The Daily Audio Bible

Paştele şi Sărbătoarea Azimelor

16 Să păziţi luna Abib^[a] şi să celebraţi Paştele Domnului, Dumnezeul vostru, pentru că în luna Abib Domnul, Dumnezeul vostru, v-a scos din Egipt, noaptea. ² Să jertfiţi de Paşte în cinstea Domnului, Dumnezeul vostru, un animal din turmele sau cirezile voastre, în locul pe care-l va alege ca să-Şi aşeze Numele. ³ Să nu mâncaţi pâine dospită, ci timp de şapte zile să mâncaţi azime, pâinea întristării, deoarece aţi ieşit în grabă din ţara Egiptului; aşa să faceţi pentru a vă aduce aminte în toate zilele vieţii de ziua ieşirii voastre din ţara Egiptului. ⁴ Să nu se vadă la voi aluat timp de şapte zile, pe tot cuprinsul ţării. Să nu rămână nimic până dimineaţă din animalul pe care l-aţi jertfit în seara primei zile.

⁵ Nu veţi putea să aduceţi jertfa de Paşte în orice cetate pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat-o, ⁶ ci doar dacă acea cetate este locul pe care El îl va alege pentru a-Şi aşeza Numele Lui acolo. Seara, la apusul soarelui, să aduceţi acolo jertfa de Paşte, ca să sărbătoriţi^[b] ieşirea voastră din Egipt. ⁷ Să o fierbeţi şi să o mâncaţi în locul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege. Iar dimineaţa să vă întoarceţi şi să vă duceţi la corturile voastre.

⁸ Timp de şase zile să mâncaţi azime, iar în ziua a şaptea să aveţi o adunare solemnă în cinstea Domnului, Dumnezeul vostru, şi să nu lucraţi.

Sărbătoarea Săptămânilor

⁹ Să număraţi şapte săptămâni; de când veţi începe seceratul grânelor să număraţi şapte săptămâni. ¹⁰ Să ţineţi Sărbătoarea Săptămânilor pentru Domnul, Dumnezeul vostru, aducând cu mâinile voastre daruri de bunăvoie potrivit cu ceea ce vă va binecuvânta Domnul, Dumnezeul vostru. ¹¹ Să vă bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, în locul pe care-l va alege ca să-Şi aşeze Numele, atât voi, fiii şi fiicele voastre, slujitorii şi slujitoarele voastre, cât şi leviţii care sunt în cetăţile voastre, precum şi străinii, orfanii şi văduvele care sunt în mijlocul vostru. ¹² Aduceţi-vă aminte că şi voi aţi fost sclavi în Egipt şi căutaţi să păziţi şi să împliniţi poruncile acestea.

Sărbătoarea Corturilor

¹³ Să ţineţi Sărbătoarea Corturilor timp de şapte zile, după ce veţi recolta din arie şi din teasc. ¹⁴ Să vă bucuraţi la această sărbătoare atât voi, fiii şi fiicele voastre, slujitorii şi slujitoarele voastre, cât şi leviţii, străinii, orfanii şi văduvele care sunt în cetăţile voastre. ¹⁵ Timp de şapte zile să ţineţi sărbătoarea în cinstea Domnului, Dumnezeul vostru, în locul pe care-l va alege El; căci Domnul, Dumnezeul vostru, va binecuvânta toate veniturile voastre şi toate lucrările mâinilor voastre şi astfel veţi fi cu siguranţă bucuroşi.

¹⁶ De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, în locul pe care-l va alege El: la Sărbătoarea Azimelor, la Sărbătoarea Săptămânilor şi la Sărbătoarea Corturilor. Să nu vă înfăţişaţi cu mâinile goale înaintea Domnului. ¹⁷ Fiecare bărbat să dea după binecuvântarea pe care Domnul, Dumnezeul vostru, i-a dat-o.

¹⁸ Să numiţi judecători şi dregători în toate cetăţile pe care Domnul, Dumnezeul vostru, vi le dă, iar ei să judece poporul cu dreptate. ¹⁹ Să nu pervertiţi judecata: să nu fiţi părtinitori şi să nu luaţi daruri, pentru că darurile orbesc ochii înţelepţilor şi pervertesc cuvintele celor drepţi. ²⁰ Să urmaţi cu râvnă dreptatea ca să trăiţi şi să stăpâniţi teritoriul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, vi-l dă.

