu te voi mai asupri!
13 Acum, voi zdrobi jugul lor de pe tine
şi-ţi voi rupe legăturile.»
14 Iată ce a poruncit Domnul cu privire la tine, Ninive:
«Nu vei mai avea urmaşi care să-ţi poarte numele!
Voi tăia chipul cioplit şi cel turnat
din templul zeilor tăi.
Îţi voi pregăti mormântul,
căci te-am găsit uşor[d].»
15 Iată pe munţi
picioarele celui ce aduce veşti bune,
ale celui ce vesteşte pacea!
Iudo, celebrează-ţi sărbătorile
şi împlineşte-ţi jurămintele,
căci cel nelegiuit nu te va mai invada;
va fi nimicit cu desăvârşire.
Footnotes
- Naum 1:8 Sau: la El / 8 când se revarsă potopul; potopul simbolizează aici armata invadatoare (vezi Is. 8:7-8)
- Naum 1:9 Sau: duşmanii Lui nu se vor mai ridica a doua oară!
- Naum 1:10 Sensul în ebraică al acestui verset este nesigur
- Naum 1:14 În sensul de: fără valoare; sau: căci eşti de dispreţuit; sau: căci eşti blestemat (pe baza unei posibile relaţii între termenul ebraic qalal şi cel asirian qalu, care înseamnă blestemat)
Ţefania 3
Nouă Traducere În Limba Română
Păcatul şi restaurarea Ierusalimului
3 Vai de cetatea asupritoare,
răzvrătită şi pângărită!
2 Ea n-ascultă de nici un glas,
nu primeşte nici o disciplinare.
Ea nu se încrede în Domnul,
nu se apropie de Dumnezeul ei.
3 Conducătorii ei sunt ca nişte lei care răcnesc;
judecătorii ei sunt ca nişte lupi seara,
care nu lasă nimic până dimineaţă.
4 Profeţii ei sunt aroganţi[a],
sunt nişte oameni înşelători.
Preoţii ei pângăresc ceea ce este sfânt[b]
şi calcă în mod violent Legea.
5 Domnul este cel drept în mijlocul ei
şi El nu săvârşeşte nici o nedreptate.
În fiecare dimineaţă Îşi împarte judecata,
în fiecare zori de zi, fără greşeală[c],
însă cel nedrept nu ştie de ruşine.“
6 „Am nimicit neamuri!
Turnurile le sunt în ruină!
Le-am pustiit drumurile!
Acum nimeni nu mai umblă pe ele.
Cetăţile le sunt distruse
şi au rămas fără oameni, fără locuitori.
7 Am zis: «Cu siguranţă te[d] vei teme de Mine,
vei primi disciplinarea!»
Astfel, locuinţa nu i-ar fi fost nimicită
şi n-ar fi venit peste ea toate pedepsele Mele!
Dar ei au fost tot mai dornici
să se strice prin toate faptele lor.
8 De aceea, aşteptaţi-Mă numai, zice Domnul,
până în ziua în care Mă voi scula să mărturisesc[e],
căci am hotărât să adun neamurile,
să strâng regatele
ca să-Mi revărs asupra lor indignarea,
toată aprinderea mâniei Mele!
Tot pământul va fi mistuit
de focul geloziei Mele!
9 Atunci le voi da popoarelor buze curate,
pentru ca toţi să cheme Numele Domnului
şi să-I slujească umăr la umăr.
10 De dincolo de râurile din Cuş[f],
închinătorii Mei, fiica celor risipiţi ai Mei[g],
Îmi vor aduce daruri de mâncare.
11 În ziua aceea nu vei mai fi făcută de ruşine
de toate faptele prin care ai păcătuit împotriva Mea,
căci atunci îi voi scoate din mijlocul tău
pe cei trufaşi,
iar tu nu te vei mai îngâmfa vreodată
pe muntele Meu cel sfânt!
12 Dar voi lăsa în mijlocul tău
un popor smerit şi puţin la număr,
care va căuta adăpost în Numele Domnului.
13 Rămăşiţa lui Israel nu va mai săvârşi nedreptatea;
aceştia nu vor mai spune minciuni
şi în gura lor nu se va mai găsi
o limbă înşelătoare.
Ei vor găsi păşune, se vor odihni
şi nimeni nu-i va mai îngrozi.“
Cântec de veselie
14 „Strigă de bucurie, fiică a Sionului!
Strigă tare, Israele!
Veseleşte-te şi bucură-te din toată inima,
fiică a Ierusalimului!
15 Domnul a îndepărtat judecata de la tine,
El l-a izgonit pe duşmanul tău.
Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău;
nu te vei mai teme vreodată de vreun rău!
16 În ziua aceea se va zice Ierusalimului:
«Nu te teme, Sioane!
Să nu-ţi slăbească mâinile!
17 Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău,
ca un viteaz care poate izbăvi!
El se va bucura de tine nespus,
te va linişti cu dragostea Lui
şi va striga de veselie din pricina ta.»“
18 „Îi voi aduna
pe cei ce sunt trişti din cauza adunărilor de sărbătoare;
din tine îşi trag obârşia.
