Bible in 90 Days
1 Viziunea pe care a avut-o Isaia, fiul lui Amoţ, cu privire la Iuda şi la Ierusalim, în timpul lui Uzia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, regii lui Iuda.
Un neam răzvrătit
2 „Ascultaţi, ceruri! Ia aminte, pământ,
pentru că Domnul a vorbit:
«Am îngrijit copii şi i-am crescut,
dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea.
3 Boul îşi cunoaşte stăpânul,
iar măgarul ştie ieslea stăpânului său,
însă Israel nu Mă cunoaşte,
poporul Meu nu înţelege!»
4 Ah, neam păcătos,
popor încărcat cu nedreptate,
sămânţă de nelegiuiţi,
copii stricaţi!
Ei L-au părăsit pe Domnul,
L-au dispreţuit pe Sfântul lui Israel
şi I-au întors spatele!
5 Ce folos să mai fiţi pedepsiţi,
de vreme ce stăruiţi în răzvrătire!?
Tot capul e bolnav
şi toată inima suferă!
6 Din tălpi şi până-n creştet,
nimic nu este sănătos,
doar vânătăi şi răni,
răni sângerânde,
care nu s-au uscat şi care n-au fost legate
sau alinate cu untdelemn.
7 Ţara voastră este pustie,
cetăţile voastre sunt arse de foc,
câmpurile voastre sunt devorate de străini
chiar în faţa voastră;
ţara vă este devastată deoarece a fost răscolită de străini.
8 Fiica Sionului[a] este părăsită
ca o colibă în vie,
ca un adăpost într-un ogor de castraveţi,
ca o cetate asediată.
9 Dacă Domnul Oştirilor[b]
nu ne-ar fi lăsat câţiva supravieţuitori,
am fi ajuns ca Sodoma
şi ne-am fi asemănat cu Gomora.
10 Ascultaţi Cuvântul Domnului,
voi, conducători ai Sodomei!
Luaţi aminte la Legea Dumnezeului nostru,
voi, popor al Gomorei!
11 «Ce este pentru Mine mulţimea jertfelor voastre?
zice Domnul.
Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor
şi de grăsimea viţeilor îngrăşaţi!
Nu-Mi place deloc
sângele taurilor, al mieilor sau al ţapilor.
12 Cine v-a cerut să vă înfăţişaţi înaintea Mea,
pângărindu-Mi curţile?
13 Nu mai aduceţi jertfe fără rost!
Mi-e scârbă de tămâia voastră!
Nu pot suferi adunarea de sărbătoare unită cu nelegiuirea:
lunile noi, Sabatele şi adunările voastre.
14 Sufletul Meu urăşte
lunile voastre noi şi sărbătorile voastre;
ele au devenit o povară pentru Mine,
am obosit să le mai port.
15 Când vă veţi ridica mâinile,
Îmi voi ascunde ochii de voi.
Chiar dacă veţi face multe rugăciuni,
nu le voi asculta.
Mâinile vă sunt pline de sânge;
16 spălaţi-vă şi curăţaţi-vă!
Îndepărtaţi faptele voastre rele
dinaintea ochilor Mei!
Nu mai faceţi rău,
17 ci învăţaţi să faceţi bine!
Căutaţi dreptatea,
scăpaţi pe cel asuprit![c]
Faceţi dreptate orfanului
şi vorbiţi în apărarea văduvei!
18 Veniţi acum să ne judecăm,
zice Domnul.
Deşi păcatele voastre sunt ca o haină stacojie,
ele se vor face albe ca zăpada;
deşi sunt roşii ca purpura,
ele se vor face ca lâna.
19 Dacă veţi vrea şi veţi asculta,
vă veţi hrăni cu ce are ţara mai bun,
20 dar dacă vă veţi împotrivi şi vă veţi răzvrăti,
veţi fi devoraţi de sabie»,
căci gura Domnului a vorbit.
O cetate necredincioasă
21 Vezi cum cetatea credincioasă
a devenit o prostituată!
Odată era plină de dreptate;
dreptatea locuia în ea,
dar acum este plină de ucigaşi!
22 Argintul vostru s-a făcut zgură,
şi vinul vostru este amestecat cu apă.
23 Prinţii voştri sunt răzvrătiţi
şi sunt prieteni cu tâlharii;
toţi iubesc mita
şi aleargă după daruri!
Nu-l apără pe cel orfan,
iar cauza văduvei n-ajunge înaintea lor.
24 De aceea Domnul, Dumnezeul Oştirilor,
Puternicul lui Israel, zice:
«Oh, Îmi voi vărsa mânia asupra duşmanilor mei,
mă voi răzbuna pe vrăjmaşii Mei!
25 Îmi voi întoarce mâna împotriva ta,
voi curăţa zgura ta aşa cum o curăţă leşia
şi voi îndepărta toate impurităţile tale.
26 Îi voi face pe judecătorii tăi cum erau odinioară,
iar pe sfetnicii tăi ca la început.
După aceea, ţi se va zice:
‘Cetate a dreptăţii,
oraş credincios!’»
27 Sionul va fi răscumpărat prin judecată dreaptă,
la fel ca şi cei ai lui care se pocăiesc.
28 Dar răzvrătiţii şi păcătoşii vor fi nimiciţi împreună
şi cei ce-L părăsesc pe Domnul vor fi mistuiţi.
29 «Într-adevăr, vă va fi ruşine de stejarii sacri
în care vă găseaţi desfătarea;
veţi roşi din cauza grădinilor
pe care le-aţi ales!
30 Căci veţi fi ca un stejar
ale cărui frunze se ofilesc,
ca o grădină fără apă!
31 Cel puternic va fi ca un câlţ
şi lucrarea sa ca o scânteie;
el şi lucrarea lui vor arde împreună
şi nimeni nu-i va stinge!»“
2 Aceasta este ceea ce a văzut Isaia, fiul lui Amoţ, cu privire la Iuda şi la Ierusalim:
Muntele Casei Domnului
2 „În zilele de pe urmă,
muntele Casei Domnului
va fi aşezat drept cel mai înalt dintre munţi,
va fi înălţat deasupra dealurilor
şi toate neamurile vor curge spre el.
