Bible in 90 Days

Judecata este aproape

²¹ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ²² „Fiul omului, ce este cu proverbul acesta pe care-l spuneţi în ţara lui Israel: «Zilele se lungesc şi fiecare viziune rămâne neîmplinită!»? ²³ De aceea spune-le astfel: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Voi face să înceteze acest proverb şi nu-l vor mai spune în Israel!’» În schimb, spune-le astfel: «Zilele se scurtează şi fiecare viziune se va împlini. ²⁴ Căci nu vor mai fi viziuni false şi nici preziceri linguşitoare în mijlocul Casei lui Israel. ²⁵ Eu, Domnul, vorbesc, iar cuvântul pe care-l spun se va împlini şi nu va mai întârzia, deoarece chiar în zilele tale, Casă răzvrătită, voi împlini ceea ce am spus! zice Stăpânul Domn.»“

²⁶ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ²⁷ „Fiul omului, cei din Casa lui Israel spun că viziunea pe care o vezi tu se va împlini peste mult timp şi că tu, de fapt, profeţeşti cu privire la nişte vremuri îndepărtate.

²⁸ De aceea spune-le astfel: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Nu va mai întârzia nici un cuvânt de-al Meu! Ceea ce am spus se va împlini! zice Stăpânul Domn.’»“

Judecată împotriva profeţilor falşi

13 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, profeţeşte despre profeţii lui Israel, chiar despre cei care profeţesc acum! Spune-le profeţilor care vorbesc din propria lor imaginaţie astfel: «Ascultaţi Cuvântul Domnului! ³ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Vai de profeţii fără minte care-şi urmează propria imaginaţie^[a], nevăzând, de fapt, nimic! ⁴ Ca şacalii printre ruine, aşa au ajuns profeţii tăi, Israele! ⁵ Nu v-aţi urcat la spărturi să refaceţi zidul Casei lui Israel, ca să reziste în lupta din ziua Domnului! ⁶ Ceea ce văd ei este deşertăciune, iar prezicerea lor este o minciună. Ei zic: ‘Iată o rostire a Domnului!’, când de fapt nu Domnul i-a trimis. Cu toate acestea însă, ei speră să li se împlinească cuvântul. ⁷ Oare nu sunt viziuni deşarte ceea ce vedeţi voi şi preziceri mincinoase ceea ce ziceţi voi? Voi spuneţi: ‘Iată o rostire a Domnului!’, când de fapt Eu nu v-am vorbit.’»

⁸ De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Pentru că vorbiţi deşertăciuni şi aveţi viziuni mincinoase, iată că sunt împotriva voastră, zice Stăpânul Domn. ⁹ Mâna Mea va fi împotriva profeţilor care au viziuni deşarte şi preziceri mincinoase; nu vor mai fi în adunarea poporului Meu, nu vor fi scrişi în cartea Casei lui Israel şi nici nu vor veni în ţara lui Israel. Şi veţi şti astfel că Eu sunt Stăpânul Domn.

¹⁰ Pentru că l-au rătăcit pe poporul Meu, zicând: ‘Pace!’, când de fapt nu este pace şi pentru că atunci când se repară un zid, ei doar îl tencuiesc cu ipsos, ¹¹ spune-le celor ce tencuiesc cu ipsos că zidul va cădea. Ploaia va curge, pietrele de grindină vor cădea şi o furtună puternică se va dezlănţui. ¹² Zidul va cădea şi atunci veţi fi întrebaţi: ‘Unde este ipsosul cu care l-aţi tencuit?’»

¹³ De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În furia Mea voi dezlănţui o furtună puternică, în mânia Mea voi face să plouă torenţial şi în furia Mea nimicitoare voi arunca pietre de grindină. ¹⁴ Voi dărâma zidul pe care l-aţi tencuit cu ipsos, îl voi doborî la pământ şi-i voi descoperi temeliile. Când zidul^[b] va cădea, veţi pieri printre dărâmăturile lui. Şi veţi şti astfel că Eu sunt Domnul. ¹⁵ După ce Îmi voi domoli mânia împotriva zidului şi împotriva celor ce l-au tencuit cu ipsos, vă voi zice: ‘Nu mai există nici zidul, nici cei ce-l zideau. ¹⁶ S-a isprăvit cu profeţii lui Israel care au profeţit despre Ierusalim şi au avut viziuni de pace cu privire la cetate, deşi nu era pace, zice Stăpânul Domn.’»

¹⁷ Tu, fiul omului, îndreaptă-ţi acum faţa spre fiicele poporului tău, care profeţesc din propria lor imaginaţie, şi profeţeşte împotriva lor. ¹⁸ Spune: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Vai de cele care-şi cos ciucuri pe marginea mânecilor, care fac voaluri pentru cap de diferite mărimi, ca să vâneze suflete! Voi, care vânaţi sufletele poporului Meu, să rămâneţi în viaţă?! ¹⁹ M-aţi necinstit înaintea poporului Meu pentru câţiva pumni de orz şi pentru câteva bucăţi de pâine. Înşelându-mi poporul prin minciunile pe care le-a auzit, aţi ucis nişte suflete care n-ar fi trebuit să moară şi aţi lăsat în viaţă nişte suflete care n-ar fi trebuit să trăiască!’»

²⁰ De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Ciucurii voştri, cu care aţi vânat sufletele ca pe păsări, îi voi smulge de pe mânecile voastre şi voi da drumul sufletelor, adică sufletelor pe care le-aţi vânat ca pe păsări. ²¹ Vă voi smulge voalurile şi-Mi voi izbăvi poporul din mâinile voastre. Nu va mai fi prada voastră şi veţi şti atunci că Eu sunt Domnul. ²² Pentru că aţi întristat inima celui drept cu o minciună, deşi Eu nu am îndurerat-o, pentru că aţi întărit mâinile celui rău ca să nu se întoarcă de la calea lui cea rea şi să trăiască, ²³ de aceea nu veţi mai avea viziuni deşarte şi nici nu veţi mai rosti preziceri. Îmi voi izbăvi poporul din mâna voastră şi veţi şti astfel că Eu sunt Domnul.»“

Judecăţile lui Dumnezeu sunt îndreptăţite

14 Au venit la mine câţiva dintre cei din sfatul bătrânilor lui Israel^[c] şi s-au aşezat înaintea mea. ² Atunci Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ³ „Fiul omului, oamenii aceştia şi-au înălţat idolii în inimă şi şi-au aşezat înainte nelegiuirea ca pricină de cădere. Să Mă las Eu oare întrebat de ei? ⁴ De aceea să le vorbeşti şi să le spui astfel: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Fiecărui bărbat din Casa lui Israel, care îşi înalţă idolii în inimă şi îşi aşază înainte propria nelegiuire ca o pricină de cădere şi care se duce totuşi la profet, îi voi răspunde Eu Însumi, Domnul, în ciuda mulţimii idolilor^[d] lui. ⁵ Voi face astfel pentru a-i prinde în chiar inima lor pe cei din Casa lui Israel care s-au înstrăinat de Mine prin idolii lor.’»

