Previous Prev Day Next DayNext

Bible in 90 Days

An intensive Bible reading plan that walks through the entire Bible in 90 days.
Duration: 88 days
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Version
Psalmii 109-134

Psalmul 109

Pentru dirijor. Al lui David. Un psalm.

Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!
Iată că gura celui rău şi gura celui înşelător
    se deschid împotriva mea;
        îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.
Mă împresoară cu nişte cuvinte de ură
    şi se războiesc cu mine fără temei.
La dragostea mea ei răspund cu duşmănie,
    dar eu mă rog.
Ei îmi răsplătesc binele cu rău
    şi dragostea mea – cu ură.

Pune[a] un om rău împotriva lui
    şi un acuzator[b] să stea la dreapta lui!
Când va fi judecat, să fie găsit vinovat,
    iar rugăciunea să-i fie socotită un păcat.
Fie-i zilele puţine,
    iar slujba lui s-o ia altul!
Să-i rămână fiii orfani,
    şi soţia lui – văduvă!
10 Fiii lui să rătăcească cerşind
    şi căutând printre ruine[c]!
11 Cel ce l-a împrumutat să-i ia tot ceea ce are
    şi străinii să-l jefuiască de rodul muncii lui!
12 Să nu mai fie nimeni care să-i arate îndurare
    şi să nu mai fie nimeni care să arate îndurare orfanilor lui!
13 Fie ca urmaşii lui să fie stârpiţi,
    iar în generaţia următoare să le fie şters numele!
14 Să fie păstrată înaintea Domnului
    aducerea-aminte a vinii strămoşilor lui
şi să nu fie şters păcatul mamei lui!
15 Să rămână de-a pururi înaintea Domnului,
    iar El să le şteargă amintirea de pe pământ!
16 Căci nu şi-a amintit să se poarte cu îndurare,
    ci l-a prigonit pe sărman şi pe nevoiaş
        şi l-a omorât pe cel cu inima zdrobită!
17 A iubit blestemul; de el să aibă parte![d]
    Nu i-a plăcut binecuvântarea; aceasta să stea departe de el![e]
18 A îmbrăcat blestemul ca pe propria haină,
    i-a intrat în pântece ca apa
        şi în oase – ca untdelemnul.
19 De aceea, el să-i fie mantaua cu care se acoperă
    şi brâul cu care se încinge mereu!
20 Aceasta să fie răsplata potrivnicilor mei din partea Domnului
    şi a celor ce mă vorbesc de rău!

21 Dar Tu, Doamne, Stăpâne,
    de dragul Numelui Tău, fă-Ţi lucrarea cu mine!
        Pentru că îndurarea Ta este mare, mântuieşte-mă!
22 Căci sunt sărman şi necăjit,
    iar inima mi-e rănită înăuntrul meu.
23 Pier ca o umbră trecătoare;
    sunt alungat ca o lăcustă.
24 Genunchii îmi sunt slăbiţi de post,
    iar trupul mi-e sleit din lipsă de grăsime.
25 Am ajuns de batjocura lor;
    cei ce mă văd dau din cap.

26 Doamne, Dumnezeul meu, ajută-mă!
    În îndurarea Ta, scapă-mă!
27 Fă ca ei să recunoască în aceasta mâna Ta,
    să recunoască că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28 Ei blestemă, dar Tu binecuvântezi.
    Ei se ridică şi rămân de ruşine, dar robul Tău se va veseli.
29 Potrivnicii mei se îmbracă cu batjocura,
    se acoperă cu neruşinarea ca şi cu o manta.

30 Eu Îl voi slăvi pe Domnul cu gura mea,
    în mijlocul multora Îl voi lăuda.
31 Căci El stă la dreapta celui sărman,
    ca să-l scape de acuzatorii lui.

Psalmul 110[f]

Al lui David. Un psalm.

Domnul i-a zis Stăpânului meu:[g]
    „Şezi la dreapta Mea,
până voi face din duşmanii Tăi
    aşternut[h] al picioarelor Tale!

Domnul va întinde toiagul puterii Tale din Sion.
    Stăpâneşte în mijlocul duşmanilor Tăi!
Poporul Tău este dornic de luptă,
    când se adună oştirea Ta.
Cu podoabe sfinte
    din tainiţa zorilor
        vei primi roua tineretului Tău. “[i]

Domnul a jurat
    şi nu-I va părea rău:
„Tu eşti preot în veci
    potrivit rânduielii lui Melhisedek.

Stăpânul este la dreapta Ta.
    El va zdrobi regi în ziua mâniei Sale.
El va judeca neamurile, va umple pământul de leşuri
    şi va zdrobi căpeteniile întregului pământ.
El va bea dintr-un pârâu de lângă drum;
    de aceea Îşi va înălţa fruntea.“

Psalmul 111[j]

Lăudaţi-L pe Domnul![k]
    Îi voi mulţumi Domnului din toată inima mea,
        în sfatul celor drepţi şi în adunare!

Mari sunt lucrările Domnului;
    ele sunt cercetate de toţi cei ce le iubesc!
Plină de măreţie şi splendoare este lucrarea Lui,
    iar dreptatea Lui dăinuie pe vecie.
El a făcut minuni spre aducere-aminte.
    Domnul este îndurător şi milostiv!
El dă hrană celor ce se tem de El;
    El Îşi aduce pururi aminte de legământul Său.
El a arătat puterea lucrărilor Sale poporului Său,
    dându-le drept moştenire posesiunile neamurilor.
Lucrările mâinilor Sale sunt motivate de credincioşie şi de judecată;
    toate orânduirile Sale sunt demne de încredere,
sunt întărite pe veci de veci,
    fiind întocmite în adevăr şi cu integritate.
El a trimis poporului Său răscumpărarea;
    Şi-a decretat legământul pe vecie.
        Sfânt şi înfricoşător este Numele Lui!

