The Daily Audio Bible
Today's audio is from the NLT. Switch to the NLT to read along with the audio.
10 Toţi aceia dintre voi care sunt pricepuţi, să vină şi să facă tot ce a poruncit Domnul: 11 Tabernaculul, cu cortul şi acoperişul lui, cârligele, scândurile, drugii, stâlpii şi piedestalele lui, 12 Chivotul cu drugii lui, Capacul Ispăşirii şi draperia despărţitoare[a], 13 masa cu drugii şi cu toate uneltele ei, pâinea prezentării, 14 sfeşnicul pentru luminat cu uneltele şi cu candelele lui, precum şi uleiul pentru luminat, 15 altarul tămâierii cu drugii lui, untdelemnul pentru ungere, tămâia mirositoare, draperia de la intrarea în Tabernacul, 16 altarul arderilor de tot cu grătarul de bronz, cu drugii şi cu toate uneltele lui, ligheanul cu piedestalul lui, 17 draperiile curţii, stâlpii lor şi piedestalele acestora, draperia pentru intrarea curţii, 18 ţăruşii Tabernaculului, ţăruşii curţii şi funiile lor, 19 veşmintele lucrate cu măiestrie pentru slujirea în Locul Sfânt, veşmintele sfinte ale preotului Aaron şi veşmintele fiilor săi pentru slujirea ca preoţi.“
20 Toată adunarea israeliţilor a plecat dinaintea lui Moise. 21 Apoi au revenit, fiecare cu ce s-a hotărât în inima lui şi cu ce l-a îndemnat duhul şi şi-au adus Domnului contribuţia pentru lucrarea de la Cortul Întâlnirii, pentru toată slujirea de acolo şi pentru veşmintele sfinte. 22 Au venit atât bărbaţi, cât şi femei; cei care s-au hotărât, au adus cercei şi belciuge de nas, inele, bijuterii, tot felul de lucruri de aur; fiecare şi-a adus aurul ca o jertfă legănată pentru Domnul. 23 Oricine avea fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie, fir de in subţire, păr de capră, piei de berbeci vopsite în roşu sau piei de viţel de mare, le-a adus. 24 Oricine putea aduce o contribuţie în argint sau bronz a adus-o Domnului. Oricine avea lemn de salcâm bun pentru orice fel de lucrare l-a adus. 25 Toate femeile pricepute au tors cu mâinile lor şi au adus astfel fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie şi fir de in subţire; 26 femeile care s-au hotărât, şi-au folosit priceperea să toarcă păr de capră. 27 Conducătorii au adus pietre de onix şi pietre pentru efod şi pieptar, 28 mirodenii, ulei pentru luminat, untdelemn pentru ungere şi pentru tămâia mirositoare. 29 Israeliţii, bărbaţi şi femei, care s-au hotărât în inimile lor să aducă ceva pentru lucrarea pe care a poruncit-o Domnul prin Moise să se facă, au adus ca un dar de bunăvoie pentru Domnul.
Beţalel şi Oholiab[b]
30 Apoi Moise le-a zis israeliţilor: „Vă anunţ că Domnul l-a chemat pe nume pe Beţalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda, 31 pe care El l-a umplut cu Duhul lui Dumnezeu, cu înţelepciune, cu pricepere şi cunoaştere pentru tot felul de lucrări, 32 ca să creeze proiecte de artă, să prelucreze aurul, argintul şi bronzul, 33 să taie şi să fixeze pietre scumpe, să prelucreze lemnul şi să facă tot felul de lucrări artizanale. 34 Lui i-a fost dată şi îndemânarea de a-i învăţa pe alţii, atât lui, cât şi lui Oholiab, fiul lui Ahisamah, din seminţia lui Dan. 35 El i-a umplut cu înţelepciune, ca să facă tot felul de lucrări, de gravură, de croire, de brodare cu fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie şi cu fire de in subţire – tot felul de lucrări şi de planuri iscusite.“
36 Beţalel, Oholiab şi oricine era priceput, căruia Domnul îi dăduse îndemânare şi înţelepciune ca să cunoască cum să facă vreo lucrare în vederea construirii Lăcaşului, au lucrat potrivit cu tot ceea ce a poruncit Domnul.