⁶ De aceea spune-le celor din Casa lui Israel: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Pocăiţi-vă şi întoarceţi-vă de la idolii voştri! Întoarceţi-vă privirile de la toate urâciunile voastre!

⁷ Eu, Domnul, îi voi răspunde fiecărui bărbat din Casa lui Israel şi fiecărui străin care locuieşte în Israel, care s-au despărţit de Mine, şi-au înălţat idolii în inimă şi şi-au aşezat înainte propria lor nelegiuire ca pricină de cădere, iar apoi au venit la profet ca să-l întrebe despre Mine. ⁸ Îmi voi întoarce faţa împotriva acelui om şi-l voi face un semn şi o pildă; îl voi tăia din poporul Meu şi veţi şti astfel că Eu sunt Domnul.

⁹ Dacă un profet este înşelat să spună un cuvânt, Eu, Domnul, l-am înşelat pe profetul acela. Îmi voi întinde mâna împotriva lui şi îl voi nimici din poporul Meu, Israel. ¹⁰ Îşi va purta astfel vina, iar pedeapsa celui ce-l întreabă pe profet va fi la fel cu pedeapsa profetului însuşi. ¹¹ În felul acesta Casa lui Israel nu va mai pleca de la Mine ca să rătăcească şi nu se va mai întina prin toate nelegiuirile ei, ci va fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul ei, zice Stăpânul Domn.’»“

¹² Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ¹³ „Fiul omului, când va păcătui o ţară împotriva Mea, fiind necredincioasă, Îmi voi întinde mâna împotriva ei, îi voi zdrobi toiagul pâinii, voi trimite foametea împotriva ei şi voi nimici din ea atât oamenii, cât şi animalele. ¹⁴ Chiar dacă ar fi în mijlocul ei aceşti trei bărbaţi – Noe, Daniel^[e] şi Iov – prin dreptatea lor şi-ar putea scăpa numai sufletele lor, zice Stăpânul Domn.

¹⁵ Sau dacă voi lăsa să treacă prin ţară animale sălbatice care o vor lăsa fără popor, ajungând astfel o pustie prin care nimeni nu va mai putea trece din cauza animalelor, ¹⁶ chiar dacă aceşti trei bărbaţi ar fi în mijlocul ei, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că ei nu i-ar putea scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci s-ar putea scăpa numai pe ei înşişi, iar ţara ar rămâne pustiită.

¹⁷ Sau dacă voi aduce sabia împotriva acestei ţări, dacă voi spune sabiei să străbată ţara şi voi nimici astfel atât oamenii cât şi animalele, ¹⁸ chiar dacă ar fi în ţară aceşti trei bărbaţi, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că ei nu i-ar putea scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci s-ar putea scăpa numai pe ei înşişi.

¹⁹ Sau dacă voi trimite molima în ţara aceasta şi-Mi voi revărsa furia peste ea prin vărsare de sânge, ca să-i nimicesc oamenii şi animalele, ²⁰ chiar dacă Noe, Daniel şi Iov ar fi în mijlocul ei, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că ei nu i-ar putea scăpa nici pe fiu, nici pe fiică, ci, prin dreptatea lor, şi-ar putea scăpa numai sufletele lor.

²¹ Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Într-adevăr, voi trimite împotriva Ierusalimului cele patru judecăţi aspre ale Mele – sabia, foametea, animalele sălbatice şi molima – ca să nimicesc din el atât oamenii, cât şi animalele. ²² Totuşi va fi lăsată o rămăşiţă în el, fii şi fiice care vă vor fi aduse înapoi. Vor veni la voi, iar când le veţi vedea felul de viaţă şi faptele, veţi fi mângâiaţi de nenorocirea pe care am adus-o asupra Ierusalimului, de tot ce am adus asupra lui. ²³ Când le veţi vedea felul de viaţă şi faptele, vă veţi consola şi veţi şti că nu fără motiv am făcut tot ceea ce am făcut împotriva lui, zice Stăpânul Domn.“

Ierusalimul, nefolositor asemenea lemnului de viţă

15 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, prin ce se deosebeşte lemnul de viţă de orice altă ramură a vreunui copac din pădure? ³ Se ia lemn de viţă pentru a se face vreo lucrare anume? Se ia cumva lemn de viţă pentru a se face din el măcar un ţăruş, de care să se atârne tot felul de vase? ⁴ Iată că este aruncat în foc să ardă. Iar după ce focul îi arde cele două capete şi îi mistuie mijlocul, mai poate fi el bun pentru vreo lucrare? ⁵ Deci, dacă atunci când era întreg nu s-a putut face nimic din el, cu cât mai puţin acum după ce l-a ars focul şi l-a mistuit!?“

⁶ De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Aşa cum deosebesc lemnul de viţă de lemnul oricărui copac din pădure, ca să-l pun pe foc să fie ars, tot aşa voi face şi cu locuitorii Ierusalimului. ⁷ Îmi voi îndrepta faţa împotriva lor. Din foc au scăpat, dar tot focul îi va mistui! Când Îmi voi îndrepta privirea împotriva lor, veţi şti că Eu sunt Domnul. ⁸ Voi preface ţara într-un pustiu, pentru că au fost necredincioşi, zice Stăpânul Domn.“

Ierusalimul, mireasa necredincioasă a lui Dumnezeu

16 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, fă-i cunoscute Ierusalimului urâciunile ³ şi spune-i: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn Ierusalimului: ‘Prin origine şi naştere eşti din ţara canaaniţilor: tatăl tău era amorit, iar mama ta – hitită. ⁴ La naşterea ta, în ziua în care te-ai născut, nu aveai ombilicul tăiat, nu ai fost îmbăiată, ca să fii curăţită, nu ai fost frecată cu sare şi nici învelită în scutece. ⁵ Nimănui nu i-a fost milă şi nu s-a îndurat de tine ca să-ţi facă unul din aceste lucruri. Ai fost aruncată pe câmp, pentru că ai fost dispreţuită chiar din ziua în care te-ai născut.

⁶ Atunci Eu am trecut pe lângă tine şi te-am văzut zbătându-te în propriul tău sânge. Şi, în timp ce tu erai în sângele tău, ţi-am zis: ‘Trăieşte!’ Da, în timp ce tu erai în sângele tău, Eu ţi-am zis: ‘Trăieşte!’^{[f] 7} Te-am făcut să te înmulţeşti ca florile câmpului; ai crescut, te-ai făcut mare şi te-ai gătit cu podoabe^[g]. Sânii ţi s-au rotunjit şi ţi-a crescut părul. Dar erai tot goală şi neacoperită.

⁸ Când am trecut pe lângă tine, m-am uitat la tine şi iată că îţi venise vremea, vremea dragostei. Atunci Mi-am întins peste tine poala hainei^[h] Mele, ţi-am acoperit goliciunea, am făcut jurământ faţă de tine şi am intrat în legământ cu tine, zice Stăpânul Domn. Şi ai devenit a Mea.

