The Daily Audio Bible

Curăţirea diferitelor boli ale pielii

14 Domnul i-a zis lui Moise: ² „Iată care este legea cu privire la cel lepros în ziua curăţirii lui: să fie adus înaintea preotului; ³ preotul să iasă afară din tabără şi să-l cerceteze; dacă omul a fost vindecat de lepră^[a], ⁴ preotul să poruncească să se ia pentru cel ce trebuie curăţit două păsări vii şi curate, lemn de cedru, fir de culoare cărămizie şi isop. ⁵ Preotul să poruncească ca una dintre păsări să fie înjunghiată într-un vas de pământ, deasupra unei ape curgătoare. ⁶ Să ia pasărea vie şi s-o înmoaie împreună cu lemnul de cedru, firul cărămiziu şi isopul în sângele păsării care a fost înjunghiată deasupra apei curgătoare. ⁷ Să-l stropească de şapte ori pe cel ce trebuie curăţit de lepră, după care să-l declare curat şi să dea drumul păsării vii pe câmp.

⁸ Cel ce trebuie curăţit va trebui să-şi spele hainele, să-şi radă tot părul şi să se scalde în apă; apoi va fi curat. După aceea va putea să vină în tabără, dar va trebui să stea şapte zile în afara cortului său. ⁹ În ziua a şaptea să-şi radă tot părul: părul de pe cap, barba şi sprâncenele; să-şi radă tot părul. Apoi să-şi spele hainele, să-şi scalde trupul în apă şi va fi curat.

¹⁰ În ziua a opta să ia doi miei şi o mieluşea de un an, fiecare fără meteahnă, trei zecimi dintr-o efă^[b] de făină aleasă, amestecată cu ulei ca dar de mâncare şi un log^[c] de ulei. ¹¹ Preotul care face curăţirea să-l aducă pe omul care trebuie curăţit înaintea Domnului, la intrarea în Cortul Întâlnirii.

¹² Preotul să ia unul din miei, să-l aducă ca jertfă pentru vină împreună cu logul de ulei şi să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului. ¹³ Să înjunghie mielul în locul în care sunt înjunghiate jertfele pentru păcat şi arderile de tot, adică într-un loc sfânt. La fel ca jertfa pentru vină, şi jertfa pentru păcat^[d] va fi a preotului, căci acestea sunt preasfinte. ¹⁴ Preotul să ia din sângele jertfei pentru vină şi să-l pună pe lobul urechii celui ce trebuie curăţit, pe degetul mare al mâinii lui drepte şi pe degetul mare al piciorului lui drept. ¹⁵ Preotul să ia din logul de ulei, să-şi toarne în palma stângă, ¹⁶ să-şi pună degetul mâinii drepte în uleiul din palma mâinii stângi şi, cu degetul, să stropească din ulei de şapte ori înaintea Domnului. ¹⁷ Din uleiul care-i mai rămâne în palmă, preotul să ungă lobul urechii drepte a celui ce trebuie curăţit, degetul mare al mâinii lui drepte, degetul mare al piciorului lui drept şi, de asemenea, să arunce cu ulei peste sângele jertfei pentru vină. ¹⁸ Restul uleiului din palma preotului să fie pus pe capul celui ce trebuie curăţit. Apoi preotul să facă ispăşire în locul acelui om înaintea Domnului.

¹⁹ Preotul să aducă jertfa pentru păcat ca să facă ispăşire pentru cel ce trebuie curăţit de necurăţia sa. La urmă, va trebui să înjunghie arderea de tot. ²⁰ Preotul va aduce arderea de tot şi darul de mâncare pe altar. Aşa va face preotul ispăşire pentru acel om şi acesta din urmă va fi curat.

²¹ Dacă este sărac şi nu poate aduce toate aceste lucruri, atunci să ia un singur miel ca jertfă pentru vină ce trebuie legănată, ca să se facă ispăşire pentru el; de asemenea, să mai ia a zecea parte dintr-o efă^[e] de făină aleasă, amestecată cu ulei pentru darul de mâncare şi un log de ulei. ²² Să ia şi două turturele sau doi pui de porumbei, după cât poate, unul ca jertfă pentru păcat şi celălalt ca ardere de tot.

