The Daily Audio Bible

²² Să ascultaţi de toate poruncile Mele şi să le împliniţi, pentru ca ţara în care vă voi aşeza să nu vă verse din gura ei. ²³ Să nu vă luaţi după obiceiurile neamurilor pe care le voi izgoni dinaintea voastră, căci ele au făcut toate aceste lucruri şi Mi-e scârbă de ele. ²⁴ Vouă însă v-am promis că veţi moşteni ţara; Eu Însumi vă voi da în stăpânire o ţară în care curge lapte şi miere. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-a ales dintre popoare.

²⁵ De aceea să faceţi deosebire între un animal curat şi unul necurat, între o pasăre necurată şi una curată, ca să nu vă pângăriţi prin animalele, păsările sau prin orice fel de creatură care mişună pe pământ, despre care v-am spus să le consideraţi necurate. ²⁶ Voi să-Mi fiţi sfinţi, pentru că Eu, Domnul, sunt sfânt; Eu v-am ales dintre popoare ca să fiţi ai Mei.

²⁷ Dacă este printre voi vreun bărbat sau vreo femeie care cheamă duhurile morţilor sau se ocupă cu descântecele, să fie pedepsiţi cu moartea; să fie omorâţi cu pietre şi să se facă astfel ispăşire cu propriul lor sânge.»“

Reglementări speciale pentru preoţi

21 Domnul i-a zis lui Moise: „Spune-le preoţilor, fiii lui Aaron, următoarele: «Nici un preot să nu se pângărească atingându-se de un mort din poporul său, ² decât dacă este vorba de rudele lui cele mai apropiate: mama, tatăl, fiul, fiica, fratele ³ şi sora lui, care, fecioară fiind, încă mai locuieşte în casa părintească şi n-a avut soţ; pentru ea se poate pângări, ⁴ dar ca fruntaş în poporul său^[a] să nu se pângărească.

⁵ Preoţii să nu se radă pe cap, să nu-şi taie perciunii şi să nu-şi facă tăieturi în piele. ⁶ Să fie sfinţi pentru Dumnezeul lor şi să nu profaneze Numele Dumnezeului lor, căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, mâncarea Dumnezeului lor; de aceea să fie sfinţi.

⁷ Să nu ia în căsătorie o prostituată sau o femeie care s-a pângărit, nici o femeie divorţată de soţul ei, căci ei sunt sfinţi pentru Dumnezeul lor. ⁸ Prin urmare, să-i priveşti ca sfinţi, pentru că ei aduc mâncarea Dumnezeului vostru; preotul să fie considerat sfânt de către tine, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, Care vă sfinţesc.

⁹ Dacă fiica unui preot se pângăreşte prostituându-se, ea îşi necinsteşte tatăl; să fie arsă în foc.

¹⁰ Cel care a fost ales mare preot dintre fraţii săi, adică acela pe capul căruia a fost turnat untdelemnul pentru ungere, care a fost pus deoparte ca să poarte veşmintele, să nu-şi descopere capul^[b] şi să nu-şi sfâşie veşmintele în nici o împrejurare. ¹¹ Să nu se apropie de nici un mort; să nu se pângărească nici chiar pentru tatăl său sau mama sa. ¹² Să nu iasă din Lăcaş şi să nu profaneze Lăcaşul Dumnezeului său, căci el a fost învestit în vederea slujirii prin untdelemnul pentru ungere, care este peste el, untdelemnul Dumnezeului său. Eu sunt Domnul.