⁹ Te-am spălat cu apă, te-am curăţit de sângele de pe tine şi te-am uns cu ulei. ¹⁰ Te-am îmbrăcat cu haine brodate, te-am încălţat cu sandale de piele, te-am îmbrăcat cu in subţire şi te-am gătit cu mătase. ¹¹ Te-am împodobit cu podoabe, ţi-am pus brăţări la mâini şi lănţişor la gât. ¹² Ţi-am dat inel pentru nas, ţi-am pus cercei la urechi şi coroană cu pietre scumpe pe cap. ¹³ Astfel, ai fost împodobită cu aur, cu argint şi cu veşminte scumpe din in subţire şi din mătase. Ai mâncat aluaturi fine, miere şi ulei. Te-ai făcut tot mai frumoasă şi ai ajuns chiar regină. ¹⁴ Ţi-ai făcut un nume printre neamuri din pricina frumuseţii tale, căci erai desăvârşită cu splendorile cu care te împodobisem, zice Stăpânul Domn.

¹⁵ Dar te-ai încrezut în frumuseţea ta şi te-ai prostituat pe măsura renumelui tău. Ţi-ai revărsat desfrânările asupra tuturor trecătorilor şi frumuseţea ta a devenit a fiecăruia.^{[i] 16} Ai luat din hainele tale, ţi-ai făcut din ele înălţimi viu colorate şi te-ai prostituat pe ele. Aşa ceva n-ar fi trebuit să se întâmple şi nu va trebui să se mai întâmple vreodată^[j]. ¹⁷ Ai luat din minunatele tale podoabe, din aurul şi argintul pe care Eu ţi-l dădusem, ţi-ai făcut chipuri de bărbaţi şi te-ai prostituat cu ele. ¹⁸ Ţi-ai luat apoi hainele brodate, ca să le acoperi, iar uleiul şi tămâia Mea le-ai pus înaintea lor. ¹⁹ Hrana pe care Eu ţi-o dădusem – făina bună, uleiul şi mierea pe care ţi le dădusem să le mănânci – tu le-ai închinat lor, ca să le fie o aromă plăcută. Aşa s-a întâmplat, zice Stăpânul Domn.

²⁰ Ai luat fiii şi fiicele pe care Mi-i născuseşi şi i-ai sacrificat pentru ei ca dar de mâncare. Şi acestea sunt numai o parte din desfrânările tale. ²¹ Mi-ai sacrificat fiii şi i-ai dat lor, trecându-i prin foc în cinstea acestora. ²² În mijlocul tuturor urâciunilor şi destrăbălărilor tale nu ţi-ai amintit de zilele tinereţii, când erai goală şi te zbăteai în propriul tău sânge.

²³ Vai! Vai de tine, zice Stăpânul Domn. După toate relele pe care le-ai săvârşit, ²⁴ ţi-ai mai construit şi un sanctuar înalt şi ţi-ai făcut câte o înălţime în fiecare piaţă. ²⁵ La capătul fiecărei străzi ţi-ai construit o înălţime şi ţi-ai făcut dispreţuită frumuseţea, desfăcându-ţi picioarele înaintea fiecărui trecător şi înmulţindu-ţi desfrânările. ²⁶ Te-ai prostituat cu egiptenii, vecinii tăi cu trupul plin de vlagă, şi ţi-ai înmulţit desfrânările, ca să Mă mânii. ²⁷ De aceea Mi-am întins mâna împotriva ta şi ţi-am redus plata de întreţinere. Te-am dat pe mâna celor ce te urau, adică a filistencelor, care până şi ele s-au ruşinat de purtarea ta nelegiuită. ²⁸ Apoi te-ai prostituat şi cu asirienii, pentru că erai nesătulă. Te-ai prostituat, dar tot nu te-ai săturat. ²⁹ Ţi-ai înmulţit desfrânările cu Caldeea, ţara negustorilor, dar nici cu aceasta nu te-ai săturat.

³⁰ Cât de decăzută trebuie să-ţi fie inima, zice Stăpânul Domn, de ai făcut toate aceste lucruri, întocmai ca o prostituată neobrăzată! ³¹ Totuşi, când ţi-ai construit sanctuare înalte la fiecare capăt de stradă şi ţi-ai făcut înălţimi în fiecare piaţă, nu ai fost ca o prostituată, căci ai luat în derâdere plata, ³² ci ca o soţie adulteră care-i preferă pe străini în locul soţului ei. ³³ Unei prostituate i se dau daruri, dar în cazul tău tu ai fost cea care ai dat daruri tuturor amanţilor tăi. Le-ai oferit cadouri ca să vină la tine din toate părţile, pentru destrăbălare. ³⁴ În ce priveşte destrăbălările tale, ai fost diferită de celelalte femei, pentru că tu nu ai avut căutare ca prostituată, căci, în loc să primeşti plată, ai dat plată. De aceea ai fost diferită.

³⁵ Prin urmare, prostituato, ascultă Cuvântul Domnului! ³⁶ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Pentru că ţi-ai risipit avuţia^[k] şi ţi-ai expus goliciunea prin desfrânările tale cu amanţii şi cu toţi idolii tăi urâcioşi şi pentru că le-ai dat acestora sângele fiilor tăi, ³⁷ de aceea, iată, îi voi strânge laolaltă pe toţi amanţii cu care te-ai desfătat, pe toţi aceia pe care i-ai iubit şi pe toţi aceia pe care i-ai urât. Îi voi strânge împotriva ta din toate părţile şi îţi voi expune goliciunea înaintea lor. Şi astfel ei îţi vor vedea întreaga goliciune. ³⁸ Te voi judeca sub acuzaţia de adulter şi vărsare de sânge şi vei gusta cât de sângeroasă este furia şi gelozia Mea. ³⁹ Te voi da în mâinile lor, astfel că ei îţi vor dărâma sanctuarele cele înalte, îţi vor zdrobi înălţimile, te vor dezbrăca de hainele tale, îţi vor lua minunatele tale podoabe şi te vor lăsa goală şi neacoperită. ⁴⁰ Vor veni împotriva ta în grup, te vor ucide cu pietre şi te vor tăia cu săbiile. ⁴¹ Îţi vor da foc caselor şi te vor judeca înaintea multor femei. Voi pune astfel capăt prostituţiei tale şi nu îţi vei mai plăti iubiţii. ⁴² Apoi voi da odihnă furiei Mele îndreptate împotriva ta şi voi îndepărta de la tine gelozia Mea; Mă voi linişti şi nu voi mai fi mânios.

⁴³ Pentru că nu ţi-ai amintit de zilele tinereţii tale, ci M-ai stârnit prin toate aceste lucruri, iată că şi Eu voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Stăpânul Domn, şi nu vei mai săvârşi nelegiuiri cu toate urâciunile tale.

