Prolog: scopul şi tema cărţii

Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura,
    pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii,
pentru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa,
    dreptatea, judecata şi nepărtinirea
pentru a da agerime[a] celui neştiutor[b],
    iar tânărului – cunoştinţă şi prudenţă,
pentru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea,
    iar cel cu discernământ să primească îndrumare
pentru a înţelege un proverb sau o pildă,
    pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor.

Frica de Domnul este începutul cunoaşterii,
    dar nebunii[c] dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea.

Îndemnuri la a căuta înţelepciunea

Avertizare împotriva ispitirii

Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău
    şi nu părăsi îndrumarea mamei tale.
Căci ele vor fi o cunună graţioasă pe capul tău
    şi un colier în jurul gâtului tău.

10 Fiul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te ademenească
    nu te lăsa înduplecat de ei.
11 Dacă-ţi vor spune: „Vino cu noi!
    Haidem să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,
        să întindem fără motiv curse celui nevinovat!
12 Haidem să-i înghiţim de vii ca Locuinţa Morţilor[d]
    şi întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!
13 Vom câştiga tot felul de lucruri scumpe
    şi ne vom umple casele cu pradă.
14 Pune partea ta cu noi
    şi vom avea o pungă împreună!“
15 Fiul meu, să nu mergi împreună cu ei,
    abate-ţi piciorul de pe căile lor,
16 căci picioarele lor aleargă spre rău
    şi se grăbesc să verse sânge.
17 Este însă atât de zadarnic să se arunce plasa
    în văzul tuturor păsărilor!
18 Căci aceştia îşi pândesc însăşi viaţa lor,
    îşi întind curse înseşi sufletelor lor.

19 Aceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câştig necinstit;
    el curmă viaţa celor ce şi-l însuşesc.

Chemarea înţelepciunii şi consecinţele respingerii ei

20 Înţelepciunea strigă pe străzi,
    îşi înalţă glasul în locuri publice,
21 strigă acolo unde e zarva mai mare[e],
    la porţile cetăţii îşi rosteşte cuvintele:

22 „Nesăbuiţilor, până când veţi iubi prostia?
    Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura
        şi vor urî proştii cunoaşterea?
23 Dacă v-aţi întoarce la mustrarea mea,
    aş revărsa duhul meu peste voi
        şi v-aş dezvălui cuvintele mele.
24 Dar pentru că mă respingeţi când vă chem,
    iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,
25 pentru că ignoraţi toate sfaturile mele
    şi nu primiţi mustrările mele,
26 de aceea şi eu voi râde când vă va lovi dezastrul,
    îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,
27 când spaima vă va cuprinde ca o furtună
    şi nenorocirea va veni ca o rafală de vânt,
        când necazul şi suferinţa vă vor copleşi.

28 Atunci mă vor chema dar nu voi răspunde,
    mă vor căuta dar nu mă vor găsi.
29 Pentru că au urât cunoştinţa
    şi n-au ales frica de Domnul,
30 pentru că n-au acceptat sfaturile mele
    şi au dispreţuit toate mustrările mele,
31 de aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor
    şi se vor sătura cu roada planurilor lor.
32 Căci încăpăţânarea îi ucide pe cei nesăbuiţi
    şi mulţumirea de sine îi distruge pe cei proşti;
33 dar cel ce mă ascultă va locui în siguranţă,
    va trăi liniştit, fără să-l apuce groaza de vreun rău.“

Beneficiile morale ale înţelepciunii

Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele
    şi vei păstra în tine îndrumările mele,
dacă-ţi vei apleca urechea spre înţelepciune
    şi inima spre pricepere,
dacă vei cere înţelepciune
    şi te vei ruga pentru pricepere,
dacă o vei dori ca pe argint
    şi o vei căuta ca pe o comoară ascunsă,
atunci vei înţelege frica de Domnul
    şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
Căci Domnul dă înţelepciune;
    din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
El păstrează izbânda pentru cel drept
    şi este scut pentru cei ce umblă în integritate.
El păzeşte căile judecăţii
    şi protejează calea credincioşilor Lui.

Atunci vei înţelege dreptatea, corectitudinea
    şi integritatea; vei înţelege orice cale bună.
10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta
    şi cunoaşterea va fi plăcută sufletului tău.
11 Prudenţa te va proteja
    şi priceperea te va păzi.

