The Daily Audio Bible
Today's audio is from the CSB. Switch to the CSB to read along with the audio.
Jertfa pentru păcat
4 Domnul i-a zis lui Moise: 2 „Spune-le israeliţilor: «Când va păcătui cineva fără voie împotriva vreunei porunci a Domnului, săvârşind fapte care nu trebuie făcute, 3 dacă cel ce păcătuieşte este chiar preotul care a primit ungerea[a], aducând astfel vină asupra poporului, el va trebui să-I aducă Domnului pentru păcatul săvârşit un viţel fără meteahnă din cireada sa, ca jertfă pentru păcat. 4 Să aducă viţelul la intrarea în Cortul Întâlnirii, înaintea Domnului, să-şi pună mâna pe capul viţelului şi viţelul să fie înjunghiat acolo, înaintea Domnului. 5 Preotul care a primit ungerea să ia din sângele viţelului, să-l aducă în Cortul Întâlnirii, 6 să-şi pună degetul în sânge şi să-l stropească de şapte ori înaintea Domnului, înaintea draperiei despărţitoare[b] a Lăcaşului. 7 Preotul să ungă cu sânge coarnele altarului tămâierii, care este în Cortul Întâlnirii, înaintea Domnului; restul sângelui viţelului să-l verse la baza altarului arderilor de tot, care este la intrarea în Cortul Întâlnirii. 8 Apoi să ia toată grăsimea viţelului adus ca jertfă pentru păcat – şi anume grăsimea de pe măruntaie şi grăsimea din jurul măruntaielor – 9 cei doi rinichi cu grăsimea de pe ei şi de pe coapse, precum şi membrana ficatului, care trebuie desprinsă odată cu rinichii. 10 Preotul să ia aceste părţi, aşa cum sunt luate de la boul[c] adus ca jertfă de pace[d] şi să le ardă pe altarul arderilor de tot. 11 Dar pielea viţelului, toată carnea lui, capul, picioarele, măruntaiele şi balega, 12 adică ce a rămas din viţel, să le ducă într-un loc curat în afara taberei, acolo unde se aruncă cenuşa şi să le ardă într-un foc făcut din lemne; deci să le ardă acolo unde se aruncă cenuşa.
13 Dacă toată adunarea lui Israel va păcătui fără voie şi nu-şi va da seama de lucrul acesta, săvârşind fapte care sunt împotriva poruncilor Domnului şi făcându-se astfel vinovată, 14 dacă păcatul pe care l-a săvârşit va fi descoperit, adunarea va trebui să aducă ca jertfă pentru păcat un viţel. Să-l aducă înaintea Cortului Întâlnirii, 15 iar sfatul bătrânilor[e] adunării să-şi pună mâinile pe capul viţelului în prezenţa Domnului şi viţelul să fie înjunghiat acolo, înaintea Domnului. 16 Preotul care a primit ungerea să ia din sângele viţelului, să-l ducă în Cortul Întâlnirii, 17 să-şi pună degetul în sânge şi să stropească cu el de şapte ori înaintea Domnului, în faţa draperiei. 18 Apoi să ungă cu sânge coarnele altarului[f] care este înaintea Domnului, în Cortul Întâlnirii, iar restul sângelui să-l verse la baza altarului arderilor de tot, care este la intrarea în Cortul Întâlnirii. 19 Toată grăsimea viţelului s-o ia şi s-o ardă pe altar. 20 Acest viţel să fie jertfit la fel ca viţelul jertfei pentru păcat. Astfel, preotul va face ispăşire pentru ei şi vor fi iertaţi. 21 Părţile rămase din viţel să fie duse în afara taberei şi să fie arse, la fel cum s-a făcut cu părţile primului viţel. Aceasta este o jertfă adusă pentru păcatul adunării.