Idolatria este interzisă şi pedepsită

²¹ Să nu plantaţi nici un copac al Aşerei^[c] lângă altarul pe care îl veţi înălţa Domnului, Dumnezeul vostru, ²² şi să nu ridicaţi nici o piatră sacră care este urâtă de Domnul, Dumnezeul vostru.

17 Să nu jertfiţi Domnului, Dumnezeul vostru, nici un bou sau un miel care are vreo meteahnă sau vreun cusur în el, fiindcă este o urâciune pentru Domnul, Dumnezeul vostru.

² Dacă se va găsi în mijlocul vostru, într-una din cetăţile voastre, pe care Domnul, Dumnezeul vostru, vi le dă, un bărbat sau o femeie care să facă ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, încălcând legământul ³ şi care să meargă să slujească altor dumnezei şi să se închine lor – la soare sau la lună, sau la toată oştirea cerurilor – contrar poruncii mele, ⁴ de îndată ce veţi lua la cunoştinţă şi veţi afla lucrul acesta, să cercetaţi bine. Dacă este adevărat şi se dovedeşte că această faptă rea s-a săvârşit în Israel, ⁵ să-i aduceţi la porţile cetăţii pe bărbatul acela sau pe femeia aceea care a săvârşit această faptă rea şi să-i omorâţi cu pietre. ⁶ Cel vinovat de moarte să fie omorât pe baza mărturiei a doi sau trei martori; să nu fie omorât pe baza mărturiei unui singur martor. ⁷ Mai întâi martorii să arunce cu pietre în el ca să-l omoare şi pe urmă întregul popor. Să nimiciţi astfel răul din mijlocul vostru.

Forul suprem de judecată

⁸ Dacă vi se va părea prea greu de judecat o cauză cu privire la un omor, la o neînţelegere sau la o lovitură care aduce ceartă în cetăţile voastre, să vă duceţi la locul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege. ⁹ Să intraţi la preoţii leviţi sau la judecătorul care va fi în zilele acelea. Să-i întrebaţi şi ei vă vor aduce la cunoştinţă verdictul judecăţii. ¹⁰ Să faceţi după cuvântul pe care vi-l vor aduce la cunoştinţă în locul pe care Domnul îl va alege şi să aveţi grijă să înfăptuiţi tot ceea ce vă vor învăţa. ¹¹ Să faceţi potrivit cu legea pe care v-o vor arăta şi cu hotărârea pe care v-o vor spune. Să nu vă abateţi de la cuvintele pe care ei vi le-au spus, nici la dreapta, nici la stânga. ¹² Bărbatul care din îngâmfare nu va asculta de preotul sau de judecătorul care este pus acolo să-L slujească pe Domnul, Dumnezeul vostru, să fie omorât. Să nimiciţi astfel răul din Israel. ¹³ Atunci toţi din popor vor auzi şi se vor teme şi nu vor mai fi îngâmfaţi.

Reglementări pentru rege

¹⁴ Atunci când veţi intra în ţara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-o va da, după ce o veţi lua în stăpânire şi veţi locui în ea, şi veţi zice: «Ne vom pune un rege ca să domnească peste noi, ca toate neamurile ce ne înconjoară», ¹⁵ să-l încoronaţi pe acela pe care Domnul, Dumnezeul vostru, îl va alege din mijlocul poporului vostru. Nu veţi putea pune ca rege un străin care nu este fratele vostru. ¹⁶ Dar să nu aibă mulţi cai şi să nu întoarcă poporul în Egipt, pentru a avea mulţi cai, deoarece Domnul v-a poruncit să nu vă mai întoarceţi niciodată pe drumul acela. ¹⁷ Să nu-şi ia multe soţii ca să nu i se abată inima şi să nu strângă mult argint şi aur.