10 Frica de Domnul este începutul înţelepciunii;
    toţi cei ce păzesc orânduirile Sale au o minte sănătoasă.
        Lauda Lui este statornicită pe vecie.

Psalmul 112[l]

Lăudaţi-L pe Domnul!

Ferice de omul care se teme de Domnul
    şi care găseşte o mare plăcere în poruncile Lui!

Urmaşii[m] lui vor fi puternici în ţară;
    neamul celor integri va fi binecuvântat.
Bogăţie şi belşug sunt în casa lui,
    iar dreptatea sa dăinuieşte pentru totdeauna.
O lumină străluceşte în întuneric pentru cei integri,
    pentru cel ce este îndurător, milostiv şi drept.[n]
Îi merge bine omului care îşi face milă împrumutând
    şi care îşi chiverniseşte lucrurile potrivit cu dreptatea.
Niciodată nu se va clătina.
    Cel drept va fi amintit întotdeauna.
El nu se teme de veşti rele,
    căci inima lui este tare şi se încrede în Domnul.
Inima lui este tare şi nu se teme;
    el îşi va vedea împlinită dorinţa faţă de duşmanii săi.
A împărţit şi a dăruit celor nevoiaşi;
    dreptatea lui rămâne pentru totdeauna,
        iar puterea[o] îi va fi înălţată cu onoare[p].

10 Cel rău vede aceasta şi se mânie,
    scrâşneşte din dinţi şi leşină;
        dorinţele celor răi tot neîmplinite rămân.

Psalmul 113

Lăudaţi-L pe Domnul!

Lăudaţi, slujitori ai Domnului,
    lăudaţi Numele Domnului!

Numele Domnului să fie binecuvântat,
    de acum şi până-n veci!
De la răsăritul soarelui şi până la apusul lui,
    binecuvântat fie Numele Domnului!

Domnul este înălţat mai presus de toate neamurile,
    mai presus de ceruri este slava Lui.
Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru,
    Cel Ce tronează din înălţime
şi totuşi Se apleacă privind
    spre ceruri şi spre pământ?

El îl ridică din pulbere pe cel sărman
    şi îl înalţă din gunoi pe cel nevoiaş,
ca să-l aşeze la un loc cu cei de neam ales,
    cu cei de neam ales din poporul Său.
El îi dă celei sterpe o familie,
    face din ea o mamă veselă în mijlocul copiilor ei.

Lăudaţi-L pe Domnul!

Psalmul 114

Când a ieşit Israel din Egipt
    şi Casa lui Iacov – din poporul cu limbă încâlcită,
Iuda a devenit Lăcaşul Lui cel sfânt
    şi Israel – tărâmul stăpânirii Lui.
Marea a văzut şi a fugit,
    Iordanul s-a dat înapoi,
munţii au sărit ca nişte berbeci
    şi dealurile – ca nişte miei.

Ce ai, mare, de fugi?
    Iordane, de ce dai înapoi?
Munţilor, de ce săriţi ca nişte berbeci,
    şi voi, dealurilor, ca nişte miei?

Cutremură-te, pământule, înaintea Stăpânului,
    înaintea Dumnezeului lui Iacov,
Cel Care transformă stânca în iaz
    şi cremenea – în izvoare de apă!

Psalmul 115

Nu nouă, Doamne, nu nouă,
    ci Numelui Tău să-i fie adusă slava,
        pentru îndurarea şi credincioşia Ta!
Pentru ce să zică neamurile:
    „Unde le este Dumnezeul?“
Dumnezeul nostru însă este în ceruri
    şi face tot ce vrea.
Idolii lor sunt din argint şi din aur,
    sunt lucrarea mâinilor omeneşti.
Ei au gură, dar nu vorbesc,
    au ochi, dar nu văd,
au urechi, dar nu aud,
    au nas, dar nu pot mirosi,
au mâini, dar nu pot pipăi,
    au picioare, dar nu pot umbla cu ele,
        iar din gâtlej nu pot scoate nici un sunet.
Ca ei sunt cei care-i fac
    şi toţi cei care se încred în ei.

Israele, încrede-te în Domnul
    El este ajutorul şi scutul lui!
10 Casă a lui Aaron, încrede-te în Domnul
    El este ajutorul şi scutul lui!
11 Cei temători de Domnul, încredeţi-vă în Domnul
    El este ajutorul şi scutul lor!

12 Domnul Îşi aduce aminte de noi şi dă binecuvântare:
    El binecuvântează casa lui Israel,
        binecuvântează casa lui Aaron,
13 îi binecuvântează pe cei ce se tem de Domnul,
    de la cei mici până la cei mari.

14 Să vă înmulţească Domnul,
    pe voi şi pe fiii voştri!
15 Să fiţi binecuvântaţi de Domnul,
    Creatorul cerurilor şi al pământului.

16 Cerurile, cerurile sunt ale Domnului,
    dar pământul l-a dat fiilor oamenilor.
17 Nu morţii Îi dau laudă Domnului,
    nici cei care s-au pogorât în tăcere,
18 ci noi Îl vom binecuvânta pe Domnul,
    de acum şi până în veci.

Lăudaţi-L pe Domnul!

Psalmul 116

Îl iubesc pe Domnul, căci El ascultă
    glasul meu, cererile mele.
Pentru că Şi-a plecat urechea spre mine,
    Îl voi chema în toate zilele mele.

Mă înfăşuraseră legăturile morţii
    şi mă cuprinseseră sudorile Locuinţei Morţilor;
        eram copleşit de necaz şi de durere.
Dar am chemat Numele Domnului, zicând:
    Doamne, Te rog, izbăveşte-mi sufletul!“

Domnul este îndurător şi drept,
    Dumnezeul nostru este milostiv.
Domnul păzeşte pe cei neştiutori[q];
    eram nenorocit de tot, dar El m-a izbăvit.

Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta,
    căci Domnul ţi-a făcut bine!
Da, Tu mi-ai scăpat sufletul de la moarte,
    ochii – de lacrimi,
        şi picioarele – de poticnire,
astfel că voi putea umbla înaintea Domnului
    pe pământul celor vii!
10 Am crezut, chiar dacă am continuat să spun:
    „Sunt foarte nenorocit!“
11 În neliniştea mea ziceam:
    „Orice om este mincinos!“

12 Dar cum I-aş putea răsplăti Domnului
    toate binefacerile Lui faţă de mine?
13 Voi ridica cupa izbăvirilor
    şi voi chema Numele Domnului.
14 Îmi voi împlini jurămintele făcute Domnului
    înaintea poporului Său.

15 Preţioasă este în ochii Domnului
    moartea[r] credincioşilor Săi.
16 Doamne, Te-am rugat, ca rob al Tău ce sunt,
    ca rob al Tău, fiu al slujitoarei Tale[s],
        şi Tu mi-ai desfăcut legăturile.

17 Îţi voi aduce o jertfă de mulţumire
    şi voi chema mereu Numele Domnului.
18 Îmi voi împlini jurămintele făcute Domnului
    înaintea întregului Său popor,
19 în curţile Casei Domnului,
    în mijlocul tău, Ierusalime!

Lăudaţi-L pe Domnul!

Psalmul 117

Lăudaţi-L pe Domnul, toate neamurile!
    Daţi-I laudă, toate popoarele!
Căci măreaţă Îi este îndurarea faţă de noi
    şi credincioşia Domnului este veşnică.

Lăudaţi-L pe Domnul!

Psalmul 118

Mulţumiţi-I Domnului, căci este bun,
    căci veşnică-I este îndurarea!

Israel să zică:
    „Veşnică-I este îndurarea!“
Casa lui Aaron să zică:
    „Veşnică-I este îndurarea!“
Cei ce se tem de Domnul să zică:
    „Veşnică-I este îndurarea!“

În mijlocul necazului L-am chemat pe Domnul
    şi Domnul mi-a răspuns şi m-a scos la loc larg.
Domnul este de partea mea;[t] de aceea nu mă voi teme.
    Ce-mi poate face un om?!
Domnul este de partea mea; El este ajutorul meu.
    De aceea voi privi triumfător la cei ce mă urăsc.

Mai bine să cauţi scăparea la Domnul,
    decât să te încrezi în om.
Mai bine să cauţi scăparea la Domnul,
    decât să te încrezi în cei mari.

10 Toate neamurile mă înconjurau,
    dar le-am nimicit în Numele Domnului.
11 Mă încercuiau, da, mă împresurau,
    dar le-am respins în Numele Domnului.
12 Mă împresurau ca nişte albine,
    dar au fost stinse ca un foc de paie:
        le-am respins în Numele Domnului.

13 Eram împins cu putere, ca să cad,
    dar Domnul m-a ajutat.
14 Domnul este tăria şi cântarea mea;
    El a devenit mântuirea mea.
15 Strigăte de bucurie şi de izbăvire
    se înalţă din corturile celor drepţi;
dreapta Domnului aduce izbânda.
16     Dreapta Domnului este înălţată;
        dreapta Domnului aduce izbânda.

17 Nu voi muri, ci voi trăi
    şi voi povesti lucrările Domnului.
18 Domnul m-a disciplinat aspru,
    dar nu m-a dat morţii.

19 Deschideţi-mi porţile dreptăţii,
    ca să intru să-L laud pe Domnul!
20 Aceasta este poarta Domnului;
    cei drepţi intră pe ea.
21 Te voi lăuda, căci mi-ai răspuns
    şi mi-ai dat izbăvire.

22 Piatra pe care au respins-o zidarii,
    a devenit piatra din capul unghiului.
23 Domnul a făcut acest lucru.
    El este o minune în ochii noştri.

24 Aceasta este ziua pe care Domnul a rânduit-o,
    pentru ca noi să ne veselim şi să ne bucurăm în ea.

25 Doamne, Te rugăm, mântuieşte-ne!
    Doamne, Te rugăm, dă-ne izbândă!
26 Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului !
    Vă binecuvântăm din Casa Domnului.
27 Domnul este Dumnezeu
    şi El ne luminează.
Legaţi cu funii jertfa
    şi aduceţi-o până la coarnele altarului![u]

28 Tu eşti Dumnezeul meu şi Te voi lăuda!
    Tu eşti Dumnezeul meu şi Te voi înălţa!

29 Mulţumiţi-I Domnului, căci este bun,
    căci veşnică-I este îndurarea!

Psalmul 119[v]

Ferice de cei integri în căile lor,
    care umblă după Legea[w] Domnului.
Ferice de cei ce păzesc mărturiile Lui
    şi-L caută din toată inima:
aceia nu săvârşesc nici o nedreptate
    şi umblă pe căile Lui.
Tu ne-ai dat orânduirile Tale,
    ca să fie păzite cu scumpătate.
O, de-ar ţinti căile mele
    să păzească orânduirile Tale!
Când urmez poruncile Tale,
    nu mă ruşinez.
Când voi ajunge să cunosc judecăţile Tale cele drepte,
    Te voi lăuda în curăţie de inimă.
Voi păzi orânduirile Tale:
    nu mă părăsi de tot!

Cum îşi va păstra tânărul curată cărarea?
    Păzind Cuvântul Tău.
10 Te caut din toată inima mea:
    nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale!
11 Strâng[x] cuvintele[y] Tale în inima mea,
    ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.
12 Binecuvântat să fii Tu, Doamne!
    Învaţă-mă orânduirile Tale!
13 Buzele mele vestesc
    toate judecăţile rostite de gura Ta.
14 Când împlinesc mărturiile Tale, mă bucur
    de parcă aş avea toate bogăţiile.
15 Cuget la hotărârile Tale
    şi dau atenţie căilor Tale.
16 Îmi găsesc plăcerea în orânduirile Tale;
    nu voi uita Cuvântul Tău!