22 Dacă un conducător va păcătui fără voie împotriva vreuneia dintre poruncile Domnului, Dumnezeul său, săvârşind fapte care nu trebuie făcute şi făcându-se astfel vinovat, 23 dacă el ajunge să-şi descopere păcatul pe care l-a săvârşit, atunci va trebui să aducă ca jertfă un ţap fără meteahnă. 24 Să-şi pună mâna pe capul ţapului şi acesta să fie înjunghiat în locul unde se înjunghie arderile de tot înaintea Domnului; aceasta este o jertfă pentru păcat. 25 Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei pentru păcat şi să ungă cu el coarnele altarului arderilor de tot, iar restul sângelui să-l verse la baza altarului arderilor de tot. 26 Apoi să ardă toată grăsimea pe altar, la fel cum se arde grăsimea de la jertfa de pace. Aşa să facă preotul ispăşire pentru păcatul acelui conducător şi acesta din urmă va fi iertat.
27 Dacă unul dintre oamenii de rând păcătuieşte fără voie împotriva vreuneia dintre poruncile Domnului, săvârşind fapte care nu trebuie făcute şi făcându-se astfel vinovat, 28 dacă el ajunge să-şi descopere păcatul pe care l-a făcut, atunci va trebui să aducă ca jertfă pentru păcatul săvârşit o iadă fără meteahnă. 29 Să-şi pună mâna pe capul jertfei pentru păcat şi aceasta să fie înjunghiată în locul unde se aduc arderile de tot. 30 Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei şi să ungă cu el coarnele altarului arderilor de tot, iar restul sângelui să-l verse la baza altarului. 31 Să ia apoi toată grăsimea, la fel cum se ia grăsimea de la jertfa de pace şi s-o ardă pe altar, căci aceasta este de o aromă plăcută Domnului. Aşa să facă preotul ispăşire pentru păcatul omului de rând şi acesta din urmă va fi iertat.
32 Dacă va aduce ca jertfă pentru păcat un miel din turmă, să aducă o femelă fără meteahnă. 33 Să-şi pună mâna pe capul jertfei pentru păcat şi aceasta să fie înjunghiată în locul în care sunt înjunghiate arderile de tot. 34 Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei pentru păcat şi să ungă cu el coarnele altarului arderilor de tot, iar restul sângelui să-l verse la baza altarului. 35 Să ia apoi toată grăsimea, la fel cum se ia grăsimea de la jertfa de pace şi s-o ardă pe altar, deasupra jertfelor mistuite de foc pentru Domnul. Aşa să facă preotul ispăşire pentru păcatul săvârşit de acel om şi acesta din urmă va fi iertat.
5 Dacă cineva, fiind pus sub jurământ ca martor, va păcătui prin faptul că, deşi poate dezvălui ceea ce a văzut sau ştie, totuşi nu o face, îşi va purta pedeapsa.
2 Dacă cineva va atinge fără să-şi dea seama vreun lucru necurat, fie hoitul unei fiare necurate, fie hoitul unei vite necurate, fie hoitul unei târâtoare necurate, va fi necurat şi considerat vinovat.
3 Sau dacă cineva va atinge fără să-şi dea seama vreo necurăţie omenească, adică orice necurăţie prin care cineva poate ajunge necurat, iar apoi îşi va da seama de acest lucru, va fi considerat vinovat.
4 Dacă cineva va jura pripit că va face bine sau rău cu privire la orice lucru despre care se poate jura şi, deşi nu şi-a dat seama la început, ajunge totuşi să-şi dea seama mai târziu, va fi considerat vinovat.
5 Aşadar, dacă cineva se va face vinovat de oricare din aceste fapte, va trebui să-şi mărturisească păcatul săvârşit 6 şi să aducă Domnului ca jertfă pentru păcat, o femelă din turmă; să aducă ca jertfă pentru păcat o oaie sau o capră, iar preotul să facă ispăşire pentru păcatul acelui om.