Povara de pe umerii tăi era o ruşine.[h]
19 Iată, în vremea aceea îi voi pedepsi
pe toţi cei ce te-au asuprit!
Îi voi izbăvi pe cei şchiopi
şi-i voi aduna pe cei ce au fost izgoniţi!
Le voi da cinste şi renume
în toate ţările unde au fost făcuţi de ruşine.
20 În vremea aceea vă voi aduce înapoi!
În vremea aceea vă voi strânge!
Vă voi face parte de renume şi cinste
între toate popoarele pământului,
când vă voi aduce înapoi captivii
înaintea ochilor voştri, zice Domnul.“
Footnotes
- Ţefania 3:4 Sau: iresponsabili
- Ţefania 3:4 Sau: Sanctuarul
- Ţefania 3:5 Sau: dimineaţă Îşi scoate judecata la lumină, / fără greşeală
- Ţefania 3:7 Pronumele ebraic este de gen feminin şi face referire la cetatea Ierusalimului
- Ţefania 3:8 Sau: ca Martor, cf. LXX, Siriacă; TM: să prad
- Ţefania 3:10 Regiunea Nilului Superior; Etiopia şi teritoriile învecinate
- Ţefania 3:10 Sensul în ebraică al acestei expresii este nesigur
- Ţefania 3:18 Sensul în ebraică al acestui verset este nesigur; sau: Îi voi aduna pe ai tăi, /care suspină după adunările de sărbătoare; / ruşinea ta este o povară pentru tine.
Ieremia 1-5
Nouă Traducere În Limba Română
1 Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hilchia, unul dintre preoţii din Anatot, din teritoriul lui Beniamin. 2 Cuvântul Domnului a venit la el în al treisprezecelea an al domniei lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, 3 şi în zilele lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, până în luna a cincea a anului al unsprezecelea al lui Zedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, când locuitorii Ierusalimului au fost duşi în captivitate.
Chemarea lui Ieremia
4 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:
5 – Mai înainte să te fi creat în pântecele mamei tale, te cunoşteam[a],
şi mai înainte să fi ieşit din pântecele ei, te pusesem deoparte
şi te făcusem profet al neamurilor.
6 Eu am răspuns:
– Ah, Stăpâne Doamne, eu nu ştiu să vorbesc, căci sunt doar un copil!
7 Însă Domnul mi-a zis:
– Nu spune că eşti un copil, căci vei merge la toţi aceia la care te voi trimite şi le vei spune tot ce-ţi voi porunci. 8 Nu te teme de ei, căci Eu sunt cu tine ca să te scap, zice Domnul.
9 Apoi Domnul Şi-a întins mâna, mi-a atins gura şi mi-a zis:
– Iată, pun cuvintele Mele în gura ta. 10 Astăzi te pun peste neamuri şi peste regate ca să smulgi şi să dărâmi, să distrugi şi să nimiceşti, să zideşti şi să plantezi.
11 Cuvântul Domnului a venit la mine şi m-a întrebat:
– Ce vezi, Ieremia?
– Văd un toiag din lemn de migdal, i-am răspuns eu.
12 – Ai văzut bine, mi-a zis Domnul, căci Eu veghez[b] ca să împlinesc Cuvântul Meu.
13 Cuvântul Domnului a venit la mine a doua oară şi mi-a zis:
– Ce vezi?
– Văd un cazan clocotind, care se revarsă dinspre nord, i-am răspuns eu.
14 – Dinspre nord va izbucni dezastrul peste toţi cei ce locuiesc în ţară, mi-a zis Domnul. 15 Căci iată, voi chema toate clanurile regatelor din nord, zice Domnul.
Ele vor veni şi îşi vor aşeza fiecare tronul
la intrările porţilor Ierusalimului.
Vor veni şi vor lupta împotriva tuturor zidurilor ce-l împrejmuiesc
şi împotriva tuturor cetăţilor lui Iuda.
16 Voi rosti asupra lor judecăţile Mele
pentru tot răul pe care l-au săvârşit,
căci M-au părăsit,
au ars tămâie altor dumnezei
şi s-au închinat lucrărilor făcute de mâinile lor.
17 Tu dar încinge-ţi coapsele! Ridică-te şi spune-le tot ce-ţi voi porunci. Nu tremura înaintea lor, ca nu cumva să te fac Eu să tremuri înaintea lor. 18 De astăzi vei fi o cetate întărită, un stâlp de fier şi un zid de bronz, ca să stai împotriva întregii ţări, împotriva regilor lui Iuda, a conducătorilor lui, a preoţilor şi a poporului ţării. 19 Ei se vor lupta împotriva ta, dar nu te vor învinge, căci Eu sunt cu tine, ca să te scap, zice Domnul.
Israel Îl uită pe Dumnezeu
2 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 2 „Du-te şi vesteşte în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Aşa vorbeşte Domnul:
‘Îmi amintesc de credincioşia tinereţii tale,
cum, mireasă fiind, Mă iubeai
şi Mă urmai prin pustie,
pe un pământ nesemănat.