17 Răsplăteşte-i robului Tău cu viaţă
    şi voi păzi Cuvântul Tău!
18 Deschide-mi ochii, ca să văd
    minunile din Legea Ta!
19 Eu sunt doar un străin pe pământ:
    nu-Ţi ascunde de mine poruncile Tale!
20 Sufletul mi se topeşte de dor
    după judecăţile Tale, tot timpul.
21 Tu-i mustri pe cei îngâmfaţi, pe cei blestemaţi,
    pe cei ce se rătăcesc de la poruncile Tale.
22 Îndepărtează de la mine ocara şi dispreţul,
    căci păzesc mărturiile Tale!
23 Prinţii stau şi vorbesc împotriva mea,
    dar robul Tău cugetă la orânduirile Tale.
24 Mărturiile Tale sunt desfătarea mea,
    sunt sfetnicii mei.

25 Sufletul meu este lipit de ţărână:
    înviorează-mă, după Cuvântul Tău!
26 Mi-am cercetat căile şi Tu mi-ai răspuns:
    învaţă-mă orânduirile Tale!
27 Deprinde-mă cu hotărârile Tale
    şi voi cugeta la minunile Tale!
28 Sufletul îmi plânge de întristare:
    ridică-mă, după Cuvântul Tău!
29 Ţine-mă departe de calea înşelăciunii;
    binevoieşte să mă înveţi Legea Ta!
30 Aleg calea credincioşiei;
    accept judecăţile tale.
31 Mă alipesc de mărturiile Tale:
    Doamne, nu mă lăsa să fiu dat de ruşine!
32 Alerg pe calea poruncilor Tale,
    căci Tu dai alinare inimii mele.

33 Învaţă-mă, Doamne, să trăiesc după orânduirile Tale,
    şi le voi respecta până la sfârşitul vieţii!
34 Dă-mi pricepere şi voi respecta Legea Ta,
    o voi păzi din toată inima mea!
35 Condu-mă pe cărarea poruncilor Tale,
    căci în aceasta îmi găsesc plăcerea!
36 Apleacă-mi inima spre mărturiile Tale
    şi nu spre câştigul mârşav!
37 Abate-mi privirea de la vederea lucrurilor deşarte;
    înviorează-mă pe calea Ta![z]
38 Împlineşte-Ţi promisiunea făcută robului Tău
    şi celor ce se tem de Tine!
39 Depărtează de la mine ocara ce mă-nspăimântă,
    căci judecăţile Tale sunt bune!
40 O, cât de mult tânjesc după hotărârile Tale:
    înviorează-mă după dreptatea Ta!

41 Să vină, Doamne, peste mine marea Ta îndurare
    şi mântuirea Ta din pricina promisiunii Tale!
42 Atunci îi voi putea răspunde celui ce mă ocărăşte,
    căci mă încred în Cuvântul Tău.
43 Nu mă lăsa fără Cuvântul cel adevărat în gura mea,
    căci nădăjduiesc în judecăţile Tale!
44 Voi păzi Legea Ta
    întotdeauna şi pentru veci de veci!
45 Voi umbla liber,
    căci caut hotărârile Tale.
46 Voi vesti mărturiile Tale înaintea regilor
    şi nu mă voi ruşina.
47 Mă voi desfăta cu poruncile Tale,
    pe care le iubesc.
48 Îmi ridic mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc,
    şi cuget la orânduirile Tale.

49 Aminteşte-Ţi de cuvântul spus robului Tău,
    în care m-ai făcut să nădăjduiesc!
50 Iată ce-mi aduce mângâiere în suferinţă:
    promisiunea Ta care mă înviorează.
51 Mult mă mai batjocoresc cei mândri,
    dar eu nu mă abat de la Legea Ta.
52 Îmi amintesc de judecăţile Tale din vechime
    şi sunt mângâiat.
53 Sunt cuprins de furie la vederea celor răi,
    a celor ce au părăsit Legea Ta.
54 În casa pribegiei mele
    mi-am făcut din orânduirile Tale cântări.
55 Noaptea îmi amintesc Numele Tău, Doamne!
    Voi păzi Legea Ta!
56 Aşa-mi doresc să fie,
    căci împlinesc hotărârile Tale.

57 Doamne, Tu eşti moştenirea mea: am promis
    că voi păzi cuvintele Tale!
58 Te rog din toată inima mea,
    îndură-te de mine, după promisiunea Ta!
59 Cuget la căile mele,
    îmi îndrept paşii spre mărturiile Tale.
60 Mă grăbesc şi nu întârzii
    să împlinesc poruncile Tale.
61 Funiile celor răi m-au înconjurat,
    dar eu nu uit Legea Ta.
62 La miezul nopţii mă trezesc să-Ţi aduc laude,
    din pricina judecăţilor Tale cele drepte.
63 Eu sunt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine
    şi păzesc hotărârile Tale.
64 Doamne, îndurarea Ta umple pământul:
    învaţă-mă orânduirile Tale!

65 Tu faci bine robului Tău,
    Doamne, după Cuvântul Tău.
66 Învaţă-mă să am cunoaştere şi pricepere,
    căci mă încred în poruncile Tale!
67 Înainte să fiu smerit, eu rătăceam;
    acum însă păzesc cuvintele Tale.
68 Tu eşti bun şi faci bine:
    învaţă-mă orânduirile Tale!
69 Nişte îngâmfaţi m-au tencuit cu neadevăruri,
    dar eu împlinesc hotărârile Tale din toată inima.
70 Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea,
    dar eu îmi găsesc desfătarea în Legea Ta.
71 E bine că m-ai smerit,
    pentru că astfel am putut învăţa orânduirile Tale.
72 Mai mult preţuieşte pentru mine Legea gurii Tale,
    decât mii de şecheli[aa] de aur şi de argint.