⁴⁴ Iată că toţi cei ce spun zicători, vor spune despre tine următoarea zicală: ‘Precum e mama, aşa e şi fiica!’ ⁴⁵ Tu semeni cu mama ta, care s-a scârbit de soţul şi de fiii ei, şi semeni cu surorile tale, care s-au scârbit de soţii şi de fiii lor. Mama voastră a fost hitită, iar tatăl vostru – amorit. ⁴⁶ Sora ta cea mare a fost Samaria. Ea locuia la nord de tine împreună cu fiicele ei. Sora ta cea mică a fost Sodoma. Ea locuia la sud de tine împreună cu fiicele ei. ⁴⁷ Tu nu numai că ai umblat pe căile lor şi ai săvârşit urâciunile lor, ci, ca şi cum atât ar fi fost prea puţin, te-ai stricat mai mult decât ele în toate umbletele tale. ⁴⁸ Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că sora ta, Sodoma, şi fiicele ei n-au făcut ceea ce tu şi fiicele tale aţi făcut.

⁴⁹ Iată care a fost nelegiuirea surorii tale, Sodoma: era mândră, îmbuibată de hrană, ea şi fiicele ei trăind în lâncezeală şi nepăsare. Ele nu sprijineau mâna săracului şi a nevoiaşului. ⁵⁰ S-au îngâmfat şi au săvârşit urâciuni înaintea Mea. Când am văzut ce fac, le-am îndepărtat.

⁵¹ Iar Samaria nu a păcătuit nici pe jumătate din cât ai păcătuit tu. Urâciunile tale au fost mai multe decât ale lor. De fapt prin toate urâciunile pe care le-ai săvârşit, le-ai făcut pe surorile tale să pară drepte. ⁵² De aceea poartă-ţi şi tu ruşinea cu care le-ai făcut pe surorile tale să pară drepte! Căci păcatele tale, care te-au făcut mai vrednică de dispreţ decât ele, le-au făcut pe ele să pară mai drepte decât tine! Acum, fii şi tu ruşinată şi poartă-ţi ruşinea care le-a făcut pe surorile tale să pară drepte!

⁵³ Îi voi aduce însă înapoi atât pe captivii lor – pe captivii Sodomei şi ai fiicelor ei şi pe captivii Samariei şi ai fiicelor ei – cât şi pe captivii tăi alături de ei, ⁵⁴ ca şi tu să-ţi porţi ruşinea şi să fii umilită pentru tot ce ai făcut! Le vei fi astfel o pricină de mângâiere. ⁵⁵ Când sora ta, Sodoma, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte şi sora ta, Samaria, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte, atunci te vei întoarce şi tu împreună cu fiicele tale, la starea voastră de dinainte. ⁵⁶ Nu aminteai nimic de Sodoma, sora ta,^[l] în ziua înălţării tale, ⁵⁷ înainte de a ţi se descoperi răutatea. Acum însă tu eşti de batjocura fiicelor Edomului^[m] şi a tuturor vecinelor lor, a fiicelor filistenilor, a celor ce te dispreţuiesc de pretutindeni! ⁵⁸ Vei purta acum pedeapsa pentru desfrânarea ta şi pentru urâciunile tale, zice Domnul.»

Promisiunea unui legământ veşnic

⁵⁹ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Îţi voi face la fel cum ai făcut şi tu, tu care ai dispreţuit jurământul, rupând legământul. ⁶⁰ Dar Îmi voi aminti de legământul făcut cu tine în tinereţea ta şi voi încheia cu tine un legământ veşnic. ⁶¹ Atunci îţi vei aminti de umbletele tale şi-ţi va fi ruşine când le vei primi pe sora ta cea mare şi pe sora ta cea mică. Ţi le voi da ca surori, dar nu pe temeiul legământului Meu făcut cu tine. ⁶² Eu voi încheia legământul Meu cu tine şi vei şti astfel că Eu sunt Domnul. ⁶³ Când voi face ispăşire pentru tot ce ai făcut, îţi vei aduce aminte de trecutul tău, îţi va fi ruşine şi nu vei mai deschide niciodată gura din cauza umilinţei în care te vei afla, zice Stăpânul Domn.»“

Alegoria viţei şi a celor doi vulturi

17 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, rosteşte o pildă, spune-i o parabolă Casei lui Israel!

³ Spune-i: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

⁹ Prin urmare, spune-le că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

¹¹ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ¹² „Întreabă această Casă răzvrătită: «Nu ştiţi ce înseamnă aceste lucruri?» Apoi spune-le: «Iată, împăratul Babilonului a venit la Ierusalim, i-a luat regele şi prinţii şi i-a dus cu el în Babilon. ¹³ Apoi a luat un membru al casei regale şi a încheiat un legământ cu el, punându-l sub jurământ. Totodată i-a luat şi pe conducătorii ţării, ¹⁴ ca să slăbească regatul, aşa încât să nu se mai ridice, ci să păzească legământul, rămânându-i loial. ¹⁵ Dar regele s-a răzvrătit împotriva lui şi a trimis un sol în Egipt, ca să-i dea cai şi un mare număr de oameni. Va reuşi el oare? Cel ce a făcut aceste lucruri va scăpa el oare? Să rupă el legământul şi să scape?

¹⁶ Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că regele va muri în Babilon, acolo unde locuieşte împăratul care l-a pus să domnească, al cărui jurământ l-a dispreţuit şi al cărui legământ l-a rupt. ¹⁷ Oştirea cea mare şi poporul cel numeros al lui Faraon nu va putea face nimic în război, când se vor înălţa rampe de asalt şi se vor zidi întărituri pentru nimicirea multor vieţi. ¹⁸ Pentru că a dispreţuit jurământul, rupând legământul, pentru că, deşi a încheiat un legământ, a făcut totuşi toate aceste lucruri, nu va scăpa!

¹⁹ De aceea, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că voi întoarce împotriva lui jurământul Meu pe care l-a dispreţuit şi legământul Meu pe care l-a rupt. ²⁰ Îmi voi arunca asupra lui plasa şi va fi prins în laţul Meu; îl voi duce în Babilon şi îl voi judeca acolo pentru necredincioşia arătată faţă de Mine. ²¹ Toţi fugarii din trupele lui vor cădea loviţi de sabie, iar pe cei ce vor rămâne îi voi împrăştia în toate vânturile. Şi veţi şti astfel că Eu, Domnul, am vorbit.»

²² Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Eu Însumi voi rupe o rămurea din vârful măreţ al unui cedru şi o voi sădi. Din vârful ramurilor lui voi rupe o mlădiţă firavă pe care Eu Însumi o voi planta pe un munte înalt şi măreţ. ²³ O voi planta pe muntele cel mai înalt al lui Israel. Acesteia îi vor creşte ramuri, va da roade şi va deveni un cedru maiestuos. Păsări de tot felul se vor aşeza în el şi la umbra ramurilor lui vor locui tot felul de înaripate. ²⁴ Şi toţi copacii câmpiei vor şti că Eu, Domnul, pot să smeresc un copac înalt şi pot să înalţ un copac neînsemnat, pot să usuc un copac plin de viaţă şi pot face să înflorească un copac uscat.» Eu, Domnul, am vorbit şi aşa voi face.“

Responsabilitatea morală este individuală

18 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „De ce continuaţi să folosiţi această zicală în ţara lui Israel, şi anume:

³ Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu veţi mai folosi această zicală în Israel! ⁴ Iată că toate sufletele sunt ale Mele. Atât sufletul tatălui, cât şi sufletul fiului sunt ale Mele. Sufletul care păcătuieşte, acela va muri!