3 Multe popoare vor veni şi vor zice:
«Să mergem şi să ne suim la muntele Domnului,
la Casa Dumnezeului lui Iacov!
El să ne înveţe căile Sale,
şi noi să umblăm pe cărările Sale!»
Căci din Sion va ieşi Legea,
iar Cuvântul Domnului – din Ierusalim.
4 El va judeca între neamuri
şi va hotărî pentru multe popoare.
Ele îşi vor făuri din săbii pluguri,
şi din suliţe – cosoare.
Nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altui neam
şi nu vor mai învăţa războiul.
5 Veniţi, voi cei din Casa lui Iacov,
veniţi să umblăm în lumina Domnului!
Ziua Domnului
6 Ţi-ai părăsit poporul,
pe cei din Casa lui Iacov!
Ei sunt plini de obiceiurile Răsăritului;
ei practică divinaţia[d] ca filistenii
şi dau mâna cu păgânii.
7 Ţara le este plină de argint şi aur,
bogăţiile lor nu se mai termină.
Ţara le este plină de cai,
şi carele lor sunt fără număr.
8 Ţara le este plină de idoli;
ei se pleacă înaintea lucrului făcut de mâinile lor,
înaintea a ceea ce a făcut degetele lor.
9 Omul va fi umilit,
fiecare se va smeri –
nu-i ierta![e]
10 Intră în stâncă
şi ascunde-te în ţărână
de groaza Domnului
şi din pricina strălucirii măreţiei Sale!
11 Ochiul celui arogant va fi smerit
şi mândria oamenilor va fi răsturnată.
Doar Domnul va fi înălţat în ziua aceea!
12 Domnul Oştirilor are o zi
pregătită împotriva a tot ce este mândru şi semeţ,
împotriva a tot ce este înălţat – toţi aceştia vor fi umiliţi;
13 împotriva tuturor cedrilor Libanului, semeţi şi înălţaţi,
şi împotriva tuturor stejarilor din Başan;
14 împotriva tuturor munţilor înalţi
şi împotriva tuturor dealurilor semeţe;
15 împotriva oricărui turn înalt
şi împotriva oricărui zid întărit;
16 împotriva tuturor corăbiilor de Tarşiş[f]
şi împotriva tuturor corăbiilor încărcate cu lucruri[g] frumoase.
17 Aroganţa oamenilor va fi smerită
şi mândria fiecăruia va fi răsturnată.
Doar Domnul va fi înălţat în ziua aceea;
18 idolii vor fi nimiciţi în întregime!
19 Oamenii vor intra în peşterile din stânci
şi în gropile pământului
de groaza Domnului
şi din pricina strălucirii măreţiei Sale,
atunci când El Se va ridica să clatine pământul!
20 În ziua aceea oamenii îşi vor arunca,
la cârtiţe şi la lilieci,
idolii de argint şi de aur,
pe care şi-i făcuseră ca să li se închine,
21 şi vor intra în peşterile din stânci
şi în crăpăturile piscurilor
de groaza Domnului
şi din pricina strălucirii măreţiei Sale,
atunci când El se va ridica să clatine pământul!
22 Nu vă mai încredeţi în om!
El are doar suflare în nări.
Căci de ce să fie luat el în seamă!?
Judecată asupra Ierusalimului şi asupra Iudeii
3 Acum Stăpânul, Domnul Oştirilor,
va lua din Ierusalim şi din Iuda
orice sprijin şi ajutor,
toată resursa de pâine
şi toată resursa de apă;
2 orice viteaz şi soldat,
judecător şi profet,
prezicător şi bătrân;
3 orice căpetenie peste cincizeci şi demnitar,
sfetnic, meşteşugar priceput şi vrăjitor iscusit.
4 Le voi da băieţi drept conducători
şi nişte copii îi vor conduce.
5 Oamenii se vor asupri unii pe alţii,
fiecare se va asupri unul pe celălalt,
fiecare pe semenul său;
cel tânăr se va ridica împotriva celui bătrân,
şi cel de rând împotriva celui onorat.
6 Un om îl va apuca pe unul din fraţii săi,
în casa tatălui său, şi-i va zice:
«Tu ai o mantie, fii conducătorul nostru!
Stăpâneşte peste această grămadă de ruine!»
7 Însă, tot în ziua aceea, celălalt va striga:
«Nu pot eu să fiu doctor!
În casa mea n-am nici mâncare, nici îmbrăcăminte;
nu mă puneţi conducător al acestui popor!»
8 Ierusalimul s-a clătinat
şi Iuda s-a prăbuşit,
pentru că vorbele şi faptele lor sunt împotriva Domnului,
sfidând prezenţa Sa glorioasă.
9 Înfăţişarea feţei lor mărturiseşte împotriva lor.
Îşi arată păcatul precum făcea Sodoma; nu-l ascund!
Vai de ei!
Şi-au adus nenorocirea asupra lor.
10 Spuneţi-le celor drepţi că de ei va fi bine!
Ei se vor bucura de rodul faptelor lor.
11 Vai de cei răi! Nenorocirea este peste ei,
pentru că li se va face după faptele lor.
12 Copiii Îmi asupresc poporul,
iar femeile îl stăpânesc.
Poporul Meu, conducătorii voştri vă duc în rătăcire
şi încurcă mersul căilor voastre!
13 Domnul Se ridică să acuze;
stă în picioare să judece popoarele;
14 Domnul intră la judecată
cu bătrânii şi cu prinţii poporului Său.
«Voi aţi devorat via!
Prada de la cel sărac este în casele voastre!
15 Cu ce drept Îmi călcaţi în picioare poporul
şi zdrobiţi faţa celui sărac?» zice Stăpânul, Domnul Oştirilor.
16 Domnul a zis:
«Fiicele Sionului sunt mândre,
umblă cu gâtul întins,
aruncă priviri galeşe,
călcând cu paşi mărunţi
şi cu podoabele zornăindu-le pe glezne.