73 Mâinile Tale m-au făcut şi m-au întocmit.
    De aceea, dă-mi pricepere ca să pot învăţa poruncile Tale!
74 Cei ce se tem de Tine mă privesc şi se bucură,
    căci aştept împlinirea Cuvântului Tău.
75 Doamne, recunosc că judecăţile Tale sunt drepte
    şi că din credincioşie m-ai smerit.
76 Fă-mi parte de îndurarea Ta, pentru a fi mângâiat,
    după promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău.
77 Să vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi,
    căci îmi găsesc desfătarea în Legea Ta!
78 Să fie făcuţi de râs cei îngâmfaţi, căci m-au defăimat prin minciuni!
    Cât despre mine, eu voi cugeta la hotărârile Tale!
79 Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine
    şi cei ce cunosc mărturiile Tale!
80 Fie-mi inima integră în orânduirile Tale,
    şi atunci nu voi fi dat de ruşine!

81 Sufletul meu tânjeşte după mântuirea Ta,
    aşteptând împlinirea Cuvântului Tău.
82 Ochii îmi tânjesc după Tine,
    zicând: „Când mă vei mângâia?“
83 Deşi am ajuns ca un burduf de vin în fum,
    eu tot nu voi părăsi orânduirile Tale.
84 Câte zile să mai aştepte robul Tău
    până îmi vei judeca prigonitorii?
85 Cei îngâmfaţi mi-au săpat gropi;
    ei nu lucrează după Legea Ta.
86 Toate poruncile Tale sunt demne de încredere!
    Ei mă prigonesc cu minciuni. Scapă-mă!
87 Aproape că m-au prăpădit de pe pământ,
    dar eu nu părăsesc hotărârile Tale!
88 Înviorează-mă după îndurarea Ta,
    şi voi păzi mărturia gurii Tale!

89 Cuvântul Tău, Doamne,
    dăinuie pe vecie în ceruri.
90 Credincioşia Ta dăinuie de la o generaţie la alta;
    Tu ai întemeiat pământul şi el aşa rămâne.
91 Astăzi totul dăinuie prin judecăţile Tale,
    căci fiecare lucru Îţi este supus.
92 Dacă Legea Ta nu ar fi desfătarea mea,
    aş pieri în suferinţa mea.
93 Niciodată nu voi uita hotărârile Tale,
    căci prin ele mă înviorezi.
94 Sunt al Tău: mântuieşte-mă,
    căci eu caut să trăiesc după hotărârile Tale!
95 Cei răi mă aşteaptă ca să mă nimicească;
    eu însă iau aminte la mărturiile Tale.
96 Văd că tot ce este desăvârşit are un sfârşit;
    porunca Ta însă este de necuprins.

97 Ce mult iubesc eu Legea Ta!
    Toată ziua ea este desfătarea mea!
98 Porunca Ta mă face mai înţelept decât duşmanii mei,
    căci întotdeauna aceasta este cu mine.
99 Sunt mai înţelept decât toţi învăţătorii mei,
    căci cuget la mărturiile Tale.
100 Sunt mai priceput decât cei cărunţi,
    căci împlinesc hotărârile Tale.
101 Îmi feresc picioarele de orice cale rea,
    ca să păzesc Cuvântul Tău.
102 Nu mă îndepărtez de judecăţile Tale,
    căci Tu mă îndrumi.
103 Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele,
    mai dulci decât mierea pentru gura mea.
104 Sunt priceput din pricina hotărârilor Tale.
    De aceea urăsc toate cărările înşelătoare.

105 Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele
    şi o lumină pe cărarea mea.
106 Am jurat, şi voi împlini întocmai,
    că voi păzi judecăţile Tale cele drepte.
107 Sunt atât de mâhnit:
    Doamne, înviorează-mă după Cuvântul Tău!
108 Doamne, primeşte ofranda gurii mele
    şi învaţă-mă judecăţile Tale!
109 Mi-am pus viaţa în primejdie,
    dar nu voi părăsi Legea Ta!
110 Cei răi mi-au întins curse,
    dar eu nu mă voi rătăci de la hotărârile Tale.
111 Am moştenit mărturiile Tale pe vecie,
    pentru că ele sunt bucuria inimii mele.
112 Mi-am dedicat inima ca să înfăptuiesc orânduirile Tale
    pentru totdeauna, până la sfârşit.

113 Îi urăsc pe cei nestatornici,
    dar iubesc Legea Ta.
114 Tu eşti adăpostul şi scutul meu
    şi aştept să se împlinească Cuvântul Tău.
115 Depărtaţi-vă de mine, răufăcătorilor,
    ca să pot împlini poruncile Dumnezeului meu!
116 Sprijină-mă după promisiunea Ta şi voi fi înviorat;
    nu mă da de ruşine din pricina nădejdii mele!
117 Întăreşte-mă ca să fiu izbăvit,
    şi să privesc neîncetat la orânduirile Tale!
118 Tu-i îndepărtezi pe cei ce se rătăcesc de la orânduirile Tale,
    căci înşelătoria lor este zadarnică.
119 Tu-i îndepărtezi pe cei răi de pe pământ ca pe zgură.
    De aceea iubesc eu mărturiile Tale.
120 Mi se înfioară carnea din pricina groazei Tale
    şi mă tem din pricina judecăţilor Tale.

121 Judec cu dreptate:
    nu mă da pe mâna asupritorilor mei!
122 Ia apărarea robului Tău,
    ca să nu mă mai asuprească cei îngâmfaţi!
123 Mi se topesc ochii după mântuirea Ta
    şi după promisiunea Ta cea dreaptă.
124 Poartă-te cu robul Tău după îndurarea Ta
    şi învaţă-mă orânduirile Tale!
125 Eu sunt robul Tău: învaţă-mă,
    şi voi cunoaşte mărturiile Tale!
126 Doamne, este vremea să lucrezi,
    căci au încălcat Legea Ta.
127 Pentru că iubesc poruncile Tale
    mai mult decât aurul şi argintul
128 şi pentru că găsesc pe deplin drepte toate hotărârile Tale,
    de aceea urăsc toate cărările înşelătoare.