2 Moise i-a chemat pe Beţalel, pe Oholiab, pe oricine era priceput, adică pe toţi cărora Domnul le dăduse îndemânare, şi pe toţi cei dornici să vină şi să înceapă lucrarea. 3 Ei au luat de la Moise toate contribuţiile pe care israeliţii le aduseseră pentru lucrarea de la Lăcaş. Fiindcă ei continuau să aducă daruri de bunăvoie în fiecare dimineaţă, 4 toţi meşterii care făceau lucrările la Lăcaş, au lăsat lucrul, 5 au venit la Moise şi i-au zis: „Poporul aduce mai mult decât este nevoie pentru lucrarea pe care Domnul ne-a poruncit să o facem.“ 6 Atunci Moise a poruncit să se anunţe prin toată tabăra ca nici un bărbat şi nici o femeie să nu mai aducă contribuţii pentru Lăcaş. Şi astfel, poporul a fost oprit să le mai aducă, 7 căci adusese deja mai mult decât era nevoie pentru lucrare.
Tabernaculul
8 Toţi bărbaţii cu îndemânare, care erau printre lucrători, au făcut tabernaculul din zece draperii din fir de in subţire răsucit şi din fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie; ele erau brodate cu heruvimi, lucraţi cu măiestrie. 9 Fiecare draperie era lungă de douăzeci şi opt de coţi şi lată de patru coţi[c]. Toate draperiile erau de aceeaşi mărime. 10 Ei au prins laolaltă cinci dintre aceste draperii, după care le-au prins laolaltă şi pe celelalte cinci. 11 La marginea draperiei exterioare din primul set, au făcut nişte cheotori din fir de culoare albastră; la fel au făcut şi la marginea draperiei exterioare a celui de-al doilea set. 12 Au făcut cincizeci de cheotori pe marginea draperiei din primul set şi cincizeci de cheotori pe marginea draperiei celui de-al doilea set, astfel încât cheotoriile să se potrivească unele cu celelalte. 13 Apoi au făcut cincizeci de cârlige de aur şi cu acestea au prins draperiile unele de altele, astfel încât tabernaculul alcătuia un întreg.
14 De asemenea, au făcut şi unsprezece draperii din păr de capră pentru acoperişul tabernaculului. 15 Fiecare draperie era lungă de treizeci de coţi şi lată de patru coţi[d]; toate cele unsprezece draperii erau de aceeaşi mărime. 16 Au prins laolaltă cele cinci draperii ca să alcătuiască un set, iar cu celelalte şase au făcut un alt set. 17 Au făcut cincizeci de cheotori pe marginea draperiei exterioare din primul set şi cincizeci de cheotori pe marginea draperiei exterioare a celui de-al doilea set. 18 Au făcut cincizeci de cârlige de bronz ca să îmbine părţile cortului, astfel încât acesta să alcătuiască un întreg. 19 Au făcut pentru cort o învelitoare din piei de berbeci vopsite în roşu şi o acoperitoare exterioară din piele de viţel de mare.
20 Apoi au făcut pentru tabernacul nişte scânduri drepte din lemn de salcâm. 21 Fiecare scândură era lungă de zece coţi şi lată de un cot şi jumătate[e]; 22 fiecare avea câte două cepuri prin care erau îmbinate. Au făcut la fel toate scândurile tabernaculului. 23 Au făcut douăzeci de scânduri pentru partea de sud a Tabernaculului. 24 Sub cele douăzeci de scânduri au făcut patruzeci de piedestale de argint, din care două sub prima scândură cu cele două cepuri ale ei şi două sub următoarea scândură cu cele două cepuri ale ei. 25 Pentru partea de nord a Tabernaculului au făcut douăzeci de scânduri 26 şi patruzeci de piedestale de argint, câte două sub fiecare scândură. 27 Pentru partea din spate a Tabernaculului, orientată spre apus, au făcut şase scânduri. 28 Apoi au făcut încă două scânduri pentru colţurile părţii din spate a Tabernaculului. 29 Fiecare era făcută din câte două bucăţi, unite de sus până jos, în partea de sus fiind prinse cu un inel de metal; au făcut la fel pentru scândurile din ambele colţuri. 30 Erau opt scânduri cu piedestalele lor de argint, în total şaisprezece piedestale, câte două sub fiecare scândură.
31 Au făcut apoi drugii din lemn de salcâm, cinci drugi pentru cadrul primei părţi a Tabernaculului, 32 cinci pentru cadrul celei de-a doua părţi a Tabernaculului şi cinci pentru cadrul din spate al Tabernaculului, orientat spre apus. 33 Drugul din centru trecea prin mijlocul cadrului, de la un capăt la celălalt. 34 Au poleit cadrul cu aur şi i-au făcut inele de aur, ca să ţină drugii poleiţi cu aur.
35 După aceea, au făcut draperia din fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie şi din fir de in subţire răsucit, cu heruvimi brodaţi pe ea cu măiestrie. 36 Au făcut pentru ea patru stâlpi din lemn de salcâm şi i-au poleit cu aur; cârligele stâlpilor erau din aur iar cele patru piedestale ale lor erau făcute din argint. 37 De asemenea, au făcut la gherghef o draperie pentru intrarea în cort, din fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie şi din fir de in subţire răsucit. 38 Au făcut pentru ea şi cinci stâlpi cu cârlige. Le-au acoperit vârfurile şi partea de jos cu aur, iar piedestalele le-au făcut din bronz.