¹⁰ Dacă unui astfel de om i se naşte un fiu violent, care varsă sânge sau face oricare din lucrurile acestea ¹¹ şi nu face nici unul din lucrurile bune,

oare va trăi un asemenea om? Nu, nu va trăi! Pentru că a săvârşit toate aceste urâciuni, va muri cu siguranţă, iar sângele lui va cădea asupra capului său.

¹⁴ Dar să zicem că şi lui i se naşte un fiu. Acesta vede toate păcatele pe care le săvârşeşte tatăl său, dar, deşi le vede, totuşi nu le face.

Un astfel de om nu va muri din cauza nelegiuirii tatălui său, ci, în mod sigur, va trăi! ¹⁸ Dar tatăl său, care s-a îndeletnicit cu asuprirea, care l-a tâlhărit pe fratele său şi care a făcut ce nu este bine în poporul său, omul acela va muri din cauza nelegiuirii sale.

¹⁹ Voi însă ziceţi: «De ce să nu fie responsabil şi fiul de nelegiuirea tatălui său?» Pentru că fiul a făcut judecată şi dreptate şi pentru că a păzit toate hotărârile Mele şi le-a împlinit! De aceea, în mod sigur el va trăi! ²⁰ Sufletul care păcătuieşte, acela va muri! Fiul nu va fi responsabil de nelegiuirea tatălui şi nici tatăl de nelegiuirea fiului. După cum dreptatea celui drept îi va fi de folos doar lui, tot aşa răutatea celui rău se va răsfrânge doar asupra lui.

²¹ Dar dacă cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârşit, păzeşte toate hotărârile Mele şi face judecată şi dreptate, în mod sigur el va trăi şi nu va muri. ²² Toate fărădelegile pe care le-a săvârşit nu i se vor mai aminti! El va trăi din pricina dreptăţii pe care a înfăptuit-o. ²³ Doresc Eu moartea celui rău? zice Stăpânul Domn. Oare nu doresc mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui şi să trăiască?

²⁴ Tot astfel, dacă cel drept se întoarce de la dreptatea lui şi săvârşeşte nedreptate, asemenea tuturor urâciunilor săvârşite de cel rău, va trăi el oare? Toată dreptatea pe care a înfăptuit-o nu i se va mai aminti. Din cauza necredincioşiei de care a dat dovadă şi din cauza păcatelor pe care le-a săvârşit, el va muri.

²⁵ Totuşi, voi ziceţi: «Calea Stăpânului nu este dreaptă!» Ascultă, casă a lui Israel! Calea Mea nu este dreaptă? Oare nu căile voastre sunt cele nedrepte? ²⁶ Dacă cel drept se întoarce de la dreptatea lui şi săvârşeşte nedreptate, el va muri din pricina aceasta; va muri din pricina nedreptăţii pe care a săvârşit-o.

²⁷ Tot astfel, dacă cel rău se întoarce de la răutatea în care trăieşte şi face judecată şi dreptate, îşi va salva viaţa. ²⁸ Dacă îşi vede starea şi se întoarce de la toate nelegiuirile pe care le-a săvârşit, va trăi cu siguranţă şi nu va muri.

²⁹ Voi însă, cei din Casa lui Israel, spuneţi: «Calea Stăpânului nu este dreaptă!» Calea Mea nu este dreaptă, casă a lui Israel? Oare nu căile voastre sunt cele nedrepte? ³⁰ De aceea vă voi judeca pe fiecare după umbletele voastre, casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn. Pocăiţi-vă şi întoarceţi-vă de la toate fărădelegile voastre, pentru ca nelegiuirea să nu vă mai fie o pricină de poticnire! ³¹ Aruncaţi de la voi toate fărădelegile pe care le-aţi săvârşit şi faceţi-vă rost de o inimă nouă şi de un duh nou! Pentru ce vrei să mori, casă a lui Israel? ³² Căci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Stăpânul Domn. Întoarceţi-vă deci şi veţi trăi!“

Bocet pentru prinţii lui Israel

19 Iar tu înalţă un cântec de jale despre prinţii lui Israel! ² Spune:

Acesta este un cântec de jale; să fie cântat ca un cântec de jale.“

Israel, condamnat pentru apostazie

20 În al şaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii,^[r] au venit nişte bărbaţi din sfatul bătrânilor lui Israel^[s] ca să-L întrebe pe Domnul şi s-au aşezat înaintea mea.

² Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ³ „Fiul omului, vorbeşte-le bătrânilor lui Israel şi spune-le că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Aţi venit să Mă întrebaţi? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul Domn.»

⁴ Vrei să-i judeci? Vrei să-i judeci, fiul omului? Atunci fă-le cunoscute urâciunile părinţilor lor. ⁵ Să le spui că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua când l-am ales pe Israel, am făcut jurământ cu urmaşii Casei lui Iacov. M-am făcut cunoscut lor în ţara Egiptului şi am făcut jurământ cu ei, afirmând: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’ ⁶ În ziua aceea le-am jurat că-i voi scoate din ţara Egiptului şi că-i voi duce într-o ţară pe care am căutat-o pentru ei, o ţară unde curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările. ⁷ Le-am zis să-şi arunce fiecare urâciunile dinaintea ochilor lui şi să nu se întineze cu idolii Egiptului, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.

⁸ Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea şi nu au vrut să Mă asculte. Nici unul nu şi-a aruncat urâciunile, care îi atrăgeau privirile, şi nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că-Mi voi revărsa furia peste ei şi-Mi voi consuma mânia împotriva lor, în mijlocul ţării Egiptului. ⁹ Dar nu le-am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care ei se aflau şi înaintea cărora Mă făcusem cunoscut lor, cum că îi voi scoate din ţara Egiptului. ¹⁰ Aşa că i-am scos din ţara Egiptului şi i-am dus în pustie.

¹¹ Le-am dat hotărârile Mele şi le-am făcut cunoscute rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. ¹² Le-am mai dat şi Sabatele Mele, ca semn între Mine şi ei, ca să se ştie că Eu sunt Domnul Care îi sfinţeşte.

¹³ Dar cei din Casa lui Israel s-au răzvrătit împotriva Mea în pustie. Nu au urmat hotărârile Mele, au respins rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, şi au pângărit mult Sabatele Mele. Am zis atunci că-Mi voi revărsa furia peste ei şi-i voi nimici în pustie. ¹⁴ Dar nu le-am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie pângărit în faţa neamurilor dinaintea cărora i-am scos. ¹⁵ De asemenea, le-am jurat în pustie că nu-i voi mai duce în ţara pe care le-am rânduit-o, în ţara în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările, ¹⁶ deoarece au respins rânduielile Mele, nu au urmat hotărârile Mele şi au pângărit Sabatele Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s-au dus. ¹⁷ Totuşi m-am uitat cu milă la ei, nu i-am distrus şi nu i-am lăsat să sfârşească în pustie.