17 De aceea Stăpânul va aduce râie pe capetele fiicelor Sionului,
Domnul le va dezveli părţile ascunse[h].»
18 În ziua aceea Stăpânul le va îndepărta frumuseţea verigilor, a sorişorilor şi a lunişoarelor, 19 a cerceilor, a brăţărilor şi a maramelor, 20 a vălurilor de pe cap şi a lănţişoarelor de la gleznă, a brâielor, a sticluţelor cu parfum şi a amuletelor, 21 a inelelor cu sigiliu, a inelelor din nas, 22 a hainelor lungi de sărbătoare, a cămăşilor, a mantiilor, a săculeţilor, 23 a oglinzilor, a lenjeriei, a turbanelor şi a eşarfelor.
24 În loc de parfum va fi putoare,
în loc de brâu va fi o funie,
în loc de păr aranjat, chelie,
în loc de haină frumoasă, un sac strâmt,
în loc de frumuseţe, însemnare cu fierul roşu.
25 Bărbaţii voştri vor cădea ucişi de sabie
şi vitejii voştri vor cădea în bătălie.
26 Porţile Sionului vor plânge şi vor geme
şi astfel Sionul, despuiat, se va aşeza pe pământ!
4 În ziua aceea şapte femei
vor pune mâna pe un bărbat
şi-i vor zice: «Ne vom mânca propria pâine
şi ne vom purta propriile haine,
numai lasă-ne să-ţi purtăm numele!
Dă la o parte ocara de peste noi!»
Vlăstarul Domnului
2 În ziua aceea Vlăstarul Domnului va fi frumos şi glorios, iar rodul ţării va fi mândria şi gloria supravieţuitorilor lui Israel. 3 Oricine este lăsat în Sion şi rămâne în Ierusalim, toţi cei înscrişi ca fiind vii în Ierusalim, vor fi numiţi sfinţi. 4 Odată ce Stăpânul va spăla murdăria fiicelor Sionului şi va curăţa petele de sânge din Ierusalim printr-un duh de judecată şi unul de foc, 5 Domnul va crea peste tot muntele Sion şi peste cei ce se adună acolo un nor de fum ziua şi un foc de flăcări strălucitoare noaptea. Da, peste toată slava va fi un baldachin; 6 va fi o colibă şi o umbră în căldura zilei, un refugiu şi un loc ascuns de furtună şi ploaie.
Un cântec despre via Domnului
5 Voi cânta Preaiubitului meu
un cântec despre via Lui:
Iubitul meu avea o vie
pe un deal fertil.
2 A săpat-o, a curăţat-o de pietre
şi a sădit în ea cele mai alese viţe.
I-a zidit un turn de pază
şi i-a săpat un teasc.
Apoi a aşteptat să facă struguri buni,
dar ea a făcut struguri sălbatici[i].
3 «Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda,
judecaţi între Mine şi via Mea.
4 Ce-ar fi trebuit să mai fac viei Mele
şi nu i-am făcut?
De ce a făcut struguri sălbatici
când Eu am aşteptat să facă struguri buni?
5 Acum vă voi spune
ce voi face cu via Mea:
îi voi da la o parte gardul
şi ea va fi nimicită;
îi voi dărâma zidul
şi ea va fi călcată-n picioare.
6 O voi preface într-o pustie;
nu va mai fi curăţată, nici săpată
şi în ea vor creşte spini şi mărăcini.
De asemenea, voi porunci norilor
să nu mai dea ploaie peste ea.»
7 Via Domnului Oştirilor
este Casa lui Israel,
iar bărbaţii din Iuda
sunt grădina desfătării Sale.
El se aştepta la judecată dreaptă,
dar, când colo, iată vărsare de sânge;
se aştepta la dreptate,
dar, când colo, iată strigăt de durere.
Păcatul lui Iuda şi condamnarea lui
8 Vai de voi, cei ce înşiraţi casă după casă
şi uniţi ogor lângă ogor,
până nu mai rămâne loc
şi trăiţi singuri în ţară.
9 Domnul Oştirilor a jurat în auzul meu:
«Cu siguranţă, multe case vor fi pustiite,
case mari şi frumoase, în care nu va mai sta nimeni.
10 O vie de zece iugăre[j] va da doar un bat[k],
un homer[l] de sămânţă nu va da decât o efă[m].»
11 Vai de cei ce se trezesc dimineaţa devreme
ca să alerge după băutură!
Vai de cei ce stau până noaptea târziu,
ca să se înfierbânte de vin!
12 Vai de cei care benchetuiesc cu lira şi cu harfa,
cu tamburina, flautul şi vinul,
dar nu ţin seama de faptele Domnului,
nu iau în considerare lucrarea mâinilor Sale!
13 Şi astfel poporul Meu va merge în captivitate
din lipsă de cunoştinţă;
nobilii lor vor muri de foame
şi mulţimea lor se va usca de sete.
14 De aceea Locuinţa Morţilor[n] şi-a mărit pofta
şi şi-a deschis gura peste măsură.
Nobilimea lui Iuda şi mulţimea lui vor coborî în ea
cu toţi gălăgioşii şi oamenii veseli.
15 Omul va fi trântit, fiecare va fi umilit
şi privirile trufaşe vor fi smerite.
16 Dar Domnul Oştirilor va fi înălţat prin judecată
şi Dumnezeul cel Sfânt Se va arăta sfânt prin dreptate.
17 Atunci mieii vor paşte ca pe păşunea lor,
vor mânca[o] printre dărâmăturile bogaţilor.
18 Vai de cei ce trag nedreptatea cu funiile deşertăciunii
şi păcatul – cum ar trage frânghiile de la car,
19 de cei ce zic: «Să se grăbească,
să-Şi facă repede lucrarea
ca s-o vedem!
Să se împlinească planul Sfântului lui Israel,
ca noi să-l cunoaştem!»
20 Vai de cei ce numesc răul bine,
şi binele rău,
întunericul lumină,
şi lumina întuneric,
amărăciunea dulceaţă,
şi dulceaţa amărăciune!