Răstignirea
32 Când au ieşit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, şi l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice şi „Locul Craniului“[a], 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere[b], dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.[c] 35 După ce L-au răstignit, şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi.[d] 36 Apoi s-au aşezat jos şi Îl păzeau acolo. 37 Îi puseseră deasupra capului următoarea acuzaţie: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor“. 38 Tot atunci au fost răstigniţi cu El şi doi tâlhari, unul la dreapta şi unul la stânga Lui.
39 Cei ce treceau pe acolo Îl insultau, dădeau din cap 40 şi ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul şi-l reconstruieşti în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuţi, dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, (şi)[e] dă-Te jos de pe cruce!“
41 Tot aşa Îl batjocoreau şi conducătorii preoţilor, împreună cu cărturarii şi bătrânii, zicând: 42 „Pe alţii i-a salvat, dar pe Sine Însuşi nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu, să-L scape acum Dumnezeu dacă vrea! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“ 44 La fel Îl batjocoreau şi tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El.
Moartea lui Isus
45 De la ceasul al şaselea şi până la ceasul al nouălea[f] s-a făcut întuneric peste toată ţara. 46 Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli[g], lema[h] sabactani?“[i], care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“[j]
47 Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit şi au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“
48 Imediat unul dintre ei a alergat şi a luat un burete, l-a umplut cu vin acru[k], l-a pus într-o trestie şi I l-a dat să-l bea. 49 Dar ceilalţi ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“
50 Isus a strigat din nou cu glas tare şi apoi Şi-a dat duhul.
51 Şi iată că draperia[l] Templului a fost despicată în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au fost înviate. 53 Ei au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă şi li s-au arătat multora.
54 Centurionul[m] şi cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el au văzut cutremurul şi cele întâmplate şi s-au înspăimântat foarte tare. Ei au zis: „Într-adevăr, Acesta era Fiul lui[n] Dumnezeu!“
55 Acolo mai erau şi multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea şi Îi slujiseră. 56 Printre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov şi a lui Iosif – şi mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
57 Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care fusese şi el ucenic al lui Isus. 58 Acesta s-a dus la Pilat şi i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-o pânză de in curată 60 şi L-a pus într-un mormânt nou de-al lui, mormânt pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului şi a plecat. 61 Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau şi ele acolo, aşezate înaintea mormântului.
Mormântul este păzit
62 A doua zi[o], cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoţilor şi fariseii s-au adunat împreună la Pilat 63 şi i-au zis:
– Stăpâne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“ 64 Aşadar, porunceşte ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure[p], iar apoi să spună poporului: „A fost înviat din morţi!“ Atunci această înşelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima!
65 Pilat le-a răspuns:
– Aveţi o gardă[q]; duceţi-vă şi păziţi-L cum ştiţi!
66 Ei s-au dus şi au luat măsuri pentru paza mormântului, sigilând piatra şi lăsând garda acolo.
Psalmul 34[a]
Al lui David. Compus pe vremea când acesta s-a prefăcut a fi nebun înaintea lui Abimelek şi a plecat izgonit de acesta.
1 Îl voi lăuda pe Domnul în orice vreme,
lauda Lui va fi întotdeauna în gura mea!
2 Sufletul meu se laudă în Domnul;
să audă şi să se bucure cei smeriţi!
3 Măriţi pe Domnul împreună cu mine!
Să înălţăm cu toţii Numele Lui!
4 L-am căutat pe Domnul, şi El mi-a răspuns;
m-a izbăvit din toate temerile mele.
5 Cei care privesc spre El, se luminează,[b]
iar feţele nu li se umplu de ruşine.[c]
6 Acest necăjit a strigat, iar Domnul l-a auzit
şi l-a scăpat de toate necazurile lui.
7 Îngerul Domnului îşi[d] aşază tabăra
împrejurul celor ce se tem de Domnul[e] şi-i salvează.
8 Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul!
Ferice de omul care se încrede în El!
9 Temeţi-vă de Domnul, voi sfinţii Lui,
căci cei ce se tem de El nu duc lipsă de nimic!
10 Puii de leu duc lipsă şi flămânzesc,
dar cei ce se tem de Domnul nu duc lipsă de nici un bine.
7 Cine încearcă să îndrepte un batjocoritor îşi atrage dispreţ[a],
iar cine mustră pe cel rău se răneşte singur.
8 Nu mustra pe cel batjocoritor ca să nu te urască!
Mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.