¹⁸ Atunci le-am zis fiilor lor în pustie: ‘Nu urmaţi hotărârile părinţilor voştri, nu păziţi rânduielile lor şi nu vă pângăriţi cu idolii lor. ¹⁹ Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Urmaţi hotărârile Mele, păziţi şi împliniţi rânduielile Mele ²⁰ şi sfinţiţi Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine şi voi şi să se ştie că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’

²¹ Dar şi copiii lor s-au răzvrătit împotriva Mea. Ei nu au urmat hotărârile Mele, nu au păzit rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască, iar Sabatele Mele le-au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei şi-Mi voi consuma mânia împotriva lor în pustie. ²² Dar Mi-am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie pângărit în faţa neamurilor dinaintea cărora i-am scos. ²³ De asemenea, le-am jurat în pustie că îi voi împrăştia printre neamuri şi îi voi răspândi prin ţările lumii, ²⁴ pentru că nu au împlinit rânduielile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabatele Mele şi şi-au aţintit privirile spre idolii părinţilor lor. ²⁵ Mai mult, le-am dat hotărâri care nu erau bune şi rânduieli prin care să nu poată trăi. ²⁶ I-am lăsat să se spurce prin darurile lor când îşi treceau prin foc întâii născuţi, ca să-i îngrozesc şi să ştie astfel că Eu sunt Domnul.»

²⁷ De aceea, fiul omului, vorbeşte-le celor din Casa lui Israel şi spune-le din partea Stăpânului Domn, astfel: «Iată prin ce anume M-au mai blasfemiat părinţii voştri, fiind necredincioşi faţă de Mine. ²⁸ Când i-am dus în ţara pe care am jurat că le-o voi da, ei şi-au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos şi acolo şi-au înjunghiat jertfele, acolo şi-au adus ofrandele prin care M-au înfuriat, acolo şi-au pus miresmele plăcute şi acolo au turnat darurile de băutură. ²⁹ Eu i-am întrebat: ‘Ce este această înălţime la care vă duceţi?’ De aceea i-au pus numele Bama^[t] şi aşa i-a rămas numele până în ziua de astăzi.»

Promisiunea restaurării

³⁰ Spune-le deci celor din Casa lui Israel că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Vă veţi spurca oare la fel ca părinţii voştri, prostituându-vă înaintea urâciunilor lor? ³¹ Aducându-vă darurile şi trecându-vă fiii prin foc, voi continuaţi până astăzi să vă întinaţi prin toţi idolii voştri. Şi Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu Mă voi lăsa întrebat.

³² Voi ziceţi: ‘Vrem să fim ca neamurile, ca triburile celorlalte ţări, şi să slujim lemnului şi pietrei!’ Ceea ce voi aveţi însă în minte nu se va întâmpla niciodată! ³³ Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că voi domni peste voi cu mână puternică, cu braţ întins şi revărsându-Mi furia! ³⁴ Vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care sunteţi împrăştiaţi, cu mână puternică, cu braţ întins şi revărsându-Mi furia. ³⁵ Vă voi duce în pustia popoarelor şi acolo mă voi judeca cu voi faţă în faţă. ³⁶ Aşa cum i-am judecat pe strămoşii voştri în pustia ţării Egiptului, tot aşa vă voi judeca şi pe voi, zice Stăpânul Domn. ³⁷ Vă voi trece pe sub toiag şi vă voi aduce din nou în legământ. ³⁸ Îi voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiţi şi pe cei nesupuşi Mie; îi voi scoate din ţara unde au fost străini, dar nu vor intra în ţara lui Israel. Atunci veţi şti că Eu sunt Domnul.

³⁹ Cât despre voi, Casă a lui Israel, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Duceţi-vă acum şi slujiţi fiecare idolilor voştri! După aceea însă veţi asculta de Mine cu siguranţă şi nu-Mi veţi mai pângări Numele Meu cel sfânt cu darurile şi cu idolii voştri! ⁴⁰ Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălţat al lui Israel, zice Stăpânul Domn, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toţi cei din ţară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoinţă. Acolo vă voi cere^[u] contribuţiile voastre şi darurile voastre din cele dintâi roade, împreună cu toate jertfele voastre sfinte. ⁴¹ Când vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută şi Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea neamurilor. ⁴² Şi veţi şti că Eu sunt Domnul când vă voi aduce în ţara lui Israel, în ţara pe care am jurat strămoşilor voştri că le-o voi da. ⁴³ Acolo vă veţi aminti de umbletele voastre şi de toate faptele prin care v-aţi pângărit şi vă va fi scârbă de voi înşivă din cauza tuturor relelor pe care le-aţi săvârşit. ⁴⁴ Şi veţi şti că Eu sunt Domnul când mă voi purta cu voi ţinând cont de Numele Meu, nu de purtarea voastră rea şi de faptele voastre corupte, Casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn.’»“

Iudeea este condamnată

⁴⁵ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

⁴⁶ – Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre sud, predică împotriva ţinutului de la miazăzi şi profeţeşte împotriva pădurii din sud. ⁴⁷ Spune-i pădurii din sud astfel: „Ascultă Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va arde orice copac verde şi orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă, şi totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea. ⁴⁸ Şi orice făptură va vedea că Eu am aprins-o; ea nu va mai fi stinsă.»“

⁴⁹ Atunci am zis:

– Ah, Stăpâne Doamne, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!

Babilon, sabia judecăţii lui Dumnezeu

21 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre Ierusalim, predică împotriva sanctuarelor şi profeţeşte împotriva ţării lui Israel. ³ Spune ţării lui Israel că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, şi de aceea Îmi voi scoate sabia din teacă şi-l voi tăia din tine atât pe cel drept, cât şi pe cel rău. ⁴ De vreme ce sunt pe cale să tai din tine atât pe cel drept, cât şi pe cel rău, sabia Mea va ieşi din teacă împotriva tuturor făpturilor, din sud până în nord. ⁵ Şi toate făpturile vor şti că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă; ea nu se va întoarce înapoi.»

⁶ Iar tu, fiul omului, gemi! Gemi sub privirile lor cu inima zdrobită şi cu amărăciune! ⁷ Când te vor întreba de ce gemi, să le răspunzi astfel: «Din pricina veştii care soseşte! Orice inimă se va descuraja şi toate mâinile vor slăbi; orice duh va leşina şi toţi genunchii vor fi ca apa. Iat-o că vine! Este foarte aproape, zice Stăpânul Domn.“

⁸ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ⁹ „Fiul omului, profeţeşte şi spune că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

Să ne bucurăm în sceptrul fiului Meu, Iuda? Sabia nesocoteşte orice copac.^[v]

¹³ Poporul va fi încercat. Ce se va întâmpla dacă sceptrul pe care sabia îl nesocoteşte va fi îndepărtat?^[x] zice Stăpânul Domn.»