¹⁸ Când se va aşeza pe tronul regatului său, să-şi scrie pentru sine, pe un sul, o copie a acestei Legi, pe care s-o ia de la preoţii leviţi. ¹⁹ Va trebui s-o aibă cu el şi să citească din ea în toate zilele vieţii lui, ca să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească toate cuvintele acestei Legi şi să împlinească poruncile acestea. ²⁰ În acest fel inima lui nu se va înălţa mai presus de cei din poporul său şi nu se va abate de la poruncile acestea, nici la dreapta, nici la stânga. Astfel el şi fiii lui vor avea multe zile în regatul lui, în mijlocul lui Israel.

⁷ Tetrarhul Irod^[a] a auzit despre toate câte se întâmplaseră şi era nedumerit, pentru că unii ziceau că Ioan fusese înviat din morţi. ⁸ Alţii ziceau că s-a arătat Ilie, iar alţii că a înviat vreun profet dintre cei din vechime. ⁹ Dar Irod a zis: „Pe Ioan l-am decapitat. Deci Cine este Acesta despre Care aud asemenea lucruri?“ Şi căuta să-L vadă.

Isus hrăneşte peste cinci mii de oameni

¹⁰ Când s-au întors, apostolii I-au povestit lui Isus tot ce au făcut. El i-a luat deoparte şi s-au retras, doar ei singuri, spre o cetate numită Betsaida. ¹¹ Dar mulţimile au aflat lucrul acesta şi L-au urmat. El le-a primit bine, le-a vorbit despre Împărăţia lui Dumnezeu şi i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de vindecare.

¹² Fiindcă ziua se apropia de sfârşit, cei doisprezece au venit la El şi I-au zis:

– Dă drumul mulţimii să meargă prin satele dimprejur şi prin cătune ca să găsească găzduire şi provizii, pentru că aici ne aflăm într-un loc pustiu!

¹³ Însă El le-a zis:

– Daţi-le voi să mănânce!

Ei I-au răspuns:

– N-avem cu noi mai mult de cinci pâini şi doi peşti; numai dacă nu ne ducem noi să cumpărăm merinde pentru tot poporul aceasta!

¹⁴ Căci erau aproape cinci mii de bărbaţi. Isus le-a zis ucenicilor Săi:

– Puneţi-i să se aşeze în grupuri (cam)^[b] de câte cincizeci!

¹⁵ Ei au făcut întocmai – i-au pus pe toţi să se aşeze. ¹⁶ Isus a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti şi, privind spre cer, a rostit binecuvântarea, le-a frânt şi apoi le-a dat ucenicilor ca să le împartă mulţimii. ¹⁷ Au mâncat toţi şi s-au săturat; şi s-au strâns douăsprezece coşuri cu firimiturile rămase.

Mărturisirea de credinţă a lui Petru

¹⁸ Într-o zi, în timp ce se ruga singur deoparte, cu El fiind doar ucenicii, Isus i-a întrebat:

– Cine zic mulţimile că sunt Eu?

¹⁹ Ei au răspuns:

– Unii zic că eşti Ioan Botezătorul, alţii zic că eşti Ilie, iar alţii zic că un profet dintre cei din vechime a înviat.

²⁰ – Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? i-a mai întrebat El.

Petru a răspuns:

– Cristosul lui Dumnezeu!

Isus vorbeşte despre moartea şi învierea Sa

²¹ Însă Isus i-a avertizat şi le-a poruncit să nu spună nimănui acest lucru, ²² zicând:

– Fiul Omului trebuie să sufere mult şi să fie respins de către bătrâni^[c], de către conducătorii preoţilor şi de către cărturari, să fie omorât, iar a treia zi să fie înviat.

Preţul uceniciei

²³ Apoi le-a spus tuturor:

– Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze! ²⁴ Căci oricine vrea să-şi salveze viaţa^[d] o va pierde, dar cel ce-şi pierde viaţa pentru Mine, acela o va salva. ²⁵ Şi la ce i-ar folosi unui om să câştige întreaga lume, dacă s-ar distruge sau s-ar pierde pe sine însuşi? ²⁶ Căci celui ce îi va fi ruşine de Mine şi de cuvintele Mele, de acela Îi va fi ruşine şi Fiului Omului când va veni în slava Sa, a Tatălui şi a sfinţilor îngeri. ²⁷ Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăţia lui Dumnezeu.^[e]

Psalmul 72

Al lui Solomon^[a]

²⁰ Aici este sfârşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Işai.