The Daily Audio Bible
Today's audio is from the GNT. Switch to the GNT to read along with the audio.
Reînnoirea legământului în câmpiile Moabului
29 Acestea sunt cuvintele legământului pe care Domnul l-a poruncit lui Moise să-l încheie cu israeliţii la Moab, în afara legământului pe care l-a încheiat cu ei la Horeb.
2 Moise i-a chemat pe toţi israeliţii şi le-a spus: „Aţi văzut tot ceea ce a făcut Domnul înaintea ochilor voştri, în ţara Egiptului, lui Faraon, tuturor slujitorilor lui şi întregii lui ţări. 3 Cu ochii voştri aţi văzut aceste încercări, semne şi minuni. 4 Dar Domnul nu v-a dat minte să înţelegeţi, ochi să vedeţi şi urechi să ascultaţi, până în ziua de astăzi. 5 Timp de patruzeci de ani cât v-am condus prin pustie, hainele nu s-au învechit pe voi şi nici încălţămintea nu s-a tocit în picioarele voastre. 6 Nu v-aţi hrănit cu pâine şi n-aţi băut nici vin, nici băutură tare. În acest timp aţi cunoscut că Domnul este Dumnezeul vostru.
7 Când am ajuns în locul acesta, Sihon, regele Heşbonului, şi Og, regele Başanului, ne-au ieşit înainte ca să se lupte cu noi, dar noi i-am învins. 8 Le-am luat ţara şi am dat-o ca moştenire rubeniţilor, gadiţilor şi unei jumătăţi din seminţia lui Manase.
9 Să păziţi cuvintele acestui legământ şi să le împliniţi ca să prosperaţi în tot ceea ce veţi face. 10 Astăzi staţi în prezenţa Domnului, Dumnezeul vostru, voi toţi – căpeteniile seminţiilor voastre şi bătrânii voştri, dregătorii voştri împreună cu toţi bărbaţii lui Israel, 11 copiii şi soţiile voastre şi străinul care este în mijlocul taberei voastre, de la cel ce vă taie lemne, până la cel ce vă scoate apă – 12 ca să intraţi în legământ cu Domnul, Dumnezeul vostru, legământ încheiat prin jurământ şi făcut cu voi astăzi 13 şi ca să vă facă astăzi, poporul Lui, după cum v-a promis şi a jurat strămoşilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov. 14 Nu numai cu voi închei legământul acesta, încheiat prin jurământ, 15 ci îl fac atât cu cei care stau astăzi aici, înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, cât şi cu cei care nu sunt astăzi aici.
16 Voi ştiţi cum aţi locuit în ţara Egiptului şi cum aţi trecut prin mijlocul neamurilor pe care le-aţi traversat. 17 Aţi văzut urâciunile şi idolii lor, idoli din lemn şi din piatră, din argint şi din aur. 18 Să nu existe printre voi nici un bărbat sau femeie, nici un clan şi nici o seminţie a căror inimă să se întoarcă astăzi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ducându-se să slujească zeilor acestor neamuri. Să nu existe printre voi nici o rădăcină care produce otravă sau amărăciune.
19 Dacă cineva care aude cuvintele acestui jurământ, invocă o binecuvântare asupra lui însuşi, zicând în inima lui: «Voi avea pace, chiar dacă mi-aş urma pornirile minţii mele!», fapta aceasta va aduce dezastru, atât peste pământul fertil, cât şi peste cel uscat,[a] 20 iar pe acela Domnul nu va mai dori să-l ierte. Mânia şi gelozia Domnului se va aprinde împotriva lui. Toate blestemele scrise în Cartea aceasta vor veni peste el şi Domnul îi va şterge numele de sub cer. 21 El îl va despărţi de toate seminţiile lui Israel ca să-l nenorocească potrivit cu tot ce este scris în această Carte a Legii.