21 Vai de cei ce se cred înţelepţi
şi de cei ce se consideră isteţi!
22 Vai de cei ce sunt eroi la băut vin
şi de neîntrecut la amestecat băuturi tari,
23 care pentru mită îl achită pe cel vinovat,
şi-l lipsesc de dreptate pe cel nevinovat!
24 De aceea, aşa cum limba focului arde miriştea
şi aşa cum iarba uscată piere în flăcări,
tot aşa le va putrezi şi lor rădăcina,
iar floarea li se va risipi ca ţărâna,
pentru că au respins Legea Domnului Oştirilor
şi au dispreţuit Cuvântul Sfântului lui Israel.
25 De aceea mânia Domnului se aprinde împotriva poporului Său.
El Îşi ridică mâna împotriva lor şi-i zdrobeşte.
Munţii se clatină
şi trupurile moarte sunt ca gunoiul pe drumuri.
Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit,
iar mâna Sa este încă întinsă.
26 El ridică un steag neamurilor de departe
şi fluieră pentru cei de la marginile pământului.
Şi iată-le că vin iute şi la timp.
27 Nici una dintre ele nu e obosită şi nici nu se împiedică[p];
nici una nu aţipeşte şi nici nu doarme;
nici o cingătoare nu este desfăcută de la brâu
şi nici o curea de la sandală nu este ruptă.
28 Săgeţile le sunt ascuţite,
toate arcurile le sunt încordate;
copitele cailor lor sunt ca de cremene
şi roţile carelor lor sunt ca vârtejul.
29 Răcnetul lor e ca al unui leu,
răcnesc ca nişte lei tineri.
Mârâie şi îşi prind prada
pe care o iau cu ei şi nimeni n-o mai poate scăpa.
30 În ziua aceea neamurile vor răcni asupra lui,
aşa cum vuieşte marea.
Dacă cineva se va uita la ţară,
va vedea numai întuneric şi necaz;
chiar şi lumina va fi ascunsă de nori.“
Viziunea lui Isaia şi chemarea lui
6 În anul morţii regelui Uzia, L-am văzut pe Stăpânul şezând pe un tron înalt şi măreţ, marginea mantiei Lui umplând Templul[q]. 2 Deasupra Lui stăteau serafimi. Fiecare avea şase aripi: cu două îşi acopereau feţele, cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau. 3 Strigau unul către altul şi ziceau:
„Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Oştirilor!
Întreg pământul este plin de slava Lui!“
4 Uşorii[r] şi pragurile s-au cutremurat de glasul lor, iar Casa s-a umplut de fum. 5 Am strigat:
„Vai de mine! Sunt pierdut!
Căci sunt un om cu buze necurate,
şi trăiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate,
iar ochii mei au văzut pe Împăratul, Domnul Oştirilor!“
6 Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar. 7 Mi-a atins gura cu el şi a zis:
„Iată! Cărbunele acesta ţi-a atins buzele.
Acum vina ta este dată la o parte şi păcatul tău este ispăşit.“
8 Apoi am auzit glasul Stăpânului, întrebând:
– Pe cine să trimit? Cine va merge pentru Noi?
– Iată-mă! Trimite-mă! am zis eu.
9 El a zis:
– Du-te la cei din poporul acesta şi spune-le:
„Să ascultaţi întruna, dar să nu înţelegeţi
şi să priviţi mereu, dar să nu pricepeţi!“
10 Împietreşte inima celor din acest popor!
Fă ca urechile lor să audă greu şi închide-le ochii,
ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile,
să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Mine şi să fie vindecaţi!
11 Atunci am întrebat:
– Până când, Stăpâne?
El mi-a răspuns:
– Până când cetăţile vor fi prefăcute în ruină
şi vor fi lipsite de locuitori,
până când casele vor rămâne goale,
iar ogoarele devastate şi pustii;
12 până când Domnul îi va trimite pe toţi departe,
iar ţara va rămâne în întregime părăsită.
13 Chiar dacă o zecime va rămâne în ea,
aceasta va fi pustiită din nou.
Dar aşa cum unui terebint sau unui stejar
îi rămâne buturuga atunci când este tăiat,
tot aşa sămânţa sfântă va fi ca o buturugă în ţară.
Semnul lui Emanuel
7 În perioada când Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Uzia, era rege peste Iuda, Reţin, regele Aramului, împreună cu Pekah, fiul lui Remalia şi rege peste Israel, au asediat Ierusalimul, dar n-au reuşit să-l cucerească. 2 Când Casa lui David a aflat că Aram s-a aliat cu Efraim[s], inima lui Ahaz şi a poporului său a început să tremure aşa cum tremură copacii din pădure din pricina vântului. 3 Atunci Domnul i-a zis lui Isaia:
– Du-te împreună cu fiul tău Şear-Iaşub[t] ca să-l întâlneşti pe Ahaz, la capătul canalului de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului 4 şi spune-i: „Fii cu băgare de seamă, stai liniştit şi nu te teme! Nu te lăsa copleşit din cauza acestor doi tăciuni fumegânzi, din cauza mâniei aprige a lui Reţin, a lui Aram şi a fiului lui Remalia. 5 Într-adevăr, Aram, împreună cu Efraim şi cu fiul lui Remalia, uneltesc împotriva ta, zicând: 6 «Să atacăm Iuda, s-o sfâşiem şi s-o împărţim între noi, iar pe fiul lui Tabeel să-l punem rege peste ea!» 7 Stăpânul Domn însă spune astfel:
«Aşa ceva nu se va întâmpla,
nu va avea loc,
8 pentru că Damascul este capitala Aramului,
iar căpetenia Damascului este Reţin.
În ceea ce-l priveşte pe Efraim,
în şaizeci şi cinci de ani va fi prea împrăştiat ca să mai fie un popor.
9 Samaria este capitala lui Efraim,
iar căpetenia Samariei este fiul lui Remalia.