¹⁸ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ¹⁹ „Fiul omului, hotărăşte două drumuri pe care să vină sabia împăratului Babilonului. Amândouă să iasă din aceeaşi ţară. Apoi fă un semn; fă-l la răscrucea drumului spre cetate. ²⁰ Să faci în aşa fel încât unul din drumurile pe care trebuie să vină sabia să treacă prin Raba amoniţilor, iar celălalt – prin Iuda, prin fortificaţiile Ierusalimului. ²¹ Căci împăratul Babilonului s-a oprit la răscrucea celor două drumuri ca să afle prin ghicit ce trebuie să facă. El scutură săgeţile, întreabă terafimii^[z] şi cercetează ficatul. ²² În mâna lui dreaptă stă sorţul pentru Ierusalim, ca să pregătească berbecii de fier, să dea ordin să înceapă măcelul, să scoată strigăte de război, să pregătească berbecii de fier împotriva porţilor, să înalţe rampe de asalt şi să zidească întărituri. ²³ Dar cei care şi-au încălcat jurămintele pe care i le-au făcut vor crede că ceea ce s-a ghicit nu este decât deşertăciune. El însă le va ţine minte vina aceasta şi îi va prinde.

²⁴ De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Pentru că v-aţi făcut vina de pomină, descoperindu-vă nelegiuirile şi lăsând astfel să vi se vadă păcatele în toate faptele voastre, pentru că aţi făcut aceasta, veţi fi prinşi.

²⁵ Cât despre tine, păgân şi ticălos prinţ al lui Israel, căruia ţi-a venit ziua, vremea pedepsei finale, ²⁶ aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Să i se îndepărteze turbanul! Să i se dea jos coroana! Nimic nu va mai fi la fel. Cel smerit va fi înălţat, iar cel înălţat va fi smerit. ²⁷ Ruină! Da, ruină! O ruină voi face din el! O ruină cum n-a mai fost vreodată. Şi aceasta până^[aa] va veni cel care are dreptul asupra lui; lui îl voi da!’»

²⁸ Iar tu, fiul omului, profeţeşte şi spune că aşa vorbeşte Stăpânul Domn drept răspuns la batjocurile amoniţilor:

Păcatul poporului a ajuns la culme

22 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, vrei să judeci? Vrei să judeci cetatea cea setoasă de sânge? Atunci fă-i cunoscute toate urâciunile! ³ Spune-i că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Cetate care verşi sânge în mijlocul tău ca să-ţi grăbeşti ceasul şi care-ţi faci idoli ca să te spurci, ⁴ te-ai făcut vinovată din cauza sângelui pe care l-ai vărsat şi a idolilor pe care ţi i-ai făcut ca să te spurci! Ţi-ai apropiat astfel ziua şi ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea te voi face de batjocura neamurilor şi de râsul tuturor ţărilor. ⁵ Cei de aproape şi cei de departe îşi vor bate joc de tine, căci eşti vestită ca necurată şi plină de tulburări!

⁶ Iată că în tine fiecare dintre prinţii lui Israel se foloseşte de puterea lui ca să verse sânge. ⁷ În tine, tatăl şi mama sunt necinstiţi, străinul din mijlocul tău este jecmănit, iar orfanul şi văduva sunt asupriţi. ⁸ Ai dispreţuit lucrurile Mele sfinte şi Mi-ai pângărit Sabatele. ⁹ În tine sunt cei ce defaimă ca să verse sânge, în tine sunt cei ce mănâncă pe munţi şi cei ce se desfrânează în mijlocul tău. ¹⁰ În tine se descoperă goliciunea tatălui^[ab] şi în tine este necinstită femeia în perioada necurăţiei ei. ¹¹ În tine, fiecare se dedă la urâciuni cu soţia semenului său, fiecare îşi pângăreşte prin incest nora şi fiecare îşi necinsteşte sora, fiica tatălui său. ¹² În tine, se ia mită ca să se verse sânge; tu iei dobândă şi camătă, câştigi de pe urma prietenului tău, jecmănindu-l, iar pe Mine M-ai uitat, zice Stăpânul Domn.

¹³ Iată, bat din palme din cauza tâlhăriilor pe care le-ai săvârşit şi din cauza sângelui care a fost vărsat în mijlocul tău. ¹⁴ Îţi va rezista oare inima sau îţi vor fi mâinile destul de tari în ziua în care mă voi ocupa de tine? Eu, Domnul, am vorbit şi voi face întocmai. ¹⁵ Te voi împrăştia printre neamuri, te voi risipi în ţări străine şi voi pune astfel capăt necurăţiei din mijlocul tău. ¹⁶ Când te vei fi întinat înaintea neamurilor vei şti^[ac] că Eu sunt Domnul.»“

¹⁷ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ¹⁸ „Fiul omului, cei din Casa lui Israel au ajuns pentru Mine ca zgura de metal: toţi sunt aramă, cositor, fier şi plumb, în mijlocul furnalului; au ajuns ca zgura de argint. ¹⁹ De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Pentru că toţi aţi devenit zgură, iată că vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului. ²⁰ Aşa cum se strânge argintul, arama, fierul, plumbul şi cositorul în mijlocul furnalului şi se suflă în foc ca să se topească, tot aşa vă voi strânge şi Eu în mânia şi furia Mea, vă voi lăsa în mijlocul Ierusalimului şi vă voi topi. ²¹ Da, vă voi strânge şi voi sufla peste voi cu focul înverşunării Mele, astfel că veţi fi topiţi în mijlocul Ierusalimului. ²² Aşa cum se topeşte argintul în mijlocul furnalului, tot aşa veţi fi şi voi topiţi în mijlocul Ierusalimului şi veţi şti că Eu, Domnul, Mi-am revărsat furia peste voi.»“

²³ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ²⁴ „Fiul omului, spune-i ţării astfel: «Tu eşti o ţară necurăţită, neudată de ploaie^[ad] în ziua indignării!» ²⁵ Prinţii^[ae] ei uneltesc în mijlocul ei precum leul care răcneşte când îşi sfâşie prada; ei mănâncă suflete şi îşi însuşesc bogăţii şi lucruri scumpe, astfel că numărul văduvelor sporeşte în mijlocul ţării. ²⁶ Preoţii ei încalcă Legea Mea şi întinează lucrurile Mele sfinte; ei nu fac diferenţă între ce este sfânt şi ce este obişnuit şi nu învaţă pe alţii să facă diferenţă între ce este necurat şi ce este curat. De Sabatele Mele nu vor să mai audă şi astfel Eu sunt necinstit în mijlocul lor. ²⁷ Conducătorii săi sunt în mijlocul ei asemenea lupilor care-şi sfâşie prada; ei varsă sânge şi pierd suflete ca să obţină un câştig necinstit. ²⁸ Profeţii din mijlocul ei au pentru aceştia o tencuială din ipsos^[af] – viziuni deşarte şi preziceri mincinoase. Ei zic: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn!» Dar Domnul nu le-a vorbit. ²⁹ Poporul din ţară se dedă la furt, se ocupă cu tâlhăria, asupreşte pe sărac şi pe nevoiaş şi jecmăneşte străinul, ignorând dreptatea^[ag].