7 Dacă nu poate aduce o oaie, atunci să aducă Domnului ca jertfă pentru păcatul săvârşit două turturele sau doi pui de porumbei, una ca jertfă pentru păcat şi cealaltă ca ardere de tot. 8 Să le dea preotului care va trebui să aducă, mai întâi, ca jertfă pentru păcat prima turturea, rupându-i capul de la gât, fără să-l desprindă. 9 Apoi va trebui să stropească o latură a altarului cu o parte din sângele jertfei pentru păcat, iar restul sângelui să-l scurgă la baza altarului; aceasta este o jertfă pentru păcat. 10 Cea de-a doua turturea s-o aducă ca ardere de tot, după rânduială. Aşa să facă preotul ispăşire pentru păcatul săvârşit de acel om şi acesta din urmă va fi iertat.
11 Dacă nu poate aduce nici două turturele sau doi pui de porumbei, atunci, cel care a păcătuit să aducă ca jertfă pentru păcatul săvârşit a zecea parte dintr-o efă[g] de făină aleasă; să nu pună nici ulei şi nici tămâie pe ea, căci este o jertfă pentru păcat. 12 S-o ducă la preot şi preotul să ia un pumn de făină ca jertfă de aducere-aminte şi s-o ardă pe altar deasupra jertfelor mistuite de foc pentru Domnul; aceasta este o jertfă pentru păcat.
13 Aşa va trebui să facă preotul ispăşire pentru oricare din aceste păcate pe care omul acela le-a săvârşit şi astfel omul va fi iertat. Ceea ce va mai rămâne din jertfa aceasta să fie a preotului, aşa cum se obişnuieşte şi la darul de mâncare.»“
Jertfa pentru vină
14 Domnul i-a mai zis lui Moise: 15 „Dacă cineva va săvârşi o nelegiuire şi va păcătui fără voie faţă de oricare din lucrurile sfinte ale Domnului, atunci va trebui să aducă Domnului ca jertfă pentru vină un berbec fără meteahnă din turmă, a cărui valoare în şecheli de argint să o apreciezi tu după valoarea şechelului Lăcaşului[h]; aceasta este o jertfă pentru vină. 16 El să plătească pentru ceea ce a greşit în ce priveşte lucrurile sfinte, adăugând încă o a cincea parte din valoarea berbecului şi încredinţând-o apoi preotului. Preotul să facă ispăşire cu berbecul jertfei pentru vină şi omul acela va fi iertat.
17 Aşadar, dacă cineva va păcătui fără să-şi dea seama, săvârşind împotriva poruncilor Domnului lucruri care nu trebuie făcute, va fi considerat vinovat şi îşi va purta pedeapsa. 18 El va trebui să aducă preotului, ca jertfă pentru vină, un berbec fără meteahnă din turmă, la aprecierea ta; preotul să facă ispăşire în locul lui pentru nelegiuirea pe care a făcut-o fără voie şi acesta va fi iertat. 19 Aceasta este o jertfă pentru vină. Omul acesta s-a făcut vinovat[i] faţă de Domnul.“
Chemarea lui Levi
13 Isus a ieşit din nou lângă mare. Toată mulţimea a venit la El, iar El îi învăţa. 14 Plecând mai departe, El l-a văzut pe Levi[a], fiul lui Alfeu, şezând la masa unde se colectau taxele[b] şi i-a zis: „Urmează-Mă!“ El s-a ridicat şi L-a urmat.
15 În timp ce Isus şedea la masă în casa lui Levi, mulţi colectori de taxe[c] şi păcătoşi[d] şedeau acolo la masă cu El şi cu ucenicii Lui; căci erau mulţi care Îl urmau. 16 Când cărturarii care erau farisei[e] au văzut că El mănâncă împreună cu păcătoşii şi cu colectorii de taxe, i-au întrebat pe ucenicii Lui: „De ce mănâncă[f] cu colectorii de taxe şi cu păcătoşii?“
17 Însă Isus i-a auzit şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi! Eu n-am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi!“
Despre post
18 Ucenicii lui Ioan şi ai fariseilor obişnuiau să postească[g]. Ei au venit la Isus şi L-au întrebat:
– De ce ucenicii lui Ioan şi ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?