22 Generaţiile următoare, copiii care vor veni după voi şi străinul care va veni dintr-o ţară îndepărtată, vor vedea nenorocirile care au fost în ţara aceasta şi urgiile cu care Domnul v-a îndurerat. 23 Peste tot va fi pucioasă şi sare; toată ţara va fi arsă; nimic nu se va semăna, nimic nu va încolţi şi nici o plantă nu va creşte. Va fi la fel ca la distrugerea Sodomei, Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe care Domnul le-a distrus în mânia şi urgia Lui. Toate neamurile vor întreba:
24 – De ce a făcut Domnul astfel ţării acesteia? De ce s-a aprins cu o mânie atât de mare?
Şi li se va răspunde:
25 – Fiindcă au părăsit legământul Domnului, Dumnezeul strămoşilor lor, pe care l-a încheiat cu ei când i-a scos din ţara Egiptului. 26 Ei s-au depărtat, au slujit şi s-au închinat altor dumnezei, zei pe care nu-i cunoşteau şi pe care nu li-i dăduse El. 27 De aceea Domnul s-a aprins de mânie împotriva acestei ţări, astfel că a adus peste ei toate blestemele scrise în Cartea aceasta. 28 Domnul i-a smuls din ţara lor cu mânie, cu furie şi cu mare înverşunare şi i-a aruncat într-o altă ţară, cum se vede astăzi.
29 Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeul nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre şi ale urmaşilor noştri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei Legi.
Promisiunea restaurării
30 Când vor veni peste tine toate binecuvântările şi blestemele pe care eu ţi le-am pus înainte, iar tu îţi vei aduce aminte de ele în mijlocul neamurilor în care Domnul, Dumnezeul tău, te va risipi, 2 dacă tu şi copiii tăi te vei întoarce la El şi vei asculta de glasul Lui din toată inima ta şi din tot sufletul tău, potrivit cu tot ceea ce ţi-am poruncit astăzi, 3 atunci Domnul, Dumnezeul tău, îţi va întoarce captivii[b], va avea milă de tine, te va aduce înapoi şi te va strânge dintre toate popoarele prin care te-a risipit. 4 Chiar dacă ai fi risipit până la marginile cerului, şi de acolo Domnul, Dumnezeul tău, te va strânge şi te va întoarce. 5 El te va aduce în ţara pe care o stăpâneau strămoşii tăi şi o vei lua în stăpânire. El îţi va face bine şi te va înmulţi mai mult decât pe strămoşii tăi. 6 Domnul, Dumnezeul tău va circumcide inima ta şi inima urmaşilor[c] tăi, ca să-L iubeşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi astfel să trăieşti. 7 Domnul, Dumnezeul tău, va face ca toate aceste blesteme să vină asupra duşmanilor tăi, care te prigonesc şi asupra celor ce te urăsc. 8 Iar tu te vei întoarce, vei asculta de glasul Domnului şi vei împlini toate poruncile pe care eu ţi le-am dat astăzi. 9 Atunci Domnul, Dumnezeul tău, te va face să prosperi în toate lucrările mâinilor tale, în rodul trupului tău, în rodul cirezilor tale şi în rodul pământului. Domnul se va bucura din nou de fericirea ta, aşa cum s-a bucurat de cea a strămoşilor tăi, 10 dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind poruncile şi hotărârile Lui scrise în această Carte a Legii şi dacă te vei întoarce la El din toată inima ta şi din tot sufletul tău.
Alegerea între viaţă şi moarte
11 Porunca aceasta, pe care ţi-o dau astăzi, nu este prea grea pentru tine, nici prea departe de tine. 12 Nu este nici în cer, ca să zici: «Cine se va înălţa la cer pentru noi ca să ne-o aducă şi astfel să o auzim şi să o împlinim?» 13 Şi nu este nici de partea cealaltă a mării, ca să zici: «Cine va traversa marea ca să ne-o aducă şi astfel să o auzim şi s-o împlinim?» 14 Dimpotrivă, Cuvântul este foarte aproape de tine; este în gura ta şi în inima ta, ca să-l poţi împlini.