12 Înţelepciunea te va scăpa de calea celui rău,
    de omul care vorbeşte lucruri stricate,
13 de cel ce părăseşte cărările dreptăţii,
    ca să umble pe căile întunericului,
14 căruia îi place să facă rău
    şi se bucură de perversitatea răului,
15 ale cărui cărări sunt întortocheate
    şi ale cărui drumuri sunt lăturalnice.

16 Ea te va îndepărta de femeia adulteră,
    de străina care rosteşte cuvinte ademenitoare,
17 de cea care îşi părăseşte partenerul tinereţii ei
    şi uită legământul făcut înaintea Dumnezeului ei[f].
18 Casa ei conduce spre moarte
    şi urmele ei duc la duhurile celor morţi.
19 Nimeni, din cei ce merg la ea, nu se mai întoarce,
    nici nu mai găseşte cărările vieţii.

20 De aceea tu să mergi pe căile oamenilor buni
    şi să păstrezi cărările celor drepţi.
21 Căci cei drepţi vor locui ţara
    şi cei integri vor rămâne în ea,
22 dar cei răi vor fi stârpiţi din ţară
    şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

Alte beneficii ale înţelepciunii

Fiul meu, nu uita învăţătura mea,
    ci păstrează în inima ta poruncile mele,
căci ele îţi vor prelungi zilele şi anii vieţii tale
    şi îţi vor adăuga pace[g].

Îndurarea[h] şi credincioşia să nu te părăsească niciodată!
    Leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
Atunci vei găsi bunăvoinţă şi un bun renume
    înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

Încrede-te în Domnul din toată inima ta
    şi nu te bizui pe înţelepciunea ta.
Recunoaşte-L în toate căile tale
    şi El îţi va îndrepta cărările.

Nu te considera înţelept în ochii tăi;
    teme-te de Domnul şi fereşte-te de rău.
Aceasta va aduce sănătate trupului tău
    şi rezistenţă oaselor tale.

Cinsteşte-L pe Domnul cu bunurile tale,
    cu primele roade din toată recolta ta!
10 Astfel hambarele tale vor fi pline de belşug,
    iar teascurile tale se vor revărsa de must.

11 Fiul meu, nu dispreţui disciplinarea Domnului
    şi nu fi mâhnit când eşti mustrat de El,
12 pentru că Domnul îl mustră pe cel pe care-l iubeşte,
    ca un tată[i] pe fiul pe care-l primeşte.

13 Binecuvântat este omul care găseşte înţelepciunea
    şi cel care dobândeşte priceperea,
14 pentru că ea este mai de preţ decât argintul
    şi venitul ei este mai mare decât al aurului.
15 Ea este mai valoroasă decât mărgăritarele;
    orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.
16 În dreapta ei este o viaţă lungă;
    în stânga ei se află bogăţie şi onoare.
17 Căile ei sunt plăcute
    şi toate cărările ei sunt paşnice.
18 Ea este un pom al vieţii pentru cei ce o îmbrăţişează;
    oricine o apucă este binecuvântat.

19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pământul,
    prin pricepere a întocmit cerurile;
20 prin cunoştinţa Lui, adâncurile s-au despărţit
    şi norii au picurat roua.

21 Fiul meu, păstrează priceperea şi prudenţa,
    nu-ţi îndepărta privirea de la ele.
22 Acestea vor fi viaţă pentru sufletul tău
    şi o podoabă graţioasă pentru gâtul tău.
23 Atunci vei merge în siguranţă pe calea ta
    şi nu ţi se va împiedica piciorul.
24 Când te vei culca, vei fi fără teamă
    şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
25 Nu te teme nici de dezastrul care soseşte pe neaşteptate,
    nici de nenorocirea care vine din partea celor răi[j],
26 căci Domnul va fi încrederea ta.
    El îţi va păzi piciorul de orice capcană.

27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea,
    când stă în puterea ta să faci lucrul acesta.
28 Nu spune semenului tău, „Vino mai târziu!
    Îţi voi da mâine!“
        când poţi să-i dai acum.

29 Nu unelti împotriva semenului tău
    care trăieşte încrezător lângă tine.
30 Nu te certa cu un om fără motiv,
    dacă nu ţi-a făcut nimic rău.