3 Israel era sfântul Domnului,
primul rod al recoltei Lui;
toţi cei ce mâncau din el se făceau vinovaţi
şi nenorocirea venea peste ei, zice Domnul.’»“
4 „Ascultaţi Cuvântul Domnului, casă a lui Iacov,
toate clanurile Casei lui Israel!
5 Aşa vorbeşte Domnul:
«Ce nedreptate au găsit strămoşii voştri în Mine
de s-au depărtat de Mine?
Ei s-au dus după nimicuri
şi ei înşişi au devenit nimicuri.
6 Nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul,
Care ne-a scos din ţara Egiptului
şi ne-a condus prin pustie,
printr-un pământ uscat şi plin de gropi,
printr-un pământ al secetei şi al umbrei morţii,
printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?’
7 V-am dus într-o ţară roditoare,
ca să mâncaţi din rodul ei şi din bunătăţile ei,
însă voi aţi venit şi Mi-aţi pângărit ţara,
Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune.
8 Preoţii nu s-au întrebat:
‘Unde este Domnul?’
Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut;
păstorii[c] s-au răzvrătit împotriva Mea.
Profeţii au profeţit prin Baal
şi s-au dus după cei ce nu pot fi de nici un folos.
9 De aceea mă voi certa din nou cu voi, zice Domnul,
şi mă voi certa şi cu copiii copiilor voştri.
10 Treceţi în ostroavele Chitim[d] şi priviţi!
Trimiteţi la Chedar[e] şi luaţi aminte;
vedeţi dacă acolo s-a întâmplat aşa ceva!
11 Şi-a schimbat vreun neam zeii,
măcar că ei nu sunt Dumnezeu?
Poporul Meu însă şi-a[f] schimbat Slava
cu ceva care nu-i este de nici un folos.
12 Miraţi-vă de aceasta, o, ceruri,
înfioraţi-vă şi dezlănţuiţi-vă, zice Domnul,
13 căci poporul Meu a săvârşit două rele:
M-au părăsit pe Mine,
Izvorul apelor vii,
şi şi-au săpat puţuri,
puţuri sparte, care nu pot ţine apă.
14 Este Israel un sclav din naştere?
Atunci de ce a devenit pradă?
15 Leii răcnesc împotriva lui
şi îşi ridică glasurile.
Ei îi pustiesc ţara;
cetăţile îi sunt arse şi fără locuitori.
16 Chiar şi cei din Nof[g] şi Tahpanhes
ţi-au zdrobit creştetul capului[h].
17 Nu ţi-ai provocat tu singur lucrul acesta
pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău,
când El te conducea pe cale?
18 Şi acum, de ce te duci în Egipt
să bei apă din Şihor[i]?
De ce mergi în Asiria
să bei apă din râu[j]?
19 Răutatea ta te va pedepsi;
răzvrătirea ta te va mustra.
Vei şti şi vei vedea astfel
cât de rău şi de amar este pentru tine
să-L părăseşti pe Domnul, Dumnezeul tău,
şi să nu ai nici o frică de Mine, zice Stăpânul, Domnul Oştirilor[k].
20 Deşi, demult, ţi-am sfărâmat jugul
şi ţi-am smuls legăturile,
totuşi tu ai zis că nu-Mi vei mai sluji.
Pe orice deal înalt
şi sub orice copac verde
te-ai întins ca o prostituată.
21 Eu te sădisem ca o vie aleasă,
de cel mai bun soi.
Cum de te-ai schimbat şi ai devenit înaintea Mea
o ramură sălbatică de viţă străină?
22 Chiar dacă te-ai spăla cu sodă,
chiar dacă te-ai da cu mult săpun,
murdăria ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei, zice Stăpânul Domn.
23 Cum poţi spune: ‘Nu m-am pângărit
şi nu am alergat după baali[l]!’?
Priveşte-ţi urma paşilor în vale
şi ia aminte la ce ai făcut.
Eşti ca o dromaderă iute,
ale cărei căi sunt întortocheate,
24 ca o măgăriţă sălbatică, obişnuită cu pustiul,
care gâfâie în aprinderea poftei ei!
Cine o va împiedica să-şi satisfacă pofta?
Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o,
căci o găsesc la vremea împerecherii ei[m].
25 Opreşte-te până când nu ajungi desculţă
şi cu gâtul uscat!
Dar tu zici: ‘În zadar!
Eu iubesc dumnezeii străini
şi vreau să merg după ei!’
26 Cum este dat de ruşine un hoţ când este prins,
tot astfel este ruşinată Casa lui Israel –
poporul, regii şi conducătorii lui,
preoţii şi profeţii lui.
27 Ei zic lemnului: ‘Tu eşti tatăl nostru!’
şi pietrei: ‘Tu ne-ai dat naştere!’
Mi-au întors spatele
şi nu se uită la Mine.
Dar când sunt în nenorocire,
ei zic: ‘Scoală-Te şi scapă-ne!’