Dacă nu veţi sta fermi în credinţă,
nu veţi mai sta deloc!»“
10 Domnul i-a vorbit lui Ahaz din nou:
11 – Cere-I Domnului, Dumnezeul tău, un semn, fie acesta în adâncimile Locuinţei Morţilor, fie în înălţimile cerului.
12 Dar Ahaz a răspuns:
– Nu voi cere! Nu-L voi pune la încercare pe Domnul!
13 Atunci Isaia a zis:
– Ascultă dar, Casă a lui David! Nu vă ajunge că încercaţi răbdarea oamenilor? O veţi încerca şi pe a Dumnezeului meu? 14 De aceea Însuşi Stăpânul vă va da un semn. Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi îi va pune numele Emanuel[u]. 15 El va mânca smântână şi miere până va şti cum să respingă răul şi să aleagă binele.[v]
16 Dar, înainte de a şti copilul cum să respingă răul şi să aleagă binele, ţara celor doi regi de care te temi va fi pustiită. 17 Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău şi peste casa ta vremuri cum n-au mai fost din perioada când Efraim s-a despărţit de Iuda – El îl va aduce pe împăratul Asiriei.
18 Se va-ntâmpla în ziua aceea
că Domnul va şuiera
muştelor de la izvoarele râurilor Egiptului
şi albinelor din Asiria.
19 Ele vor veni şi se vor aşeza, toate,
în vâlcelele abrupte, în crăpăturile stâncilor,
pe toţi mărăcinii şi pe toate păşunile[w].
20 În ziua aceea Stăpânul va rade
cu un brici împrumutat de dincolo de râu[x],
cu împăratul Asiriei,
capul, părul de pe picioare
şi chiar barba.
21 În ziua aceea
un om va îngriji doar o juncă şi două oi,
22 dar, pentru că vor da lapte din belşug,
el va avea smântână să mănânce;
oricine va fi lăsat în ţară
va mânca smântână şi miere.
23 În ziua aceea,
în orice loc unde erau
o mie de butuci de vie, preţuind o mie de şecheli de argint[y],
vor fi doar mărăcini şi spini;
24 Oamenii vor intra acolo cu arcuri şi săgeţi,
pentru că toată ţara va fi numai mărăcini şi spini.
25 În ce priveşte toate dealurile, care odinioară erau cultivate,
nu vei mai merge pe acolo de frica mărăcinilor şi a spinilor;
acestea vor fi păscute de vite şi călcate în picioare de oi.
Semnul lui Maher-şalal-haş-baz
8 Domnul mi-a zis: „Ia o placă mare şi scrie pe ea cu un stilet obişnuit[z]: «Maher-şalal-haş-baz[aa]». 2 Iar ca martori vrednici de încredere îi voi chema pe preotul Urie şi pe Zaharia, fiul lui Ieberechia.“
3 M-am apropiat apoi de profetesă; ea a a rămas însărcinată şi a născut un fiu. Domnul mi-a zis: „Pune-i numele Maher-şalal-haş-baz. 4 Înainte să ştie copilul să zică: «Tatăl meu!» şi «Mama mea!», bogăţia Damascului şi prada din Samaria vor fi luate de împăratul Asiriei.“
5 Domnul mi-a vorbit din nou astfel:
6 „Pentru că poporul acesta a refuzat
apele din Şiloah[ab] care curg lin,
şi s-a bucurat
de[ac] Reţin şi de fiul lui Remalia,
7 de aceea Stăpânul va ridica împotriva ta
apele mari şi puternice ale râului[ad],
adică pe împăratul Asiriei şi toată gloria sa.
El se va ridica deasupra albiei
şi se va revărsa peste maluri!
8 Va năvăli în Iuda ca un puhoi
şi, curgând peste, le va ajunge până la gât!
Aripile sale întinse
vor acoperi întinderea ţării tale, Emanuele[ae]!“
9 „Faceţi rău, popoare, cât voiţi,
căci tot veţi fi zdrobite!
Luaţi aminte voi, toate ţările îndepărtate!
Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobite!
Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobite!
10 Faceţi planuri cât voiţi, căci tot vor fi zădărnicite!
Luaţi hotărâri cât voiţi, căci nu vor rămâne în picioare,
pentru că Dumnezeu este cu noi[af]!“
Israel să se teamă de Domnul
11 Domnul mi-a vorbit în timp ce mâna Sa puternică era asupra mea şi m-a avertizat să nu umblu pe calea acestui popor. El a zis:
12 „Nu numiţi uneltire
tot ceea ce poporul acesta numeşte uneltire!
Nu vă temeţi de ce se teme el
şi nu vă înspăimântaţi!
13 Ci pe Domnul Oştirilor să-L priviţi ca sfânt;
El este Cel de Care să vă temeţi şi de El trebuie să vă înspăimântaţi.
14 El va fi un Lăcaş,
însă pentru cele două Case ale lui Israel
va fi o piatră de poticnire
şi o stâncă de cădere;
va fi un laţ şi o cursă
pentru locuitorii Ierusalimului.
15 Mulţi dintre ei se vor împiedica,
vor cădea şi vor fi sfărâmaţi,
vor fi prinşi în laţ şi capturaţi.“
16 „Leagă această mărturie,
şi pecetluieşte această învăţătură între ucenicii Mei!
17 Voi nădăjdui în Domnul,
Care Îşi ascunde faţa de Casa lui Iacov,
şi îmi voi pune încrederea în El!
18 Iată-mă, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul!
Suntem semne şi prevestiri în Israel
de la Domnul Oştirilor, Care locuieşte pe muntele Sion.
19 Dacă vă vor zice să întrebaţi pe cei ce cheamă duhurile morţilor şi pe descântători, pe cei care îngaimă şi bolborosesc, să răspundeţi: «Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? De ce să întrebe pe cei morţi şi nu pe cei vii? 20 La învăţătură şi la mărturie!» Dacă ei nu vor vorbi aşa, nu vor vedea lumina zorilor.
21 Necăjiţi şi flămânzi
vor pribegi prin ţară,
iar când le va fi foame
se vor mânia şi, uitându-se în sus,
vor blestema pe regele lor şi pe Dumnezeul lor.