129 Minunate sunt mărturiile Tale,
    de aceea sufletul meu le împlineşte.
130 Dezvăluirea cuvintelor Tale aduce lumină
    şi dă pricepere celor neştiutori[ab].
131 Îmi deschid gura şi oftez,
    căci tânjesc după poruncile Tale.
132 Întoarce-Te spre mine şi îndură-te de mine,
    după obiceiul Tău faţă de cei ce iubesc Numele Tău.
133 Întăreşte-mi paşii după cuvintele[ac] Tale
    şi nu mă lăsa în stăpânirea vreunui necaz.
134 Izbăveşte-mă de sub asuprirea omului
    şi-Ţi voi păzi hotărârile!
135 Fă să lumineze faţa Ta peste robul Tău
    şi învaţă-mă orânduirile Tale.
136 Ochii îmi varsă şiroaie de lacrimi,
    fiindcă oamenii nu păzesc Legea Ta.

137 Doamne, Tu eşti drept,
    iar judecăţile Tale sunt drepte!
138 Tu porunceşti, iar mărturiile Tale sunt drepte
    şi pline de credincioşie!
139 Sunt mistuit de râvnă,
    pentru că duşmanii mei uită cuvintele Tale.
140 Cuvintele Tale sunt bine încercate
    şi robul Tău le iubeşte.
141 Eu sunt mic şi neînsemnat,
    dar nu dau uitării hotărârile Tale.
142 Dreptatea Ta rămâne dreptate pe vecie,
    şi Legea Ta rămâne adevărată.
143 Eu am parte numai de necaz şi de strâmtorare,
    însă poruncile Tale rămân desfătarea mea.
144 Mărturiile Tale rămân drepte pe vecie.
    Dă-mi pricepere, ca să pot trăi!

145 Strig din toată inima; răspunde-mi, Doamne!
    Voi împlini[ad] orânduirile Tale.
146 Te chem; mântuieşte-mă,
    iar eu voi păzi mărturiile Tale.
147 Mă trezesc înaintea zorilor ca să strig la Tine
    şi aştept să se împlinească cuvintele Tale.
148 Ochii îmi stau deschişi în timpul străjilor nopţii[ae]
    ca să cuget la cuvintele Tale.
149 Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta,
    Doamne, după judecăţile Tale, înviorează-mă!
150 Se apropie cei ce urmăresc nelegiuirea;
    ei s-au depărtat de Legea Ta.
151 Doamne, Tu eşti aproape,
    iar toate poruncile Tale sunt adevărate.
152 Cu mult timp în urmă am aflat de mărturiile Tale,
    căci le-ai statornicit pe vecie.

153 Ia aminte la necazul meu şi salvează-mă,
    căci nu am dat uitării Legea Ta!
154 Apără-mi pricina şi răscumpără-mă!
    Îndură-te de mine după promisiunea Ta!
155 Mântuirea este departe de cei răi,
    deoarece ei nu caută să împlinească orânduirile Tale.
156 Doamne, multe sunt îndurările Tale!
    Înviorează-mă după judecăţile Tale!
157 Mulţi sunt şi prigonitorii, şi duşmanii mei,
    dar de la mărturiile Tale eu tot nu mă abat!
158 Mă uit cu scârbă la cei necredincioşi,
    la cei ce nu păzesc cuvintele Tale.
159 Ia aminte, căci iubesc hotărârile Tale!
    Doamne, înviorează-mă după îndurarea Ta!
160 Natura[af] Cuvântului Tău este adevărul
    şi fiecare judecată a Ta este dreaptă pe vecie!

161 Nişte prinţi mă prigonesc pe nedrept,
    dar inima mea tremură doar la Cuvântul Tău!
162 Eu mă bucur de cuvintele Tale
    ca cel ce a găsit multă pradă.
163 Urăsc înşelătoria, n-o pot suferi,
    dar iubesc Legea Ta!
164 Te laud de şapte ori pe zi,
    din pricina judecăţilor Tale celor drepte.
165 Cei ce iubesc Legea Ta au parte de multă pace
    şi nimic nu îi poate face să se împiedice.
166 Doamne, nădăjduiesc în mântuirea Ta,
    împlinind poruncile Tale.
167 Sufletul meu păzeşte mărturiile Tale
    şi le iubeşte mult.
168 Păzesc hotărârile şi mărturiile Tale,
    căci toate căile mele sunt înaintea Ta.

169 Doamne, fie ca strigătul meu să ajungă până la Tine:
    „Dă-mi pricepere după Cuvântul Tău!“
170 Fie ca ruga mea să ajungă până la Tine:
    „Izbăveşte-mă după promisiunea Ta!“
171 Buzele mele Te vor lăuda,
    căci m-ai învăţat orânduirile Tale!
172 Limba mea va cânta cuvintele Tale,
    căci toate poruncile Tale sunt drepte.
173 Mâna Ta să-mi vină în ajutor,
    căci hotărârile Tale le aleg.
174 Doamne, tânjesc după mântuirea Ta,
    iar Legea Ta este desfătarea mea.
175 Fie ca sufletul meu să trăiască şi atunci Te va lăuda,
    iar judecăţile Tale mă vor sprijini la aceasta.
176 Rătăcesc ca o oaie pierdută! Caută-l pe robul Tău,
    căci eu nu am uitat poruncile Tale!

Psalmul 120[ag]

Un cântec de pelerinaj

În strâmtorarea mea strig către Domnul
    şi El îmi răspunde.
Doamne, scapă-mi sufletul de buzele mincinoase
    şi de limba înşelătoare!