28 Unde sunt atunci zeii pe care vi i-aţi făcut?
Să vină ei, dacă pot, şi să vă scape din nenorocire,
căci Iudo, ai tot atâţia zei,
câte cetăţi ai!
29 De ce vă certaţi cu Mine?
Toţi v-aţi răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.
30 Degeaba v-am pedepsit copiii,
căci tot n-au luat aminte la pedeapsă.
Sabia voastră i-a mâncat pe profeţii voştri
ca un leu distrugător.»
31 Voi, cei din generaţia aceasta, luaţi aminte la Cuvântul Domnului:
«Am fost Eu o pustie pentru Israel
sau un pământ plin de întuneric[n]?
De ce spune poporul Meu: ‘Suntem liberi să rătăcim!
Nu ne vom mai întoarce la Tine!’
32 Îşi uită o fecioară bijuteriile
sau o mireasă podoabele de nuntă?
Poporul Meu însă M-a uitat
de zile fără număr.
33 Ce bine ştii să-ţi întocmeşti căile când cauţi ce iubeşti!
Chiar şi pe femeile rele le înveţi căile tale!
34 Pe marginile hainelor tale
se găseşte sânge de nevinovaţi,
pe care nu i-ai prins dând vreo spargere.
Dar în ciuda acestor lucruri
35 tu zici: ‘Sunt nevinovat!
Cu siguranţă, mânia Lui s-a întors de la mine!’
Însă Eu te voi judeca
pentru că zici: ‘Nu am păcătuit!’
36 De ce atâta grabă
ca să-ţi schimbi drumul?
Vei fi făcut de ruşine de către Egipt
aşa cum ai fost făcut de ruşine şi de Asiria.
37 De acolo vei ieşi
cu mâinile pe cap,
căci Domnul i-a lepădat pe cei în care te încrezi
şi nu vei fi ajutat de ei.
Necredincioasa Israel
3 Dacă un bărbat se desparte de soţia lui,
şi ea, plecând de la el, se mărită cu un altul,
se va mai întoarce bărbatul acesta la ea?
N-ar fi chiar şi ţara aceea pângărită?
Şi tu, care te-ai prostituat cu mulţi amanţi,
să te întorci acum la Mine? zice Domnul.
2 Ridică-ţi ochii spre înălţimi şi priveşte:
este vreun loc unde nu te-ai prostituat?
Stăteai pe drumuri pentru ei,
precum arabul în pustie.
Ai pângărit ţara
prin necurăţiile tale şi cu răutatea ta.
3 Chiar dacă ploile au fost oprite
şi ploaia târzie[o] a lipsit,
totuşi ţi-ai păstrat înfăţişarea de prostituată
şi ai refuzat să te ruşinezi.
4 Acum, nu-i aşa, strigi la Mine:
‘Tatăl meu! Tu eşti prietenul tinereţii mele!
5 Îşi va ţine El mânia pe vecie?
O va păstra El pentru totdeauna?’
Iată, aşa ai vorbit,
dar tot sporeşti în a săvârşi răul.»“
6 Pe vremea regelui Iosia, Domnul mi-a zis: „Ai văzut ce a făcut răzvrătita Israel? S-a dus pe orice munte înalt şi sub orice copac verde şi s-a prostituat acolo. 7 Eu Îmi ziceam că, după ce a făcut toate aceste lucruri, se va întoarce la Mine, dar nu s-a întors, iar sora ei, necredincioasa Iuda, a văzut lucrul acesta. 8 Când am văzut toate lucrurile prin care răzvrătita Israel se prostitua, am izgonit-o şi i-am dat cartea ei de despărţire. Totuşi sora ei, necredincioasa Iuda, nu s-a temut, ci s-a dus ea însăşi să se prostitueze la fel. 9 Astfel, prin necurăţia ei strigătoare la cer, Israel a pângărit ţara, prostituându-se cu piatra şi cu lemnul. 10 Cu toate acestea, sora ei, necredincioasa Iuda, nu s-a întors la Mine din toată inima, ci cu prefăcătorie, zice Domnul.“
Chemare la pocăinţă
11 Domnul mi-a zis: „Răzvrătita Israel pare nevinovată în comparaţie cu necredincioasa Iuda. 12 Du-te, strigă aceste cuvinte înspre nord şi spune:
«Întoarce-te, răzvrătită Israel, zice Domnul.
Nu mă voi mai uita încruntat la voi,
căci Eu sunt milostiv, zice Domnul,
şi nu ţin mânie pe vecie.
13 Numai recunoaşte-ţi vina,
recunoaşte că ai păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul tău,
că ţi-ai irosit timpul cu dumnezeii străini
sub orice copac verde
şi nu ai ascultat de glasul Meu, zice Domnul.
14 Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, zice Domnul, căci Eu sunt Stăpânul vostru. Eu vă voi lua, pe unul dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie, şi vă voi conduce în Sion. 15 Vă voi da păstori după inima Mea; ei vă vor păstori cu pricepere şi chibzuinţă. 16 În zilele acelea, când vă veţi înmulţi şi veţi rodi în ţară, zice Domnul, nu veţi mai vorbi de Chivotul Legământului cu Domnul. Nimeni nu se va mai gândi la el, nimeni nu-şi va mai aminti de el, nimănui nu-i va lipsi şi nici nu vor face un altul. 17 În vremea aceea, Ierusalimul va fi numit Tronul Domnului. Toate neamurile se vor aduna la Ierusalim în Numele Domnului şi nu-şi vor mai urma încăpăţânarea inimilor lor rele.