22 Apoi se vor uita spre pământ
şi vor vedea numai necaz, întuneric şi negură înspăimântătoare
şi vor fi izgoniţi în întuneric.
Căci un Copil ni s-a născut
9 Totuşi nu va mai fi întuneric
peste cei ce au fost în necaz.
După cum în trecut El a făcut de ruşine
ţinutul lui Zabulon şi ţinutul lui Neftali,
tot aşa, în viitor, El va acoperi de glorie
Galileea neamurilor,
înspre mare, dincolo de Iordan!
2 Poporul care umbla în întuneric
a văzut o mare lumină!
Peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii[ag]
a strălucit o lumină!
3 Tu ai înmulţit neamul
şi ai făcut să-i crească bucuria.
Ei se bucură înaintea Ta
cum se bucură nişte oameni la seceriş
şi cum se bucură cei care împart o pradă.
4 Fiindcă jugul ce-i apăsa,
drugul de pe umerii lor
şi toiagul asupritorului lor,
le-ai zdrobit Tu ca în ziua înfrângerii lui Midian[ah].
5 Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei
şi orice haină tăvălită în sânge
va fi arsă,
va deveni hrană pentru foc.
6 Căci un Copil ni s-a născut,
un Fiu ni s-a dat,
iar autoritatea va sta pe umerii Săi!
Va fi numit: «Sfetnic minunat[ai],
Dumnezeu puternic, Tată veşnic, Prinţ al păcii.»
7 Autoritatea Sa va creşte neîncetat
şi va fi o pace fără sfârşit
pentru tronul lui David şi împărăţia Sa.
El o va întemeia
şi o va întări prin judecată şi dreptate,
de acum şi pe vecie.
Râvna Domnului Oştirilor
va face lucrul acesta.
Judecata Domnului asupra lui Israel
8 Stăpânul a trimis un mesaj împotriva lui Iacov;
acesta va cădea peste Israel;
9 tot poporul –
Efraim şi locuitorii Samariei – va şti,
toţi cei care, cu mândrie
şi aroganţă în inimă, zic:
10 «Au căzut cărămizile,
dar noi vom zidi cu pietre cioplite!
Sicomorii au fost tăiaţi,
dar noi îi vom înlocui cu cedri!»
11 De aceea, Domnul i-a ridicat împotriva lor pe vrăjmaşii lui Reţin,
i-a stârnit pe duşmanii lor:
12 arameii la răsărit şi filistenii la apus;
cu o gură larg deschisă ei l-au mâncat pe Israel!
Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit,
iar mâna Sa este încă întinsă.
13 Dar poporul nu s-a întors la Cel Ce îl lovea,
nu L-a căutat pe Domnul Oştirilor.
14 Aşa că Domnul va tăia din Israel capul şi coada,
ramura de palmier şi trestia, într-o singură zi.
15 Bătrânii şi demnitarii sunt capul,
iar profeţii care învaţă minciuni sunt coada.
16 Cei ce conduc acest popor îl duc în rătăcire,
iar cei ce sunt conduşi de ei sunt pierduţi[aj].
17 De aceea Stăpânul nu se va mai bucura de tinerii lor,
nici nu va mai avea milă de orfanii şi de văduvele lor,
pentru că toţi sunt lipsiţi de evlavie şi ticăloşi,
toţi spun vorbe de nimic.
Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit,
iar mâna Sa este încă întinsă.
18 Da! Răutatea arde ca un foc,
arde mărăcinii şi spinii,
aprinde desişul pădurii
din care se înalţă un stâlp de fum!
19 Ţara este arsă de furia Domnului Oştirilor,
iar poporul este ca ceva de pus pe foc.
Nimeni nu-şi cruţă fratele.
20 Unul jefuieşte din dreapta şi rămâne flămând;
mănâncă din stânga şi nu se satură;
fiecare mănâncă din carnea rudeniei sale[ak].
21 Manase mănâncă pe Efraim, şi Efraim pe Manase,
iar împreună mănâncă pe Iuda.
Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit,
iar mâna Sa este încă întinsă.
10 Vai de cei ce decretează hotărâri nelegiuite,
de cei ce scriu porunci ce asupresc,
2 ca să-i priveze de drepturi pe cei nevoiaşi
şi să răpească dreptatea celor asupriţi din poporul Meu,
făcând astfel din văduve prada lor
şi jefuindu-i pe orfani.
3 Ce veţi face în ziua pedepsei,
în mijlocul nenorocirii care va veni din depărtări?
La cine veţi fugi după ajutor?
Unde vă veţi lăsa bogăţiile?
4 Unii se vor pleca printre prizonieri
sau vor cădea printre cei ucişi.
Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit,
iar mâna Sa este încă întinsă.“
Judecata Domnului asupra Asiriei
5 „Vai de asirian, nuiaua mâniei Mele,
cel care ţine în mâna lui ciomagul furiei Mele!
6 L-am trimis împotriva unui neam lipsit de evlavie
şi i-am poruncit să meargă împotriva poporului pe care sunt mâniat,
ca să ia pradă, să-şi însuşească captură
şi să-l calce în picioare ca pe noroiul de pe drum.
7 Dar nu aceasta vrea el,
nu acest lucru îl are el în minte;
ci el vrea numai să nimicească,
să şteargă de pe pământ neamuri nu puţine la număr.
8 El zice: «Oare nu sunt conducătorii mei toţi regi?
9 Oare n-a păţit Calno asemenea Carchemişului?
Nu este Hamatul asemenea Arpadului?
Sau Samaria asemenea Damascului?
10 Aşa cum mâna mea a pus stăpânire peste împărăţiile idolilor
ale căror chipuri erau mai mari decât cele din Ierusalim şi Samaria,
11 aşa cum am făcut Samariei şi idolilor ei,
tot aşa voi face şi Ierusalimului şi idolilor lui!»“
12 „Când Stăpânul Îşi va fi îndeplinit toată lucrarea împotriva muntelui Sion şi împotriva Ierusalimului, va spune: «Îl voi pedepsi pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngâmfate şi pentru trufia privirii lui semeţe. 13 Pentru că el zice:
‘Prin puterea mâinilor mele am făcut aceasta
şi prin înţelepciunea mea, căci sunt priceput.