Ce-ţi va da El ţie,
    ce-ţi va aduce El, limbă înşelătoare?
Săgeţi ascuţite de războinic,
    cu cărbuni de verigel[ah].

Vai de mine, căci locuiesc la Meşek,
    sălăşluiesc în corturile din Chedar!
Mult mi-a mai locuit sufletul
    împreună cu cei ce urăsc pacea!
Eu sunt pentru pace, dar când vorbesc eu,
    ei sunt pentru război.

Psalmul 121

Un cântec de pelerinaj

Îmi voi ridica ochii spre munţi:
    de unde-mi va veni ajutorul?
Ajutorul meu vine de la Domnul,
    Care a făcut cerurile şi pământul.

El nu va lăsa să ţi se clatine piciorul,
    Păzitorul tău nu va dormita.
Iată că nu dormitează, nici nu doarme,
    Păzitorul lui Israel.

Domnul este păzitorul tău,
    Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă.
Soarele nu te va bate în timpul zilei,
    nici luna – în timpul nopţii.

Domnul te va păzi de tot ce este rău;
    El îţi va păzi sufletul.
Domnul te va păzi la plecare şi la venire,
    de acum şi până în veac!

Psalmul 122

Un cântec de pelerinaj. Al lui David.

Mă bucur când mi se spune:
    „Să mergem la Casa Domnului!“
Picioarele ni se opresc
    la porţile tale, Ierusalime.

Ierusalimul este zidit ca o cetate
    ce-şi adună poporul în unitate[ai].
Acolo vin seminţiile,
    seminţiile Domnului,
ca să laude Numele Domnului,
    aşa cum s-a hotărât pentru Israel,
căci acolo sunt aşezate tronurile de judecată,
    tronurile Casei lui David.

Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului!
    „Fie ca cei ce te iubesc să prospere[aj]!
Pacea să fie între zidurile tale
    şi liniştea – în palatele tale.“
Din pricina fraţilor mei şi a prietenilor mei,
    îţi urez: „Pacea fie în tine!“
Din pricina Casei Domnului, Dumnezeul nostru,
    îţi doresc: „Bine să-ţi fie!“

Psalmul 123

Un cântec de pelerinaj

Către Tine îmi ridic ochii,
    Cel Ce locuieşti în ceruri.

Cum caută ochii slujitorilor spre mâna stăpânilor lor
    şi ochii slujnicei – spre mâna stăpânei ei,
tot aşa şi ochii noştri caută spre Domnul, Dumnezeul nostru,
    până va avea milă de noi.

Ai milă de noi, Doamne, ai milă,
    căci suntem atât de sătui de dispreţ!
Sufletul nostru s-a săturat
    de batjocura celor îngâmfaţi
        şi de dispreţul celor mândri!

Psalmul 124

Un cântec de pelerinaj. Al lui David.

„De n-ar fi fost Domnul de partea noastră ...“
    – să spună acum Israel lucrul acesta!
De n-ar fi fost Domnul de partea noastră,
    când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
ne-ar fi înghiţit de vii,
    când li s-a aprins mânia faţă de noi;
ne-ar fi potopit apele,
    ne-ar fi înghiţit torentul;
ne-ar fi înghiţit
    apele cele năprasnice.

Binecuvântat să fie Domnul,
    Care nu ne-a lăsat pradă colţilor lor.
Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din laţul păsărarilor;
    laţul s-a rupt, iar noi am scăpat!

Ajutorul nostru este în Numele Domnului,
    Creatorul cerurilor şi al pământului.

Psalmul 125

Un cântec de pelerinaj

Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sion
    care nu poate fi clătinat, ci va sta pe vecie.
Cum sunt munţii împrejurul Ierusalimului,
    aşa este Domnul împrejurul poporului Său
        de acum şi până-n veci.

Toiagul celui rău nu va stăpâni
    partea celor drepţi,
pentru ca cei drepţi să nu-şi întindă mâinile
    spre nedreptate.

Fă bine, Doamne, celor buni
    şi celor drepţi în inimile lor!
Cât despre cei care se întorc la căile lor sucite,
    Domnul îi va îndepărta ca pe făcătorii de rele.

    Pacea să fie peste Israel!

Psalmul 126

Un cântec de pelerinaj

Când Domnul i-a întors acasă pe captivii[ak] Sionului,
    parcă visam.
Atunci gura ni s-a umplut de râsete
    şi limba noastră – de strigăte de bucurie;
atunci se spunea printre neamuri:
    Domnul a făcut lucruri mari cu ei!“
Domnul a făcut lucruri mari pentru noi,
    de aceea noi suntem bucuroşi.

Întoarce-i acasă, Doamne, pe captivii noştri,
    ca pe nişte torente din Neghev.
Cei ce seamănă cu lacrimi,
    vor secera cu strigăte de bucurie.
Cel ce merge plângând,
    ducându-şi traista cu sămânţă,
va veni acasă cu strigăte de bucurie,
    ducându-şi snopii.

Psalmul 127

Un cântec de pelerinaj. Al lui Solomon.

Dacă nu zideşte Domnul o casă,
    degeaba trudesc cei ce o zidesc.
Dacă nu străjuieşte Domnul o cetate,
    degeaba păzeşte străjerul.
Degeaba vă treziţi devreme
    şi vă culcaţi târziu,
mâncând o pâine câştigată cu trudă.
    Preaiubitului Său însă El îi dă cu adevărat odihnă[al].

Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul,
    rodul pântecelui este o răsplată.
Ca săgeţile în mâna unui viteaz,
    aşa sunt fiii din anii tinereţii.
Ferice de bărbatul
    care îşi umple tolba cu ei;
el nu se va ruşina
    când va vorbi duşmanilor la poartă.