18 În zilele acelea, Casa lui Iuda se va întovărăşi cu Casa lui Israel şi vor veni împreună din ţara de nord, în ţara pe care am dat-o drept moştenire strămoşilor lor. 19 Îmi spuneam:
‘O, cum te voi pune[p] în numărul fiilor Mei
şi-ţi voi da drept moştenire o ţară plăcută,
cea mai frumoasă moştenire dintre neamuri!’
Mă gândeam că Mă vei numi Tată
şi nu te vei mai abate de la a Mă urma.
20 Însă, aşa cum o femeie este necredincioasă soţului ei,
tot aşa Mi-ai fost şi tu necredincioasă, casă a lui Israel, zice Domnul.»“
21 „Un vuiet se aude pe înălţimi:
sunt plânsetele şi rugăminţile de iertare ale israeliţilor,
din cauză că şi-au pervertit căile
şi L-au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor.“
22 „Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi,
şi vă voi vindeca de răzvrătire!“
„Iată-ne, venim la Tine,
căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul nostru!
23 Într-adevăr, altarele de pe dealuri
şi idolii de pe munţii cei mulţi
sunt o minciună!
Într-adevăr, numai în Domnul, Dumnezeul nostru,
este mântuirea lui Israel!
24 Din tinereţea noastră, idolii care aduc ruşine au mâncat
rodul muncii strămoşilor noştri (
turmele şi cirezile lor,
fiii şi fiicele lor.
25 Să ne culcăm în ruşinea noastră
şi să ne acoperim cu umilirea noastră,
căci am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul nostru,
atât noi, cât şi strămoşii noştri;
din tinereţea noastră până în ziua de azi
nu am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul nostru.“
4 „Dacă te vei întoarce, Israele, zice Domnul,
dacă te vei întoarce la Mine,
dacă vei alunga urâciunile tale dinaintea Mea
şi nu vei mai rătăci,
2 dacă vei jura: «Viu este Domnul!»,
făcând lucrul acesta cu credincioşie, cu judecată şi cu dreptate,
atunci neamurile vor fi binecuvântate în El
şi se vor lăuda cu El.
3 Căci aşa vorbeşte Domnul bărbaţilor din Iuda şi din Ierusalim:
«Desţeleniţi-vă un ogor nou
şi nu semănaţi între spini!
4 Tăiaţi-vă împrejur pentru Domnul,
circumcideţi-vă inimile,
bărbaţi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului!
Altfel, mânia Mea se va dezlănţui ca un foc
şi va arde fără să mai poată fi stinsă,
din cauza răutăţii faptelor voastre.
Invazie din nord
5 Daţi de ştire în Iuda, vestiţi în Ierusalim şi spuneţi:
‘Sunaţi din trâmbiţă în ţară!’
Strigaţi în gura mare şi ziceţi:
‘Strângeţi-vă
şi haideţi în cetăţile fortificate!’
6 Înălţaţi un steag îndreptat spre Sion!
Fugiţi şi nu vă opriţi!
Căci Eu aduc, din nord, nenorocirea
şi un mare prăpăd!»“
7 „Leul a ieşit din tufişul său
şi nimicitorul neamurilor a pornit.
El şi-a părăsit locul
ca să distrugă ţara.
Cetăţile tale vor zăcea în ruină,
fără nici un locuitor.
8 De aceea, îmbrăcaţi-vă cu saci,
plângeţi şi tânguiţi-vă,
căci mânia aprigă a Domnului
nu s-a îndepărtat de la noi.“
9 „În ziua aceea, zice Domnul,
regele şi conducătorii îşi vor pierde curajul,
preoţii vor fi îngroziţi
şi profeţii vor rămâne înmărmuriţi.“
10 Eu am zis:
– O, Stăpâne Doamne! Într-adevăr ai înşelat poporul acesta şi Ierusalimul când ai zis: „Veţi avea pace!“ Iată că sabia este la gâtul lor!
11 – În vremea aceea se va zice poporului acestuia şi Ierusalimului că un vânt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să cureţe. 12 Totuşi un vânt şi mai puternic va veni de la Mine[q]! Acum însă îmi voi rosti judecăţile împotriva lor.
13 „Iată, nimicitorul înaintează ca norii,
carele lui sunt ca un vârtej,
iar caii lui sunt mai rapizi decât vulturii.
Vai de noi, căci vom fi distruşi!“
14 „Curăţeşte-ţi inima de rău, Ierusalime, ca să fii izbăvit!
Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta?
15 Căci o voce strigă din Dan
şi anunţă nenorocirea din muntele lui Efraim.