¹³ Să se căsătorească doar cu o fecioară. ¹⁴ Să nu se căsătorească cu o văduvă sau cu o femeie divorţată, nici cu o femeie care s-a pângărit sau cu o prostituată. Femeia pe care o va lua de soţie din poporul său, va trebui să fie fecioară, ¹⁵ ca astfel să nu-şi facă de ruşine urmaşii în poporul său; căci Eu sunt Domnul Care-l sfinţesc.»“

¹⁶ Domnul i-a zis din nou lui Moise: ¹⁷ „Spune-i lui Aaron: «Nici un bărbat dintre urmaşii tăi din generaţiile viitoare care va avea o meteahnă să nu se apropie să aducă mâncarea Dumnezeului său. ¹⁸ Nici unul care va avea vreo meteahnă să nu se apropie, nici unul care va fi orb, şchiop, care va avea faţa mutilată sau un mădular mai lung, ¹⁹ nici unul care va avea piciorul rupt sau mâna ruptă, ²⁰ care va fi cocoşat sau pitic, care va avea un defect la ochi, care va avea râie sau răni pe piele sau ale cărui boaşe nu vor fi întregi^[c]. ²¹ Nici unul dintre urmaşii preotului Aaron, care va avea vreo meteahnă nu va putea să se apropie ca să aducă Domnului jertfe mistuite de foc; cine are o meteahnă nu se poate apropia ca să aducă mâncarea Dumnezeului său. ²² El va putea totuşi mânca din pâinea Dumnezeului său, atât din cea preasfântă, cât şi din cea sfântă. ²³ Însă nu va avea voie să se apropie de draperia despărţitoare^[d] sau de altar, fiindcă are o meteahnă; să nu-Mi profaneze locurile Mele sfinte, pentru că Eu sunt Domnul Care le sfinţesc.»“

²⁴ Astfel, Moise a spus toate aceste cuvinte lui Aaron, fiilor acestuia şi tuturor israeliţilor.

22 Domnul i-a zis lui Moise: ² „Spune-le lui Aaron şi fiilor săi să aibă respect faţă de lucrurile sfinte care-Mi sunt închinate de către israeliţi şi să nu profaneze Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.

³ Să le spui: «Dacă vreunul dintre urmaşii voştri din generaţiile viitoare se va apropia, în timp ce va fi necurat, de lucrurile sfinte, pe care israeliţii le dau Domnului, atunci omul acela să fie nimicit din prezenţa Mea. Eu sunt Domnul.

⁴ Nici unul dintre urmaşii lui Aaron care va avea o rană de lepră^[e] sau care va suferi de vreo scurgere, să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu va fi curat. Oricine va atinge vreun lucru care a devenit necurat din cauza unui trup mort sau a unui bărbat care a avut o scurgere de sămânţă, ⁵ oricine va atinge vreun animal care mişună, prin care poate ajunge necurat sau vreun om prin care poate ajunge necurat, oricare ar fi necurăţia lui, ⁶ acela care va atinge un astfel de lucru va fi necurat până seara. El nu va putea mânca din lucrurile sfinte până nu-şi va spăla trupul cu apă. ⁷ La asfinţitul soarelui va fi curat; după aceea va putea mânca din lucrurile sfinte, căci acestea sunt hrana sa. ⁸ Să nu mănânce din ceva mort sau din ceea ce a fost sfâşiat de animalele sălbatice, ca să nu ajungă necurat. Eu sunt Domnul.

⁹ Preoţii să păzească poruncile Mele ca să nu se încarce cu păcat şi să moară din cauză că le-au necinstit. Eu sunt Domnul; Eu îi sfinţesc.

¹⁰ Nici un om care nu este preot să nu mănânce din lucrurile sfinte. Nici oaspetele şi nici cel angajat de preot ca ziler să nu mănânce din lucrurile sfinte. ¹¹ Dar dacă preotul îşi va cumpăra un sclav cu argintul său, acesta va putea să mănânce; de asemenea, sclavii născuţi în familia sa vor putea să mănânce din hrana lui. ¹² Dacă fiica unui preot se va căsători cu un bărbat care nu este preot, ea nu va putea mânca din darurile sfinte. ¹³ Dar fiica unui preot care a rămas văduvă sau care este divorţată neavând copii şi care s-a întors în casa tatălui ei ca în tinereţe, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Însă nici un om care nu este preot să nu o mănânce.