19 Isus le-a răspuns:
– Pot posti nuntaşii în timp ce mirele este cu ei? Atâta vreme cât îl au pe mire cu ei, nu pot posti. 20 Vor veni însă zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti.
21 Nimeni nu coase o bucată de pânză nouă la o haină veche, pentru că altfel peticul cel nou se va desprinde din haina cea veche şi ruptura se va face mai mare. 22 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi. Dacă face aşa, vinul va crăpa burdufurile, iar vinul şi burdufurile vor fi distruse. Ci vinul nou se pune în burdufuri noi.
Isus, Domnul Sabatului
23 Într-o zi de Sabat, Isus trecea printre lanurile de grâu. În timp ce mergeau, ucenicii Lui au început să smulgă spice de grâu. 24 Fariseii I-au zis lui Isus:
– Uite, de ce fac ei ce nu este voie în ziua de Sabat?
25 El le-a răspuns:
– N-aţi citit niciodată ce a făcut David[h] atunci când a fost în nevoie şi i s-a făcut foame, atât lui, cât şi celor ce erau cu el? 26 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, pe vremea lui[i] Abiatar, marele preot, şi a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este voie să le mănânce decât preoţii, şi cum a dat şi celor ce erau cu el?
27 Apoi le-a zis:
– Sabatul a fost făcut pentru om, nu omul pentru Sabat! 28 Aşa că Fiul Omului este Domn chiar şi al Sabatului.
3 A intrat din nou în sinagogă, şi acolo era un om care avea o mână uscată. 2 Ei Îl urmăreau pe Isus să vadă dacă-l va vindeca în ziua de Sabat, ca să-L poată astfel acuza.[j] 3 Isus i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te şi stai în mijloc!“
4 Apoi le-a zis lor: „Este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau să omori?“ Ei însă tăceau. 5 Şi-a rotit privirea peste ei cu mânie şi apoi, mâhnit de împietrirea inimii lor, i-a zis omului: „Întinde-ţi mâna!“ El a întins-o şi mâna lui a fost vindecată. 6 Atunci fariseii au ieşit afară şi au ţinut imediat sfat cu irodienii[k] împotriva Lui, cum să-L omoare.
Psalmul 36
Pentru dirijor. Al lui David, robul Domnului.
1 O rostire cu privire la nelegiuirea celui rău
se află înăuntrul inimii mele:
Nu este frică de Dumnezeu
înaintea ochilor lui.[a]
2 Căci se măguleşte prea mult în ochii săi
ca să-şi mai găsească păcatul şi să-l urască.
3 Cuvintele gurii lui sunt rele şi înşelătoare;
a încetat să mai fie înţelept şi să facă binele.
4 Plănuieşte răul chiar şi în aşternutul său,
stă pe o cale care nu este bună
şi nu respinge răul.
5 Doamne, îndurarea Ta ajunge până la ceruri
şi credincioşia Ta – până la nori!
6 Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu
şi judecata Ta – ca adâncul cel mare!
Doamne, Tu dai izbăvire atât oamenilor, cât şi animalelor!
7 Cât de scumpă este îndurarea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale îşi caută adăpost
fiii oamenilor.[b]
8 Ei se satură de belşugul casei Tale
şi Tu le dai să bea din râul desfătărilor Tale.
9 Căci la Tine este izvorul vieţii
şi prin lumina Ta vedem lumina.
10 Continuă să-Ţi arăţi îndurarea faţă de cei ce Te cunosc,
şi dreptatea faţă de cei cu inima dreaptă!
11 Să nu m-ajungă piciorul celui mândru,
iar mâna celor răi să nu mă izgonească!
12 Au şi căzut făcătorii de rele!
Au fost aruncaţi şi nu se mai pot ridica!
Proverbele lui Solomon
10 Proverbele lui Solomon:
Un fiu înţelept aduce bucurie tatălui său,
dar un fiu prost îşi întristează mama.
2 Comorile obţinute prin înşelăciune nu folosesc la nimic,
dar dreptatea salvează de la moarte.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.