31 Nu invidia pe omul violent
    şi nu alege nici una din căile lui,
32 căci oamenii corupţi sunt o urâciune înaintea Domnului,
    dar cu cei drepţi El este prieten.

33 Blestemul Domnului este peste casa celui rău,
    dar El binecuvântează locuinţa celui drept.
34 Dacă are de-a face cu batjocoritori, El îşi bate joc de ei,
    dar celor smeriţi El le dă har.
35 Cei înţelepţi vor moşteni onoarea,
    dar cei proşti vor avea parte de ruşine.

Înţelepciunea este cel mai important lucru

Ascultaţi, fiilor, povaţa unui tată;
    fiţi atenţi şi veţi dobândi pricepere!
Eu vă dau îndrumări bune,
    nu respingeţi învăţătura mea!
Pe când eram băiat în casa tatălui meu
    şi fiul gingaş şi unic al mamei,
mi se repeta şi mi se spunea:
    „Primeşte cuvintele mele cu toată inima ta,
        păstrează îndrumările mele şi vei trăi!
Dobândeşte înţelepciunea, dobândeşte priceperea!
    Nu uita cuvintele mele şi nu te îndepărta de ele!
Nu uita înţelepciunea şi ea te va proteja!
    Iubeşte-o, şi ea te va ocroti!
Înţelepciunea este cea mai importantă;
    de aceea dobândeşte înţelepciunea
        şi, cu orice preţ[k], dobândeşte priceperea!
Preţuieşte-o şi ea te va înălţa;
    îmbrăţişeaz-o şi ea îţi va aduce onoare!
Ea îţi va pune pe cap o cunună graţioasă,
    îţi va da o coroană frumoasă.“

10 Ascultă, fiul meu, acceptă cuvintele mele
    şi anii vieţii tale vor fi lungi!
11 Eu te îndrum pe calea înţelepciunii
    şi te conduc de-a lungul cărărilor drepte.
12 Când vei merge, paşii nu-ţi vor fi tulburaţi;
    când vei alerga, nu te vei împiedica.
13 Perseverează în învăţătură, nu o neglija!
    Păstreaz-o, căci ea este viaţa ta!
14 Nu-ţi pune piciorul pe cărarea ticăloşilor
    şi nu merge pe calea oamenilor răi!
15 Evit-o, nu trece pe ea!
    Întoarce-te şi mergi pe calea ta!
16 Aceia nu pot să doarmă dacă n-au făcut ceva rău;
    le piere somnul dacă nu fac pe cineva să se împiedice.
17 Ei mănâncă pâinea ticăloşiei
    şi beau vinul violenţei.

18 Cărarea celor drepţi este ca licărirea zorilor
    care străluceşte tot mai mult până în plinul zilei.
19 Dar calea celor răi este ca întunecimea,
    ei nu ştiu de ce se vor împiedica.

20 Fiul meu, fii atent la ceea ce îţi spun,
    ascultă cu atenţie cuvintele mele!
21 Nu-ţi îndepărta privirea de la ele,
    păstrează-le în adâncul inimii tale,
22 căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc
    şi sănătate pentru tot trupul lor.
23 Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice,
    căci din ea ies izvoarele vieţii!
24 Îndepărtează înşelăciunea din gura ta
    şi înlătură ipocrizia de pe buzele tale!
25 Ochii tăi să privească direct înainte,
    şi pleoapele tale să ţintească drept înaintea ta.
26 Netezeşte-ţi cărarea picioarelor tale,
    şi toate căile tale să fie trainice.
27 Nu te abate nici la dreapta, nici la stânga!
    Îndepărtează-ţi piciorul de la rău!

Avertisment împotriva adulterului

Fiul meu, fii atent la înţelepciunea mea,
    ascultă bine cuvintele mele înţelepte,
ca să-ţi păstrezi chibzuinţa
    şi buzele tale să păzească cunoştinţa!
Buzele femeii adultere picură miere,
    şi cuvintele ei sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
dar la urmă sunt mai amare decât pelinul,
    mai ascuţite ca o sabie cu două tăişuri.
Picioarele ei coboară la moarte
    şi paşii ei conduc spre Locuinţa Morţilor.
Ea nu dă atenţie căii care duce la viaţă;
    căile ei rătăcesc, dar ea nu ştie lucrul acesta.