Am dat la o parte hotarele popoarelor
şi le-am jefuit de bogăţii
şi, ca un viteaz, le-am subjugat domnitorii.
14 Mâna mea a găsit, ca pe un cuib,
bogăţia popoarelor!
Ca unul care adună ouăle uitate,
aşa am adunat tot pământul
şi nimeni n-a mişcat vreo aripă,
n-a deschis gura,
nici n-a ciripit!’
15 Se va lăuda oare securea înaintea celui ce o mânuieşte?
Se va înălţa oare ferăstrăul mai presus de cel ce-l foloseşte?
Ca şi cum nuiaua l-ar ridica pe cel ce o ridicã,
sau ca şi cum toiagul ar ridica pe cel ce nu este din lemn!»
16 De aceea Cel Suveran, Domnul Oştirilor,
va trimite o boală nimicitoare printre războinicii lui puternici,
iar între aleşii lui va izbucni un pârjol ca cel al focului.
17 Lumina lui Israel va deveni un foc,
iar Sfântul său, o flacără;
într-o singură zi ea va arde
şi va mistui toţi spinii şi mărăcinii lui.
18 Splendoarea pădurii lui şi pământurile lui roditoare,
vor fi nimicite cu desăvârşire
şi vor ajunge ca un bolnav pe moarte.
19 Rămăşiţa copacilor din pădurea sa va fi atât de mică
încât şi un copil ar putea scrie numărul lor.
Rămăşiţa lui Israel
20 În ziua aceea rămăşiţa lui Israel şi supravieţuitorii Casei lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea, ci se vor sprijini, cu adevărat, pe Domnul, Sfântul lui Israel. 21 O rămăşiţă se va întoarce[al] – rămăşiţa lui Iacov – la Dumnezeul cel Puternic. 22 Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuşi numai o rămăşiţă din el se va întoarce. Distrugerea este hotărâtă, făcând să se reverse astfel dreptatea. 23 Căci Stăpânul, Domnul Oştirilor, va duce la îndeplinire în toată ţara sentinţa hotărâtă.
24 De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul, Domnul Oştirilor: «Poporul Meu care locuieşti în Sion, nu te teme de asirieni, când ei te bat cu nuiaua şi îşi înalţă ciomagul împotriva ta, aşa cum au făcut şi egiptenii, 25 pentru că, foarte curând, indignarea Mea împotriva ta va înceta şi furia Mea va fi îndreptată spre distrugerea lor.» 26 Domnul Oştirilor îi va bate cu un bici, aşa cum l-a bătut pe Midian la stânca Oreb şi Îşi va înălţa toiagul asupra mării, aşa cum a făcut în Egipt. 27 În ziua aceea îţi va fi luată povara lor de pe umeri şi jugul lor de pe gât; jugul va fi zdrobit din cauza grăsimii[am].
28 A ajuns la Aiat,
a trecut prin Migron,
iar la Micmaş şi-a lăsat lucrurile.
29 Au trecut trecătoarea
şi au zis: «La Gheva vom înnopta!»
Rama tremură,
iar Ghiva lui Saul fuge.
30 Ţipă tare, fiica Galimului!
Ia aminte, Laişa!
Sărmanul de tine, Anatot!
31 Madmena fuge,
locuitorii Ghebimului caută scăpare.
32 Astăzi va face un nou popas la Nob,
de unde va ameninţa cu pumnul muntele fiicei Sionului,
dealul Ierusalimului.
33 Iată, Stăpânul, Domnul Oştirilor,
taie crăcile cu o mare putere.
Cei mai înalţi copaci vor fi tăiaţi,
cei mândri vor fi doborâţi.
34 El va tăia desişul pădurii cu securea,
şi Libanul va cădea sub loviturile Celui Măreţ.
Vlăstarul ieşit din Işai
11 O Mlădiţă va ieşi din tulpina lui Işai
şi un Vlăstar din rădăcinile lui va aduce rod.
2 Duhul Domnului se va odihni peste El,
Duh de înţelepciune şi de înţelegere,
Duh de sfătuire şi de putere,
Duh de cunoaştere şi de frică de Domnul.
3 Plăcerea Sa va fi frica de Domnul.
El nu va judeca după înfăţişare,
nici nu va hotărî după cele auzite,
4 ci cu dreptate îi va judeca pe cei nevoiaşi
şi cu nepărtinire va hotărî pentru cei săraci de pe pământ.
Cu nuiaua gurii Sale, El va lovi pământul,
iar cu suflarea buzelor Sale, îl va ucide pe cel rău.
5 Dreptatea va fi brâul coapselor Sale
şi credincioşia – cingătoarea cu care va fi încins.
6 Lupul va locui la un loc cu mielul,
leopardul se va culca lângă ied,
viţelul, puiul de leu şi tăuraşul vor fi împreună[an],
iar un copilaş îi va conduce.
7 Vaca şi ursoaica vor paşte împreună,
puii lor vor sta culcaţi la un loc,
iar leul va mânca paie ca boul.
8 Sugarul se va juca lângă vizuina aspidei,
iar copilul înţărcat îşi va băga mâna în cuibul viperei.
9 Ei nu vor face rău, nici nu vor distruge ceva
pe întregul Meu munte sfânt,
pentru că pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului,
aşa cum apele acoperă adâncul mării.
10 În ziua aceea,
Rădăcina lui Işai va sta ca un steag pentru popoare;
neamurile se vor aduna la El,
iar locuinţa Sa va fi slăvită.
11 În ziua aceea,
Stăpânul Îşi va întinde mâna pentru a doua oară
ca să răscumpere rămăşiţa poporului Său,
pe cei rămaşi din Asiria, Egipt[ao],
Patros[ap], Cuş[aq], Elam,
Şinar, Hamat şi din toate ţinuturile de lângă mare.