15 Iată, astăzi îţi pun înainte viaţa şi binele, moartea şi răul. 16 Pentru că astăzi îţi poruncesc să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli în căile Lui şi să păzeşti poruncile, hotărârile şi legile Lui; atunci vei trăi şi te vei înmulţi, iar Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în ţara în care ai intrat s-o iei în stăpânire.
17 Dar dacă inima ta se va schimba şi nu vei asculta, dacă te vei abate închinându-te şi slujind altor dumnezei, 18 atunci îţi fac cunoscut astăzi că vei fi nimicit şi nu vei locui multe zile în ţara pentru care ai traversat Iordanul, ca să intri în ea şi s-o iei în stăpânire.
19 Chem astăzi cerul şi pământul ca martori împotriva voastră, că v-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Acum alege viaţa, ca să trăieşti atât tu, cât şi urmaşii tăi, 20 iubindu-L pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând glasul Lui şi alipindu-te de El. Căci El este viaţa ta şi lungimea zilelor tale în ţara pe care Domnul a promis-o strămoşilor tăi, Avraam, Isaac şi Iacov, că le-o va da.“
Vai de voi, farisei!
37 În timp ce Isus vorbea, un fariseu L-a rugat să mănânce la el. Isus a intrat şi S-a aşezat să mănânce. 38 Fariseul s-a mirat când a văzut că Isus nu Se spălase înainte de masă.[a] 39 Domnul i-a zis:
„Voi, fariseii, curăţaţi pe dinafară paharul şi farfuria, dar pe dinăuntru sunteţi plini de jaf şi de răutate! 40 Nesăbuiţilor, oare Cel Ce a făcut partea dinafară n-a făcut şi partea dinăuntru? 41 Daţi deci milostenie din lucrurile dinăuntru, şi atunci toate vor fi curate pentru voi!
42 Dar vai de voi, fariseilor! Căci voi daţi zeciuială din mentă, din rută şi din orice zarzavat, dar neglijaţi dreptatea şi dragostea lui Dumnezeu! Pe acestea trebuia să le faceţi, iar pe acelea să nu le neglijaţi!
43 Vai de voi, fariseilor! Căci voi iubiţi să vi se dea scaunul de onoare în sinagogi şi să fiţi salutaţi în pieţe!
44 Vai de voi! Căci voi sunteţi ca mormintele care nu se văd şi peste care oamenii umblă fără să ştie![b]“
45 Unul dintre experţii în Lege I-a zis: „Învăţătorule, spunând aceste lucruri, ne insulţi şi pe noi!“
46 Dar El a zis:
„Vai şi de voi, experţi în Lege! Căci îi faceţi pe oameni să ducă poveri grele de purtat, dar voi nu le atingeţi nici măcar cu unul din degetele voastre!
47 Vai de voi! Căci voi zidiţi mormintele profeţilor pe care i-au ucis strămoşii voştri! 48 Prin urmare, voi sunteţi martori şi încuviinţaţi faptele strămoşilor voştri, căci ei i-au ucis, iar voi le zidiţi mormintele! 49 De aceea înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: «Le voi trimite profeţi şi apostoli, însă pe unii dintre ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor persecuta», 50 ca să se ceară de la această generaţie sângele tuturor profeţilor, care a fost vărsat de la întemeierea lumii 51 – de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia,[c] care a pierit între altar şi Templu. Da, vă spun că va fi cerut de la generaţia aceasta!
52 Vai de voi, experţi în Lege! Căci aţi luat cu voi cheia cunoaşterii; nici voi n-aţi intrat şi i-aţi împiedicat astfel şi pe cei ce intrau!“
53 Când Isus a ieşit de acolo, cărturarii şi fariseii au început să-L critice cu înverşunare şi să-I pună întrebări ostile despre multe lucruri, 54 uneltind împotriva Lui ca să-L prindă în cursă cu ceva ce ar putea spune.
Ipocrizia fariseilor
12 Între timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! 2 Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut! 3 De aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.
Teamă de Dumnezeu, nu de oameni
4 Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic! 5 Vă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă[d]! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi! 6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni[e]? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7 Cât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!