²³ În cea de-a opta zi să le aducă la preot pentru curăţirea lui, la intrarea în Cortul Întâlnirii, înaintea Domnului; ²⁴ preotul să ia mielul jertfei pentru vină şi logul de ulei şi să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului. ²⁵ Apoi să înjunghie mielul jertfei pentru vină şi să ia din sângele acestuia ca să ungă lobul urechii drepte a celui ce trebuie curăţit, degetul mare al mâinii lui drepte şi degetul mare al piciorului lui drept. ²⁶ După aceea va trebui ca preotul să-şi toarne nişte ulei în palma mâinii stângi ²⁷ şi, cu degetul de la mâna dreaptă, să stropească cu uleiul care este în palma sa stângă, de şapte ori înaintea Domnului. ²⁸ Preotul să ungă cu uleiul din palma sa lobul urechii drepte a celui ce trebuie curăţit, degetul mare al mâinii lui drepte, degetul mare al piciorului lui drept şi locul unde a fost pus sângele jertfei pentru vină. ²⁹ Restul uleiului din palmă să-l pună pe capul celui care trebuie curăţit şi să facă astfel ispăşire în locul lui înaintea Domnului. ³⁰ Apoi să aducă una dintre turturele sau unul dintre puii de porumbei, după cum poate, ³¹ unul ca jertfă pentru păcat şi altul ca ardere de tot, împreună cu darul de mâncare, iar preotul să facă ispăşire înaintea Domnului în locul celui ce trebuie curăţit. ³² Aceasta este legea pentru leprosul care nu poate aduce jertfele obişnuite pentru curăţirea lui.“

Curăţirea mucegaiului de pe case şi haine

³³ Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron: ³⁴ „Când veţi intra în ţara Canaan, pe care v-o voi da în stăpânire, dacă voi trimite o rană de lepră^[f] în vreo casă din ţara pe care o veţi stăpâni, ³⁵ atunci stăpânul casei să anunţe preotul că a văzut ceva ca o pată în casa lui. ³⁶ Înainte de a merge să cerceteze pata, preotul să poruncească să se scoată totul din casă, ca nu cumva tot ce se află în casă să devină necurat; după aceea preotul va putea să intre ca să cerceteze casa. ³⁷ Să se uite la pată; dacă pata de pe zidurile casei are nişte gropiţe verzui sau roşiatice şi dacă este mai adâncă decât suprafaţa peretelui, ³⁸ preotul să iasă din casă şi să o închidă pentru şapte zile. ³⁹ În a şaptea zi preotul să vină din nou să o cerceteze. Dacă pata s-a împrăştiat pe zidurile casei, ⁴⁰ preotul să poruncească să se scoată pietrele atinse de pată şi să fie aruncate într-un loc necurat în afara cetăţii. ⁴¹ Apoi să pună să se răzuiască tot interiorul casei şi tot ce s-a răzuit să se arunce într-un loc necurat, în afara cetăţii. ⁴² După aceea, să se ia alte pietre, să se pună în locul celor scoase şi să se tencuiască din nou casa.

⁴³ Dacă pata apare din nou în casă, după ce au fost scoase pietrele şi după ce casa a fost răzuită şi tencuită, ⁴⁴ preotul să meargă încă o dată şi să o cerceteze. Dacă pata s-a răspândit pe casă, atunci este o rană de lepră care se întinde; casa este deci necurată. ⁴⁵ Stăpânul să-şi dărâme casa – pietrele, lemnul şi toată tencuiala – şi să le ducă într-un loc necurat în afara cetăţii.

⁴⁶ Toţi aceia care au intrat în casă în timp ce era închisă, să fie necuraţi până seara ⁴⁷ şi toţi aceia care au dormit sau au mâncat în casă, să-şi spele hainele.

⁴⁸ Dar dacă preotul a venit, a cercetat, iar pata nu s-a răspândit pe casă după ce aceasta a fost tencuită, atunci el să o declare curată, căci pata s-a dus. ⁴⁹ Pentru curăţirea casei va trebui să ia două păsări, lemn de cedru, fir de culoare cărămizie, isop ⁵⁰ şi să înjunghie una din păsări într-un vas de pământ, deasupra unei ape curgătoare. ⁵¹ Să ia lemnul de cedru, isopul, firul cărămiziu şi pasărea vie, să le înmoaie în sângele păsării înjunghiate, apoi în apa curgătoare şi să stropească casa de şapte ori. ⁵² Să cureţe astfel casa cu sângele păsării, cu apă proaspătă, cu pasărea vie, cu lemnul de cedru, cu isopul şi cu firul cărămiziu. ⁵³ După aceea să-i dea drumul pe câmp păsării celei vii, care se află în cetate. Astfel va face ispăşire pentru casă şi ea va fi curată. ⁵⁴ Aceasta este legea pentru orice fel de rană de lepră, pentru râie, ⁵⁵ pentru lepra de pe haine şi de pe case, ⁵⁶ pentru umflături, erupţii şi pete; ⁵⁷ ea arată când anume un lucru este considerat necurat sau curat. Aceasta este legea pentru lepră.“

Isus hrăneşte peste cinci mii de oameni

³⁰ Apostolii s-au adunat la Isus şi I-au povestit tot ce făcuseră şi tot ce-i învăţaseră pe oameni. ³¹ Isus le-a zis: „Veniţi cu Mine într-un loc pustiu, doar voi singuri, şi odihniţi-vă puţin!“ Căci erau mulţi care veneau şi plecau, iar ei n-aveau timp nici măcar să mănânce.