Acum, fiilor, ascultaţi-mă
    şi nu vă îndepărtaţi de la cuvintele mele.
Fiule, păstrează-ţi calea departe de a ei,
    nu te apropia de uşa locuinţei ei,
pentru ca să nu-ţi dai cinstea altora
    şi anii tăi unui om nemilos,
10 pentru ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta
    şi din munca ta să se îmbogăţească casa altuia,
11 iar, la sfârşitul vieţii, să oftezi din greu
    când carnea şi trupul ţi se vor istovi.
12 Atunci vei spune: „Cum am urât eu disciplinarea!
    Cum a dispreţuit inima mea mustrarea!
13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei
    şi să n-ascult de cei ce mă îndrumau!
14 Era cât pe ce să fiu nenorocit de tot
    în mijlocul adunării şi comunităţii.“

15 Bea apă din puţul tău
    şi din propriul tău izvor!
16 De ce să se reverse izvoarele tale pe străzi
    şi râurile tale în locuri publice?
17 Lasă-le să fie doar ale tale
    şi nu le împărţi cu străinii.
18 Fie binecuvântată fântâna ta
    şi bucură-te de soţia tinereţii tale –
19 cerboaică iubită, căprioară plăcută!
    Fii îmbătat tot timpul de sânii ei,
        fii întotdeauna captivat de dragostea ei.
20 Fiul meu, pentru ce să fii atras de o străină?
    De ce să îmbrăţişezi sânul altei femei?

21 Căci umbletele omului sunt înaintea ochilor Domnului
    şi El cântăreşte toate cărările lui.
22 Cel rău va fi prins de înseşi nelegiuirile lui
    şi va fi legat cu funiile păcatului lui.
23 El va muri din lipsă de disciplinare
    şi va rătăci din prea multa lui prostie.

Avertismente practice

Fiul meu, dacă ai girat pentru semenul tău,
    dacă ai bătut palma pentru un străin,
dacă eşti legat de ceea ce ai spus
    şi eşti prins de cuvintele gurii tale,
iată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi,
    căci ai căzut în mâna semenului tău:
        smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!
Nu da somn ochilor tăi,
    nici odihnă pleoapelor tale.
Eliberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului,
    ca o pasăre din plasa păsărarului.

Du-te la furnică, leneşule!
    Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!
Deşi nu are nici conducător,
    nici supraveghetor, nici dregător,
totuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii
    şi adună hrană la vremea secerişului.

Cât timp vei mai sta culcat, leneşule?
    Când te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin,
    să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…
11 şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ,
    iar lipsa – ca un om înarmat.[l]

12 Omul de nimic, individul nelegiuit
    umblă cu neadevărul în gură,
13 clipeşte răutăcios din ochi,
    dă din picior
        şi face semn cu degetele;
14 unelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui
    şi întotdeauna răspândeşte discordii.
15 De aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate;
    va fi zdrobit deodată şi fără leac.

16 Iată şase lucruri pe care le urăşte Domnul,
    sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:
17 ochii sfidători, limba mincinoasă,
    mâinile care varsă sânge nevinovat,
18 inima care urzeşte planuri nelegiuite,
    picioarele care aleargă repede la rău,
19 martorul mincinos, care rosteşte minciuni,
    şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi.

Avertisment împotriva adulterului

20 Fiul meu, păstrează îndrumările tatălui tău
    şi nu uita învăţătura mamei tale.
21 Leagă-le pentru totdeauna la pieptul tău,
    prinde-le în jurul gâtului tău.
22 Când mergi, acestea te vor conduce;
    când dormi, te vor veghea;
        iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.
23 Căci porunca este o candelă,
    învăţătura este o lumină,
        iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.
24 Ele te vor proteja de femeia imorală[m],
    de limba măgulitoare a femeii străine.
25 N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei
    şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.
26 Căci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine,[n]
    şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.
27 Poate cineva să ia foc în sân
    fără să i se ardă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi
    fără să-i ardă picioarele?
29 Tot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia:
    oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

30 Oamenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură
    ca să-şi aline foamea când este înfometat,
31 însă dacă este prins va plăti înşeptit,
    chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.
32 Un om care comite adulter însă este fără minte!
    Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.
33 Va avea parte de răni şi dezonoare,
    iar ruşinea nu i se va şterge.
34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat,
    şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;
35 nu va accepta nici o despăgubire
    şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.