Psalmul 78
Un maschil[a] al lui Asaf
1 Poporul meu, ascultă învăţătura mea!
Deschideţi-vă urechile la cuvintele gurii mele!
2 Îmi voi deschide gura cu pilde,
voi rosti lucruri ascunse din vremuri străvechi,
3 lucruri pe care le-am auzit, lucrurile pe care le-am învăţat,
pe care ni le-au povestit strămoşii noştri.
4 Nu le vom ascunde de fiii noştri,
ci vom spune generaţiei următoare
isprăvile demne de laudă ale Domnului,
puterea şi minunile Lui pe care le-a săvârşit.
5 El a ridicat o mărturie în Iacov,
a pus o Lege în Israel
şi a poruncit strămoşilor noştri
să-şi înveţe fiii din ea,
6 pentru ca generaţia următoare,
fiii care se vor naşte, să o cunoască,
şi ei, la rândul lor, să o povestească fiilor lor;
7 să-şi pună încrederea în Dumnezeu,
să nu uite lucrările lui Dumnezeu,
ci să-I împlinească poruncile;
8 să nu fie ca strămoşii lor,
o generaţie neascultătoare şi răzvrătită,
o generaţie care nu şi-a pregătit inima
şi al cărei duh nu a fost credincios lui Dumnezeu.
9 Fiii lui Efraim, înarmaţi, trăgători cu arcul,
au dat înapoi în ziua bătăliei:
10 nu păziseră legământul lui Dumnezeu,
refuzând să umble în Legea Lui;
11 I-au uitat faptele
şi minunile pe care El le arătase,
12 minunile pe care le înfăptuise înaintea strămoşilor lor
în regiunea Ţoan din ţara Egiptului.
13 A despărţit marea şi i-a trecut prin ea,
punând apele să stea ca un zid.
14 I-a călăuzit printr-un nor ziua,
şi toată noaptea – prin lumina focului.
15 A despicat stânci în pustie,
ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.
16 A făcut ca din stânci să izvorască torente
şi să curgă apa râuri-râuri.
17 Dar ei şi-au înmulţit păcatele faţă de El,
răzvrătindu-se împotriva Celui Preaînalt în pustie.
18 L-au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor,
cerând mâncare după poftele lor.
19 Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, zicând:
„Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masa în pustie?
20 Desigur, El a lovit stânca
din care a ţâşnit apa şi s-au revărsat ueduri,
însă va putea El oare să ne dea şi pâine,
va putea El să dea carne poporului Său?“
21 Auzind aceasta, Domnul a străbătut tabăra.
S-a aprins un foc împotriva lui Iacov
şi a izbucnit mânia Sa împotriva lui Israel.
22 Aceasta pentru că nu s-au încrezut în Dumnezeu
şi pentru că nu şi-au pus încrederea în mântuirea Lui.
23 Totuşi El a dat porunci norilor de sus
şi a deschis porţile cerului.
24 A făcut să plouă asupra lor cu mană ca să aibă de mâncare
şi le-a dat grâu ceresc.
25 Au mâncat cu toţii pâinea celor puternici[b]
şi le-a trimis hrană pe săturate.
26 A stârnit în ceruri vântul de răsărit
şi a condus cu puterea Lui vântul din sud.
27 A plouat peste ei cu carne ca pulberea de multă
şi cu înaripate multe cât nisipul mării.
28 Le-a făcut să cadă în mijlocul taberei,
împrejurul locuinţelor lor.
29 Au mâncat şi s-au îmbuibat,
căci El le dăduse după poftele lor.
30 Dar înainte ca ei să-şi astâmpere pofta,
chiar în timp ce aveau mâncarea în gură,
31 mânia lui Dumnezeu a şi izbucnit împotriva lor,
omorând pe cei mai viguroşi dintre ei
şi doborând pe tinerii lui Israel.
19 Buzele sincere sunt întărite pentru totdeauna,
dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.
20 Înşelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul,
dar bucuria este pentru cei împăciuitori.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.