³² Au plecat deci cu barca, doar ei singuri, spre un loc pustiu. ³³ Dar mulţi i-au văzut plecând şi i-au recunoscut, aşa că oameni din toate cetăţile au alergat pe jos până acolo şi au sosit înaintea lor. ³⁴ Când a coborât din barcă, Isus a văzut o mare mulţime de oameni şi I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi care n-au păstor. Şi a început să-i înveţe multe lucruri.^[a]

³⁵ Fiindcă ora era deja târzie, ucenicii Lui au venit la El şi I-au zis:

– Locul acesta este pustiu şi ora este deja târzie. ³⁶ Dă-le drumul mulţimilor să meargă prin cătunele din împrejurimi şi prin sate ca să-şi cumpere ceva să mănânce!

³⁷ Însă Isus le-a zis:

– Daţi-le voi să mănânce!

Ei L-au întrebat:

– De unde să luăm două sute de denari^[b] şi să ne ducem să cumpărăm pâine, ca să le dăm să mănânce?

³⁸ Isus i-a întrebat:

– Câte pâini aveţi? Duceţi-vă şi vedeţi!

După ce au văzut câte pâini aveau, ei I-au răspuns:

– Cinci, şi doi peşti.

³⁹ Isus le-a poruncit să-i aşeze pe toţi pe iarba verde, în grupuri. ⁴⁰ Ei s-au aşezat în grupuri de câte o sută şi de câte cincizeci. ⁴¹ Isus a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, a privit spre cer, a rostit binecuvântarea, a frânt pâinile şi apoi le-a dat ucenicilor ca să le împartă mulţimilor. De asemenea, a împărţit tuturor şi cei doi peşti. ⁴² Au mâncat toţi şi s-au săturat; ⁴³ şi au strâns douăsprezece coşuri pline cu firimiturile rămase şi cu ceea ce rămăsese din peşti. ⁴⁴ Cei ce mâncaseră (pâinile)^[c] erau cinci mii de bărbaţi.

Isus umblă pe mare

⁴⁵ Imediat după aceea, Isus i-a zorit pe ucenicii Săi să se suie în barcă şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă a mării, în Betsaida, iar între timp El va da drumul mulţimii. ⁴⁶ După ce Şi-a luat rămas bun de la ei, S-a dus pe munte să se roage.

⁴⁷ Era deja seară când barca a ajuns în mijlocul mării, iar El se afla singur pe ţărm. ⁴⁸ A văzut că ucenicii se chinuiau cu vâslitul, pentru că vântul le era împotrivă şi, cam în a patra strajă a nopţii^[d], Isus a venit spre ei, umblând pe mare; voia să ajungă la ei^[e]. ⁴⁹ Când L-au văzut umblând pe mare, au zis: „Este o stafie!“ şi au ţipat, ⁵⁰ pentru că toţi s-au speriat când L-au văzut.

Dar Isus le-a vorbit imediat şi le-a zis: „Îndrăzniţi! Eu sunt! Nu vă temeţi!“ ⁵¹ După ce S-a suit la ei în barcă, vântul a încetat. Ei s-au mirat foarte tare. ⁵² Căci nu înţeleseseră nici ce s-a întâmplat cu pâinile, fiindcă le era inima împietrită.

⁵³ Au traversat marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului şi au ancorat acolo. ⁵⁴ Imediat ce a coborât din barcă, oamenii L-au recunoscut. ⁵⁵ Ei au alergat prin toată regiunea aceea şi au început să-i aducă pe paturi pe cei bolnavi acolo unde auzeau că se află Isus. ⁵⁶ Şi oriunde mergea El, în sate, în cetăţi sau în cătune, îi aşezau pe cei bolnavi în pieţe şi-L rugau să-i lase doar să se atingă de marginea hainei Lui; şi toţi cei care se atingeau de ea erau vindecaţi.

Psalmul 40

Pentru dirijor. Al lui David. Un psalm.