Avertisment împotriva femeii adultere

Fiul meu, păstrează cuvintele mele
    şi strânge la tine îndrumările mele!
Păstrează îndrumările mele şi vei trăi;
    păzeşte învăţătura mea ca pe lumina ochilor!
Leagă-le la degete,
    scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
Spune înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!“
    şi numeşte priceperea rudenia ta,
ca să te protejeze de femeia adulteră[o],
    de cuvintele ademenitoare ale unei străine.

De la fereastra casei mele
    priveam printre zăbrele.
Am văzut printre cei neîncercaţi,
    am remarcat printre tineri un băiat fără minte:
trecea pe strada din apropierea colţului ei
    şi a păşit pe calea spre locuinţa ei.
Se întunecase
    şi se lăsase negura nopţii.

10 Atunci l-a întâlnit o femeie
    îmbrăcată ca o prostituată şi cu inima şireată.
11 Era gălăgioasă şi răzvrătită;
    picioarele nu-i stăteau acasă:
12 când pe străzi, când în pieţe,
    stând la pândă la orice colţ.
13 Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat
    şi, cu o faţă fără ruşine, i-a zis:
14 „Am acasă jertfe de pace[p];
    astăzi mi-am împlinit jurămintele.
15 De aceea am ieşit să te întâlnesc,
    să te caut cu ardoare; şi te-am găsit!
16 Mi-am împodobit patul
    cu pânzeturi colorate din Egipt;
17 mi-am înmiresmat patul
    cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
18 Vino să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă,
    să ne desfătăm în dragoste!
19 Căci bărbatul nu este în casa lui,
    a plecat într-o călătorie lungă.
20 A luat cu el punga cu argint
    şi nu va veni la casa lui până la lună nouă.“

21 Ea l-a convins prin cuvinte stăruitoare
    şi l-a sedus cu buzele ei linguşitoare.
22 Deodată, el a urmat-o,
    ca un bou care este dus la înjunghiere,
ca un cerb[q] care aleargă spre laţ[r]
23 până când săgeata îi va străpunge ficatul,
    ca o pasăre ce se repede în capcană
fără să ştie că o va costa viaţa.

24 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă
    şi fiţi atenţi la ce vă spun!
25 Fiule, nu-ţi lăsa inima să se abată spre calea ei
    şi nu rătăci pe cărările ei,
26 căci mulţi sunt cei înjunghiaţi pe care ea i-a făcut să cadă,
    şi numeroşi sunt toţi cei ucişi de ea.
27 Casa ei este pe calea spre Locuinţa Morţilor,
    coborând spre odăile morţii.

Footnotes

  1. Proverbe 1:4 Sau: prudenţă
  2. Proverbe 1:4 Sau: celui nesăbuit. Termenul ebraic se referă la o anumită naivitate sau lipsă de experienţă; peste tot în carte
  3. Proverbe 1:7 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici şi aproape peste tot în VT, o persoană deficientă din punct de vedere moral
  4. Proverbe 1:12 Ebr: Şeol; peste tot în carte
  5. Proverbe 1:21 TM; LXX: strigă de pe ziduri
  6. Proverbe 2:17 Sau: legământul Dumnezeului ei
  7. Proverbe 3:2 Ebr.: şalom, un termen cu o arie semantică foarte bogată: pace, bine, sănătate, bunăstare
  8. Proverbe 3:3 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  9. Proverbe 3:12 TM; LXX: / şi-l pedepseşte
  10. Proverbe 3:25 Sau: peste cei răi
  11. Proverbe 4:7 Sau: înţelepciunea; / mai presus de orice
  12. Proverbe 6:11 Sau: şi sărăcia vine peste tine ca un vagabond / iar lipsa, ca un cerşetor
  13. Proverbe 6:24 Sau: soţia altuia (vezi 7:5)
  14. Proverbe 6:26 TM; LXX, Siriacă, VUL, Tg: Căci preţul unei prostituate este doar o bucată de pâine
  15. Proverbe 7:5 Lit.: femeia străină
  16. Proverbe 7:14 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulţumire, deoarece poartă şi aceste sensuri
  17. Proverbe 7:22 LXX, Siriacă; TM: prost
  18. Proverbe 7:22 Sensul ebraic al acestui vers este nesigur