16 Aduceţi aminte neamurilor lucrul acesta!
Iată, vestiţi în Ierusalim
că nişte asediatori vin dintr-o ţară îndepărtată
şi îşi ridică glasurile împotriva cetăţilor lui Iuda.
17 Ca cei care păzesc un ogor, aşa înconjoară ei Ierusalimul,
căci s-a răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.
18 Căile şi faptele tale
au adus acestea asupra ta.
Aceasta este pedeapsa pentru răutatea ta.
Ce amară este
şi cum te pătrunde până în inimă!“
19 „Ah, măruntaiele mele! Măruntaiele mele!
Mă zvârcolesc în durere!
Ah, zidurile inimii mele!
Cum îmi zvâcneşte inima!
Nu pot rămâne tăcut!
Sufletul meu a auzit sunetul trâmbiţei
şi strigătul de război.
20 Se vesteşte dărâmare după dărâmare,
căci toată ţara este devastată.
Corturile îmi sunt dărâmate dintr-odată,
iar acoperişul într-o clipă.
21 Până când voi vedea steagul
şi voi auzi sunetul trâmbiţei?“
22 „Cei din poporul Meu sunt nebuni;
ei nu Mă cunosc.
Sunt nişte copii fără minte,
lipsiţi de discernământ.
Sunt pricepuţi să facă răul;
nu ştiu să facă binele.“
23 „Mă uit la pământ
şi iată că este pustiu şi gol.
Mă uit la ceruri
şi iată că lumina lor a pierit.
24 Mă uit la munţi
şi iată că ei se cutremură
iar toate dealurile se clatină.
25 Mă uit şi iată că nu mai este nici un om
şi toate păsările cerului au fugit.
26 Mă uit şi iată că ţinutul roditor[r] este un pustiu
şi toate cetăţile lui sunt dărâmate
înaintea Domnului şi înaintea aprigei Lui mânii.
27 Căci aşa vorbeşte Domnul:
«Toată ţara va fi pustiită,
însă nu o voi distruge complet.
28 Din cauza aceasta pământul se va jeli,
iar cerurile se vor întuneca.
Eu am vorbit şi am plănuit aceasta!
Nu-Mi pare rău şi nici nu mă voi răzgândi!»
29 La vuietul călăreţilor şi la strigătul arcaşilor
toţi cei din cetăţi o iau la fugă;
se ascund în păduri
şi se urcă pe stânci.
Toate cetăţile sunt părăsite
şi nimeni nu mai locuieşte în ele.
30 Iar tu, cea pustiită, ce vei face?
Te vei îmbrăca în roşu[s],
te vei împodobi cu giuvaiere de aur şi îţi vei machia ochii cu antimoniu?
Degeaba te vei înfrumuseţa!
Iubiţii tăi te dispreţuiesc
şi vor să-ţi ia viaţa.
31 Aud nişte strigăte ca ale unei femei în chinurile naşterii,
strigăte ale unei femei care naşte pentru prima oară.
Este glasul fiicei Sionului care răsuflă greu
şi îşi întinde mâinile, zicând:
«Vai de mine! Mi-e sufletul sleit
din cauza ucigaşilor!»“
Degradarea totală a lui Iuda
5 „Cutreieraţi drumurile Ierusalimului,
priviţi cu luare-aminte
şi căutaţi în pieţe!
Dacă veţi găsi un om
care să înfăptuiască ce este drept şi să caute adevărul,
voi ierta Ierusalimul.
2 Ei chiar şi atunci când jură: «Viu este Domnul!»,
fac jurăminte false.“
3 „Doamne, nu caută ochii Tăi adevărul?
Tu îi loveşti, dar ei nu simt durere.
Tu îi zdrobeşti, dar ei refuză să se lase disciplinaţi.
Îşi fac obrazul[t] mai tare ca piatra
şi refuză să se pocăiască.
4 Îmi ziceam: «Aceştia sunt doar cei neînsemnaţi;
ei se poartă nesăbuit,
căci ei nu cunosc căile Domnului,
poruncile Dumnezeului lor.
5 Aşa că voi merge la cei mari
şi le voi vorbi.
Cu siguranţă ei cunosc căile Domnului
şi poruncile Dumnezeului lor.»
Însă cu toţii au sfărâmat jugul
şi au rupt legăturile.
6 Din această cauză, un leu din pădure îi va ataca
şi un lup din pustie îi va distruge.
Leopardul îi va pândi în apropierea cetăţilor lor
ca să-i sfâşie pe toţi cei ce vor ieşi din ele,
căci fărădelegile lor sunt fără număr,
iar răzvrătirile lor s-au înmulţit.“
7 „De ce să te iert?
Fiii tăi M-au părăsit
şi jură pe ceea ce nu este Dumnezeu.
Le-am împlinit toate nevoile,
dar ei încă mai comit adulter
şi se îmbulzesc în casa prostituatei.
8 Sunt nişte armăsari bine hrăniţi şi aflaţi în călduri;
fiecare nechează după soţia semenului său.
9 Să nu-i pedepsesc Eu oare pentru aceasta?
zice Domnul.