³⁰ Am căutat printre ei un om care să zidească zidul şi să stea în spărtură înaintea Mea pentru ţară, ca să nu o nimicesc, dar nu am găsit nici unul. ³¹ Prin urmare, Îmi voi revărsa peste ei indignarea, îi voi nimici cu focul înverşunării Mele şi voi face ca umbletele lor să cadă asupra capetelor lor, zice Stăpânul Domn.“

Ohola şi Oholiba

23 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, au fost odată două femei, fiice ale aceleiaşi mame. ³ Ele s-au prostituat în Egipt, s-au prostituat încă din tinereţea lor. Acolo le-au fost strânşi sânii şi acolo le-a fost mângâiat pieptul feciorelnic. ⁴ Cea mare se numea Ohola, iar sora ei se numea Oholiba.^[ah] Ele erau ale Mele şi au născut fii şi fiice. Ohola înfăţişează Samaria, iar Oholiba înfăţişează Ierusalimul.

⁵ Deşi era a Mea, Ohola s-a prostituat şi a poftit după amanţii ei, războinicii din Asiria, ⁶ îmbrăcaţi în haine de culoare albastră, guvernatori şi conducători, tineri plăcuţi, toţi călare pe cai. ⁷ Ea s-a dedat la desfrânări cu ei, cu toţi fiii aleşi ai Asiriei, şi s-a pângărit cu toţi idolii fiecăruia din cei pe care i-a poftit. ⁸ Şi astfel ea nu a renunţat la desfrânările ei din Egipt, nici la cei ce se culcaseră cu ea în tinereţea ei, care îi atinseseră pieptul feciorelnic şi îşi revărsaseră desfrâul asupra ei.

⁹ De aceea am dat-o în mâinile amanţilor ei, în mâinile asirienilor pe care i-a poftit. ¹⁰ Aceştia i-au descoperit goliciunea, i-au luat fiii şi fiicele, iar pe ea au ucis-o cu sabia. Şi astfel i s-a dus vestea printre femei din cauza judecăţilor care au fost aduse asupra ei.

¹¹ Deşi sora ei, Oholiba, a văzut toate acestea, ea totuşi, în pofta ei, s-a stricat şi mai mult, desfrânările ei întrecând desfrânările surorii ei. ¹² Şi ea a poftit după fiii Asiriei, acei guvernatori şi conducători îmbrăcaţi strălucitor şi călare pe cai, cu toţii tineri plăcuţi. ¹³ Am văzut astfel că şi ea se pângărise; amândouă aleseseră aceeaşi cale.

¹⁴ Ba încă ea a adăugat şi mai mult la desfrânările ei. A văzut nişte bărbaţi gravaţi pe zid, nişte chipuri de caldeeni^[ai] pictaţi în roşu, ¹⁵ cu brâie împrejurul coapselor lor şi cu turbane voluminoase pe cap, cu toţii având înfăţişarea unor ofiţeri – era o imagine a babilonienilor, a căror ţară de origine este Caldeea. ¹⁶ De îndată ce i-a văzut, i-a şi poftit şi a trimis soli la ei, în Caldeea. ¹⁷ Babilonienii au venit la ea, în patul iubirii, şi au spurcat-o cu desfrânările lor. După ce s-a spurcat cu ei, sufletul i s-a înstrăinat de ei. ¹⁸ Când şi-a dat pe faţă desfrânările şi şi-a expus goliciunea, sufletul Meu s-a înstrăinat de ea, aşa cum s-a înstrăinat şi de sora ei. ¹⁹ Apoi ea şi-a înmulţit şi mai mult desfrânările, aducându-şi aminte de tinereţea ei când se prostitua în ţara Egiptului. ²⁰ A poftit după amanţii^[aj] ei cu mădularele cât ale măgarilor şi cu multă sămânţă precum caii. ²¹ «Ai tânjit astfel după desfrânarea din tinereţea ta, când sânii ţi-au fost mângâiaţi de către egipteni, iar pieptul tău cel tânăr a fost dezmierdat^[ak].

²² De aceea, Oholiba, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Îi voi stârni pe amanţii tăi împotriva ta, pe cei de care ţi s-a înstrăinat sufletul, şi-i voi aduce împotriva ta din toate părţile. ²³ Îi voi aduce pe babilonieni şi pe toţi caldeenii^[al], pe cei din Pekod, din Şoa şi din Koa^[am], împreună cu toţi asirienii, tineri plăcuţi, toţi guvernatori şi conducători, ofiţeri şi oameni vestiţi, toţi călare pe cai. ²⁴ Ei vor veni împotriva ta cu arme^[an], cu care şi căruţe şi cu o mulţime de popoare. Te vor înconjura din toate părţile cu scuturi, mari şi mici, şi cu coifuri. Lor le voi da judecata asupra ta, iar ei te vor judeca după rânduielile lor. ²⁵ Îmi voi îndrepta gelozia împotriva ta, astfel că ei se vor purta cu furie faţă de tine. Nasul şi urechile îţi vor fi tăiate, iar rămăşiţa familiei tale va cădea ucisă de sabie. Îţi vor lua fiii şi fiicele, iar ce va mai rămâne va fi devorat de foc. ²⁶ Te vor dezbrăca de hainele tale şi îţi vor lua minunatele tale podoabe. ²⁷ Voi pune capăt astfel desfrânării tale şi dezmăţului pe care l-ai practicat încă din ţara Egiptului. Şi nu-ţi vor mai umbla ochii după amanţii tăi^[ao], nici nu te vei mai gândi la Egipt!’

²⁸ Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Iată, te voi da pe mâna celor pe care îi urăşti, pe mâna celor de care ţi s-a înstrăinat sufletul! ²⁹ Te vor trata cu ură, îţi vor lua toată avuţia şi te vor lăsa dezbrăcată şi goală. Va fi expusă astfel ruşinea desfrânărilor tale, a infidelităţii tale şi a dezmăţurilor tale. ³⁰ Toate acestea ţi se vor întâmpla pentru că te-ai prostituat cu neamurile şi te-ai spurcat cu idolii lor. ³¹ Ai apucat pe calea surorii tale, de aceea îţi voi pune în mână cupa ei.’

³² Aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

³⁵ De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Pentru că M-ai uitat şi M-ai aruncat la spate, poartă-ţi şi tu acum pedeapsa pentru infidelitatea şi desfrânările tale!»“

³⁶ Domnul mi-a zis: „Fiul omului, vrei să le judeci pe Ohola şi pe Oholiba? Atunci fă-le cunoscute urâciunile lor! ³⁷ Căci ele au comis adulter şi pe mâinile lor este sânge; au comis adulter cu idolii lor, iar pe fiii pe care Mi i-au născut i-au trecut prin foc ca să slujească drept mâncare idolilor lor. ³⁸ Mi-au făcut chiar mai mult decât atât: în aceeaşi zi ei Mi-au spurcat Lăcaşul şi Mi-au pângărit Sabatele. ³⁹ Căci atunci când şi-au înjunghiat fiii în cinstea idolilor lor, în aceeaşi zi ei au intrat şi în Lăcaşul Meu ca să-l pângărească. Iată ce au făcut în Casa Mea!