Psalmul 128

Un cântec de pelerinaj

Ferice de oricine se teme de Domnul
    şi umblă pe căile Lui!
Căci atunci vei mânca din munca mâinilor tale,
    vei fi fericit şi-ţi va fi bine.
Soţia ta va fi ca o viţă roditoare
    în locurile retrase ale casei tale,
fiii tăi vor fi ca lăstarii de măslin
    împrejurul mesei tale.
Aşa este binecuvântat bărbatul
    care se teme de Domnul.

Domnul să te binecuvânteze din Sion,
    ca să vezi propăşirea Ierusalimului
        în toate zilele vieţii tale
şi să-i vezi pe fiii fiilor tăi!

Pacea să fie peste Israel!

Psalmul 129

Un cântec de pelerinaj

„Mult m-au mai duşmănit încă din tinereţea mea“
    – să spună acum Israel lucrul acesta!
„Mult m-au mai duşmănit încă din tinereţea mea,
    dar nu m-au biruit.
Pe spatele meu au arat plugarii
    şi au tras brazde lungi.
Însă Domnul este drept;
    El a tăiat funiile celor răi.“

Să se ruşineze şi să dea înapoi
    toţi cei ce urăsc Sionul.
Să fie ca iarba de pe acoperişuri,
    care se usucă înainte de a fi smulsă.
Secerătorul nu-şi umple mâna cu ea
    şi cel ce leagă snopii nu-şi încarcă braţul cu ea.
Trecătorii să nu zică:
    „Fie binecuvântarea Domnului cu voi!“
        sau „Vă binecuvântăm în Numele Domnului!“[am]

Psalmul 130

Un cântec de pelerinaj

Din adâncuri strig, Doamne!
    Stăpâne, ascultă glasul meu!
Fie urechile Tale cu luare-aminte
    la glasul cererii mele!

Dacă Tu, Stăpâne, ai păstra aducerea aminte a vinii noastre,
    cine ar putea sta în picioare?
Dar la Tine este iertarea,
    ca astfel să fii de temut.

Aştept pe Domnul.
    Sufletul meu aşteaptă
        şi nădăjduieşte în Cuvântul Lui.
Sufletul meu Îl aşteaptă pe Stăpânul
    mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa,
        da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa.
Israele, nădăjduieşte în Domnul,
    căci îndurarea este a Domnului
        şi la El găsim belşug de răscumpărare!
El îl răscumpără pe Israel
    din toate vinovăţiile sale.

Psalmul 131

Un cântec de pelerinaj. Al lui David.

Doamne, inima mea nu este trufaşă,
    iar privirile mele nu sunt semeţe;
nu umblu după lucruri prea mari
    şi prea măreţe pentru mine.
Dimpotrivă, sufletul mi-e potolit şi liniştit,
    ca un copil înţărcat lângă mama lui;
        da, sufletul îmi este ca un copil înţărcat.

Israele, nădăjduieşte în Domnul,
    de acum şi până-n veci!

Psalmul 132

Un cântec de pelerinaj

Doamne, aminteşte-Ţi de David
    şi de toate necazurile lui,
de cel ce I-a jurat Domnului,
    cel ce I-a făcut un jurământ Puternicului lui Iacov:
„Nu voi intra în cortul căminului meu,
    nici nu mă voi sui în aşternutul patului meu,
nu voi da somn ochilor mei,
    nici aţipire pleoapelor mele,
până când nu voi găsi un loc pentru Domnul,
    un Lăcaş pentru Puternicul lui Iacov“.

„Iată, noi am auzit despre el[an] în Efrata
şi l-am găsit pe terenurile împădurite[ao].
Să mergem la Lăcaşul Lui,
    să ne închinăm la picioarele tronului Său!“
Ridică-Te, Doamne, şi vino în locul Tău de odihnă,
    Tu şi chivotul tăriei Tale!
Preoţii Tăi să se îmbrace cu dreptate,
    iar credincioşii Tăi să strige de bucurie.

10 Din pricina lui David, robul Tău,
    nu-Ţi întoarce faţa de la unsul Tău!
11 Domnul i-a jurat lui David adevărul
    şi nu se va răzgândi:
„Îl voi pune pe tronul tău
    pe unul dintre urmaşii tăi.
12 Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu
    şi mărturiile Mele, pe care îi voi învăţa,
atunci chiar şi fiii lor vor sta pe tronul tău
    pentru totdeauna“.

13 Domnul a ales Sionul,
    El a dorit să locuiască acolo.
14 „Acesta este locul Meu de odihnă pentru totdeauna.
    Aici voi locui, căci l-am dorit.
15 Îi voi binecuvânta din belşug hrana
    şi-i voi sătura cu pâine săracii.
16 Îi voi îmbrăca preoţii cu mântuire,
    iar credincioşii lui vor striga de bucurie.

17 Acolo îi voi ridica lui David un urmaş[ap]
    şi-i voi aprinde o candelă unsului Meu.
18 Îi voi îmbrăca duşmanii cu ruşine,
    dar pe fruntea lui va străluci coroana.“

Psalmul 133

Un cântec de pelerinaj. Al lui David.

Iată ce bine şi ce plăcut este
    când fraţii locuiesc împreună în armonie!

Este ca untdelemnul de preţ pe creştetul capului,
    coborând pe barbă, pe barba lui Aaron,
        coborând pe marginea veşmintelor lui.

Este ca roua Hermonului,
    ca roua coborând pe munţii Sionului,
căci acolo a poruncit Domnul binecuvântarea,
    viaţa veşnică.

Psalmul 134

Un cântec de pelerinaj

Binecuvântaţi-L pe Domnul, toţi slujitorii Domnului,
    voi care staţi[aq] în Casa Domnului în timpul nopţii!
Ridicaţi-vă mâinile spre Lăcaşul cel sfânt
    şi binecuvântaţi-L pe Domnul!

Din Sion să te binecuvânteze Domnul,
    Creatorul cerurilor şi al pământului.

Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.