Să nu mă răzbun Eu
pe un asemenea neam?
10 Veniţi în viile ei şi distrugeţi-le,
dar să nu le distrugeţi de tot!
Tăiaţi-i mlădiţele,
căci nu mai sunt ale Domnului!
11 Casa lui Israel şi Casa lui Iuda
Mi-au fost necredincioase, zice Domnul.
12 S-au lepădat de Domnul
şi au zis: «Nu se va întâmpla aşa![u]
Nici un rău nu va veni asupra noastră;
nu vom vedea nici sabia, nici foametea!
13 Profeţii sunt vânt
şi Cuvântul nu este în ei,
aşa că ceea ce spun ei, să li se întâmple lor!»“
14 „De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor:
«Pentru că poporul a spus aceste cuvinte, iată,
voi face cuvintele Mele în gura ta un foc,
iar poporul acesta – precum lemnele pe care le mistuie focul.»“
15 „Aduc împotriva voastră un popor de departe,
casă a lui Israel, zice Domnul,
un popor puternic, un popor străvechi,
a cărui limbă nu o cunoaşteţi
şi a cărui vorbire nu o înţelegeţi.
16 Tolba lui este ca un mormânt deschis;
toţi sunt nişte războinici viteji.
17 Ei îţi vor mânca secerişul şi pâinea,
îţi vor mânca fiul şi fiica,
îţi vor mânca turmele şi cirezile,
îţi vor mânca viile şi smochinii
şi-ţi vor distruge prin sabie
cetăţile fortificate în care te încrezi.
18 Totuşi nici în zilele acelea nu vă voi distruge de tot, zice Domnul. 19 Dacă vor întreba atunci: «De ce ne-a făcut Domnul, Dumnezeul nostru, toate acestea?», să le răspunzi astfel: «După cum M-aţi părăsit şi aţi slujit dumnezeilor străini în ţara voastră, tot aşa veţi sluji unor străini într-o ţară care nu este a voastră!»“
20 „Spuneţi lucrul acesta Casei lui Iacov
şi vestiţi-l în Iuda:
21 «Ascultă lucrul acesta, popor nebun şi fără minte,
care ai ochi, dar nu vezi,
ai urechi, dar nu auzi:
22 ‘Nu vă e frică de Mine? zice Domnul.
Nu tremuraţi înaintea Mea?
Eu am pus nisipul ca hotar al mării,
hotar veşnic pe care nu trebuie să-l treacă.
Chiar dacă valurile ei se agită, ele nu pot răzbi
şi chiar dacă urlă, ele nu-l pot trece.’»
23 Poporul acesta însă are o inimă încăpăţânată şi răzvrătită.
Ei Mi-au întors spatele şi au plecat.
24 Nu-şi zic în sinea lor:
«Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru,
Care dă ploaie timpurie şi ploaie târzie[v] la timpul potrivit
şi ne asigură săptămânile rânduite pentru seceriş!»
25 Faptele voastre rele îndepărtează aceste rânduieli de la voi
şi păcatele voastre vă ţin departe de aceste bunătăţi.
26 Căci în poporul Meu se află oameni nelegiuiţi.
Ei pândesc ca păsărarul care întinde laţuri;
întind curse şi prind oameni.
27 Aşa cum este o colivie plină de păsări,
tot aşa sunt şi casele lor pline de viclenie.
De aceea au ajuns ei puternici şi s-au îmbogăţit,
28 s-au îngrăşat şi lucesc de grăsime.
Faptele lor rele nu au limită;
ei nu pledează pentru cauza orfanului, ca s-o câştige,
nici nu apără dreptul celor nevoiaşi.
29 Să nu pedepsesc Eu oare aceste lucruri?
zice Domnul.
Să nu mă răzbun Eu
pe un asemenea neam?
30 Un lucru de necrezut şi dezgustător
se întâmplă în ţară:
31 profeţii profeţesc minciuni
şi preoţii conduc prin puterea lor,
iar celor din poporul Meu le plac aceste lucruri.
Dar ce veţi face la sfârşit?“
Footnotes
- Ieremia 1:5 Sau: te-am ales
- Ieremia 1:12 Termenul ebraic pentru veghez este asemănător cu cel pentru migdal
- Ieremia 2:8 Sau: conducătorii
- Ieremia 2:10 Neamurile din apus: Ciprul şi regiunile de pe coasta Mediteranei
- Ieremia 2:10 Neamurile din răsărit: beduinii din deşertul răsăritean
- Ieremia 2:11 TM; o tradiţie scribală evreiască: Mi-a
- Ieremia 2:16 Memfis
- Ieremia 2:16 Sau: ţi-au ras podoaba capilară
- Ieremia 2:18 Probabil un braţ al Deltei Nilului
- Ieremia 2:18 Eufratul
- Ieremia 2:19 YHWH Ţevaot; termenul ebraic pentru oştiri se poate referi: (1) la oştirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9 – v. 10 în TM); (2) la corpurile cereşti (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2); probabil acest titlu face referire la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers; peste tot în carte
- Ieremia 2:23 Diferite forme locale ale lui Baal, zeul canaanit al fertilităţii
- Ieremia 2:24 Lit.: în luna ei
- Ieremia 2:31 Sau: un pământ al întunericului lui Yah; compară cu 1 Sam. 26:12
- Ieremia 3:3 Sau: de primăvară, ploile din martie şi aprilie, vitale recoltei în Canaan
- Ieremia 3:19 Sau: Cum să te pun în numărul fiilor Mei, / să-ţi dau drept moştenire o ţară plăcută, / cea mai frumoasă moştenire dintre naţiuni?