¹⁴ Dacă un om va mânca din lucrurile sfinte fără să-şi dea seama, atunci el va trebui să dea preotului preţul lucrului sfânt şi să adauge încă o cincime la el. ¹⁵ Preoţii să nu profaneze lucrurile sfinte pe care israeliţii le aduc Domnului, ¹⁶ dându-le voie acestora să mănânce din ele, fiindcă ar aduce asupra lor un păcat de care s-ar face vinovaţi; căci Eu sunt Domnul Care îi sfinţesc.“

9 Şi le-a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.“^[a]

Schimbarea la faţă

² După şase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus doar pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I-a fost schimbată înfăţişarea înaintea lor. ³ Hainele Lui au devenit strălucitor de albe, aşa de albe cum nici un înălbitor de pe pământ n-ar fi putut să le facă. ⁴ Şi iată că li s-au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus.

⁵ Petru I-a zis lui Isus: „Rabbi^[b], este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie!“ ⁶ Nu ştia ce să zică, căci erau îngroziţi. ⁷ Un nor a venit şi i-a acoperit, iar din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultaţi!^[c]“

⁸ Ei s-au uitat deodată în jur, dar n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei.

⁹ În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când nu va învia Fiul Omului dintre cei morţi. ¹⁰ Ei au respectat porunca Lui, dar au început să se întrebe ce înseamnă învierea dintre cei morţi. ¹¹ Şi L-au întrebat:

– De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?

¹² El le-a răspuns:

– Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a restaura toate lucrurile. Totuşi, cum de este scris despre Fiul Omului că El va urma să sufere mult şi să fie dispreţuit? ¹³ Dar Eu vă spun că Ilie a şi venit, însă ei au făcut cu el tot ce-au vrut, aşa cum este scris despre el.

Ucenicii nu pot vindeca un copil demoniac

¹⁴ Când au ajuns la ceilalţi ucenici, au văzut o mulţime mare în jurul lor şi pe nişte cărturari care discutau aprins cu ei. ¹⁵ Imediat ce întreaga mulţime L-a văzut pe Isus, au rămas uimiţi şi au alergat la El să-L salute.

¹⁶ El i-a întrebat:

– Despre ce discutaţi atât de aprins cu ei?

¹⁷ Un om din mulţime I-a răspuns:

– Învăţătorule, l-am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muţenie. ¹⁸ Oriunde îl apucă, îl trânteşte la pământ. El face spume la gură, scrâşneşte din dinţi şi devine ţeapăn. Le-am spus ucenicilor Tăi să-l scoată, dar n-au putut.

¹⁹ Isus le-a răspuns:

– O, generaţie necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceţi-l la Mine!

²⁰ L-au adus la El. Şi imediat ce L-a văzut pe Isus, duhul i-a provocat copilului spasme. Copilul a căzut la pământ şi se rostogolea, făcând spume la gură.

²¹ Isus l-a întrebat pe tatăl acestuia:

– De câtă vreme i se întâmplă aşa?

El I-a răspuns:

– Din copilărie. ²² Şi de multe ori îl aruncă în foc şi în apă, ca să-l omoare ... Dar, dacă poţi face ceva, ai milă de noi şi ajută-ne!

²³ Isus i-a zis:

– „Dacă poţi ...“?! Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!

²⁴ Imediat tatăl copilului a strigat zicând:

– Cred! Ajută necredinţei mele!

²⁵ Când a văzut Isus că mulţimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat şi i-a zis: „Duh mut şi surd, ţie îţi poruncesc: ieşi afară din el şi să nu mai intri în el!“ ²⁶ Duhul a strigat şi apoi a ieşit provocându-i copilului convulsii puternice. Copilul a rămas ca mort, aşa că mulţi ziceau că a murit. ²⁷ Isus însă l-a apucat de mână şi l-a ridicat. Şi el s-a sculat în picioare.

²⁸ Când a intrat El în casă, fiind doar ei cu Isus, ucenicii L-au întrebat:

– Noi de ce n-am putut să-l scoatem?

²⁹ El le-a răspuns:

– Pe acest soi de demoni nimeni nu-i poate scoate afară, decât prin rugăciune (şi post)^[d].

Psalmul 43