12 El va ridica un steag pentru neamuri
şi îi va aduna pe deportaţii lui Israel;
îi va aduna pe cei împrăştiaţi ai lui Iuda
din cele patru colţuri ale pământului.
13 Gelozia lui Efraim va înceta,
iar vrăjmaşii[ar] lui Iuda vor fi nimiciţi.
Efraim nu va mai fi gelos pe Iuda,
iar Iuda nu-i va mai fi ostil lui Efraim,
14 ci vor zbura pe umărul filistenilor spre apus
şi vor jefui împreună pe fiii răsăritului.
Vor ocupa Edomul şi Moabul,
iar amoniţii le vor fi supuşi.
15 Domnul va seca
golful mării Egiptului,
Îşi va mişca mâna deasupra râului[as],
trimiţând vântul Său arzător[at]
şi îl va împărţi în şapte pârâuri,
oamenii putând să-l treacă încălţaţi.
16 Din Asiria se va deschide un drum larg
pentru rămăşiţa poporului Său lăsată acolo,
aşa cum s-a deschis pentru Israel,
când a ieşit din ţara Egiptului.
Laudă Domnului
12 În ziua aceea, vei zice:
«Te voi lăuda, Doamne,
căci, deşi ai fost mânios pe mine,
mânia Ta s-a potolit
şi m-ai mângâiat!
2 Iată! Dumnezeu este mântuirea mea!
Voi avea încredere şi nu mă voi teme,
pentru că Domnul, da, Domnul este tăria şi cântecul meu;
El este mântuirea mea!»
3 Cu bucurie veţi scoate apă
din izvoarele mântuirii.
4 În acea zi veţi zice:
Lăudaţi pe Domnul! Chemaţi Numele Său!
Faceţi cunoscute printre popoare faptele Lui!
Declaraţi că Numele Său este înălţat!
5 Cântaţi Domnului, pentru că a făcut lucruri măreţe!
Fie acestea cunoscute în întreaga lume!
6 Strigaţi şi chiuiţi de bucurie, locuitori ai Sionului,
căci mare este între voi Sfântul lui Israel!“
O profeţie împotriva Babilonului
13 O profeţie cu privire la Babilon, pe care Isaia, fiul lui Amoţ, a văzut-o.
2 „Ridicaţi un steag pe un munte pleşuv
şi strigaţi tare la ei!
Faceţi-le semn cu mâna să intre
pe porţile nobililor!
3 Eu Însumi am poruncit sfinţilor Mei
şi Mi-am chemat vitejii –
pe cei ce se bucură de măreţia Mea –
să-Mi ducă la îndeplinire mânia.
4 Un tumult se aude pe munţi,
ca cel al unei mari mulţimi.
Un vuiet de împărăţii,
de neamuri adunându-se.
Domnul Oştirilor Îşi strânge
o oştire pentru luptă.
5 Ei vin dintr-o ţară îndepărtată,
de la marginea cerurilor.
Domnul şi uneltele mâniei Sale
vin ca să distrugă întreaga ţară.
6 Jeliţi-vă! Căci ziua Domnului este aproape;
va veni ca devastare de la Cel Atotputernic[au].
7 De aceea toate mâinile vor slăbi,
inima oricărui om se va înmuia
8 şi toţi vor fi cuprinşi de spaimă.
Chinurile şi durerile îi vor apuca
şi se vor zvârcoli ca o femeie în travaliu.
Se vor uita îngroziţi unul la altul,
cu feţele înroşite.
9 Priveşte! Vine ziua Domnului, o zi a cruzimii!
Vine cu mânie şi urgie aprinsă,
pentru a face din ţară un pustiu
şi pentru a nimici păcătoşii din ea.
10 Stelele cerurilor şi constelaţiile lor
nu-şi vor mai arăta lumina;
soarele va fi întunecat la răsăritul lui,
iar luna nu-şi va mai trimite lumina.
11 Voi pedepsi lumea pentru răul ei
şi pe cei răi pentru păcatul lor.
Voi pune capăt mândriei celor aroganţi
şi voi doborî trufia tiranilor.
12 Voi face ca oamenii să fie mai rari decât aurul fin,
mai rari decât aurul de Ofir.
13 Pentru aceasta, voi face să se cutremure cerurile,
iar pământul se va zgudui din temelii
din pricina furiei Domnului Oştirilor,
în ziua aprigei Lui mânii.
14 Se va-ntâmpla că, asemenea unei gazele urmărite
sau a unei turme fără păstor,
fiecare se va întoarce la poporul lui,
fiecare va fugi în ţara lui.
15 Oricine va fi găsit va fi înjunghiat
şi oricine va fi capturat va cădea ucis de sabie.
16 Copiii lor vor fi zdrobiţi în bucăţi sub ochii lor,
casele le vor fi jefuite,
iar soţiile le vor fi necinstite.
17 Iată, îi voi stârni împotriva lor pe mezi,
cărora nu le va păsa de argint
şi nu-şi vor găsi plăcerea în aur.
18 Arcurile lor îi vor străpunge pe cei tineri;
de prunci nu vor avea milă,
iar copiii nu vor găsi îndurare în ochii lor.
19 Iar Babilonul, gloria imperiilor,
splendoarea şi mândria caldeenilor,
va arăta ca Sodoma şi Gomora
în vremea când le-a distrus Dumnezeu.[av]
20 Nu va mai fi locuit niciodată,
nu va mai fi nimeni în el pentru tot restul generaţiilor.
Nici un arab nu-şi va întinde cortul acolo
şi nici un păstor nu-şi va odihni turma în acel loc.
21 Ci animalele deşertului vor sta acolo:
şacalii[aw] îi vor umple casele,
struţii vor locui acolo,
iar ţapii sălbatici vor zburda în acel loc.
22 Hienele vor urla în palatele sale,
iar şacalii – în casele lui de petrecere.
Vremea lui este aproape
şi zilele nu-i vor fi prelungite.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.