- Ieremia 4:12 Sau: va veni la porunca Mea
- Ieremia 4:26 Sau: iată, Carmelul
- Ieremia 4:30 Aluzie la îmbrăcămintea prostituatelor
- Ieremia 5:3 Lit.: Îşi întăresc feţele
- Ieremia 5:12 Sau: Nu va face nimic! Lit.: Nu este El!
- Ieremia 5:24 Sau: ploaie tomnatică şi ploaie primăvăratică, sezonul ploios în Canaan începând în octombrie şi sfârşindu-se în aprilie
Habacuc 1
Nouă Traducere În Limba Română
1 Profeţia pe care a primit-o profetul Habacuc.
Prima plângere a profetului
2 – Până când, Doamne, voi striga după ajutor
şi Tu nu vei asculta?
Până când voi striga către Tine: „Violenţă!“
şi Tu nu vei izbăvi?
3 De ce mă faci să privesc nedreptatea?
De ce trebuie să mă uit[a] la necaz?
Distrugerea şi violenţa sunt înaintea mea;
peste tot sunt dezbinări şi se stârnesc certuri.
4 De aceea Legea este fără putere
şi dreptatea nu se vede niciodată.
Căci cel rău îl împresoară[b] pe cel drept
şi astfel dreptatea este pervertită.
Răspunsul Domnului
5 – Uitaţi-vă printre neamuri şi priviţi!
Miraţi-vă! Uimiţi-vă!
Căci în zilele voastre am să fac o lucrare
pe care n-aţi crede-o
dacă v-ar povesti-o cineva!
6 Iată, îi voi ridica pe caldeeni[c],
acel popor crud şi năvalnic,
care străbate întinderile pământului
pentru a lua în stăpânire locuinţe care nu sunt ale lui!
7 Este un popor teribil şi înfricoşător;
îşi are propria lege
şi nu recunoaşte nici o altă autoritate![d]
8 Caii lui sunt mai rapizi decât leoparzii
şi mai sprinteni decât lupii în amurg.
Călăreţii lui se avântă,
călăreţii lui vin de departe.
Zboară ca un vultur care se aruncă asupra prăzii;
9 toţi vin pentru violenţă.
Privirile lor sunt aţintite[e] tot înainte
şi adună captivi ca nisipul de mulţi.
10 Îşi bate joc de regi
şi-i ia în derâdere pe conducători.
Râde de orice fortificaţie,
căci îngrămădeşte pământ[f] lângă ea şi o cucereşte.
11 Apoi trece ca vântul şi merge mai departe[g];
el se face astfel vinovat, puterea lui fiindu-i dumnezeul.
A doua plângere a profetului
12 – Oare nu eşti Tu din veşnicie, Doamne?
Dumnezeul meu, Sfântul meu, nu vom muri[h]!
Doamne, Tu l-ai rânduit pentru a face judecată!
Stânca mea, Tu l-ai ridicat ca să pedepsească!
13 Ochii Tăi sunt prea curaţi ca să se uite la rău;
Tu nu poţi să priveşti asuprirea!
De ce te uiţi la cei mişei
şi taci când cel rău
îl înghite pe cel mai drept decât el?
14 L-ai făcut pe om asemenea peştilor mării,
asemenea târâtoarei care nu are stăpân.
15 Duşmanul scoate fiecare peşte cu undiţa,
îl adună cu mreaja lui,
îl strânge în năvodul lui
şi de aceea se bucură şi se veseleşte.
16 De aceea aduce el jertfe mrejei sale
şi arde tămâie năvodului său!
Datorită lor, partea lui este bogată
şi mâncarea lui este din abundenţă!
17 Va continua el oare să-şi golească mreaja
şi să omoare neamuri fără să cruţe nimic?
Footnotes
- Habacuc 1:3 Siriacă, Tg.; TM: nedreptatea? / Cum poţi privi (sau: tolera); sau: nedreptatea / şi să mă uit
- Habacuc 1:4 Sau: îl biruie
- Habacuc 1:6 babilonieni
- Habacuc 1:7 Lit.: înfricoşător; / judecata şi demnitatea lui provin numai de la el însuşi
- Habacuc 1:9 Sensul termenului ebraic este nesigur
- Habacuc 1:10 Sau: face o rampă din pământ, tehnică militară, folosită de către asediatori
- Habacuc 1:11 Posibil: şi depăşeşte limita
- Habacuc 1:12 O tradiţie scribală antică: nu vei muri (sau: eşti nemuritor); unele traduceri moderne preferă această variantă
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.