Print Page Options Listen to Reading
Previous Prev Day Next DayNext

The Daily Audio Bible

This reading plan is provided by Brian Hardin from Daily Audio Bible.
Duration: 731 days

Today's audio is from the CEV. Switch to the CEV to read along with the audio.

Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Version
1 Regi 3:3-4:34

Solomon Îl iubea pe Domnul, împlinind hotărârile tatălui său, David, însă aducea jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi. Regele s-a dus la Ghivon ca să aducă jertfe, pentru că acolo se afla cea mai însemnată înălţime. El a adus pe altarul de acolo o mie de arderi de tot. La Ghivon, Domnul i S-a arătat lui Solomon noaptea într-un vis şi Dumnezeu i-a zis:

– Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

– Tu ai arătat o mare îndurare[a] faţă de robul Tău David, tatăl meu, a răspuns Solomon, căci a umblat înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă. Tu ai arătat această mare îndurare faţă de el şi i-ai dat un fiu care stă astăzi pe tronul său. Doamne, Dumnezeul meu, Tu l-ai numit rege pe slujitorul Tău în locul tatălui meu, David. Însă eu sunt tânăr şi nu ştiu să-mi îndeplinesc bine îndatoririle. Slujitorul Tău se află în mijlocul poporului pe care l-ai ales, un popor atât de numeros, încât nu poate fi socotit sau numărat. Dă-i slujitorului Tău o minte cu discernământ ca să pot judeca[b] poporul Tău şi să pot deosebi între bine şi rău, căci cine este în stare să judece acest popor numeros al Tău?

10 Domnului I-a plăcut cererea lui Solomon. 11 Şi Dumnezeu i-a zis:

– Pentru că ai cerut acest lucru şi nu ai cerut pentru tine nici viaţa lungă, nici bogăţii şi nici moartea duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune pentru a face dreptate, 12 voi face după cum ai cerut. Îţi voi da o minte înţeleaptă şi pricepută cum nu a avut nimeni înaintea ta şi nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ţie. 13 Mai mult, îţi voi da şi ceea ce nu ai cerut, bogăţii şi faimă, aşa încât nu va fi nici un alt rege ca tine în tot timpul vieţii tale. 14 Şi, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut tatăl tău, David, îţi voi lungi zilele.

15 Solomon s-a trezit şi şi-a dat seama că a fost un vis. El s-a întors la Ierusalim, s-a înfăţişat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace[c]. Apoi a dat un ospăţ pentru toţi slujitorii săi.

Înţelepciunea lui Solomon

16 Atunci au venit înaintea regelui două prostituate. 17 Cea dintâi a zis:

– Stăpânul meu, eu locuiesc împreună cu această femeie în aceeaşi casă. Eu am născut un copil, în timp ce eram cu ea în casă, 18 iar după trei zile de la naşterea fiului meu, a născut şi această femeie. Eram doar noi singure; nu mai era nici un alt străin în casă, ci doar noi două. 19 În timpul nopţii, fiul ei a murit pentru că se culcase peste el. 20 Ea s-a sculat pe la miezul nopţii, mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce dormeam şi l-a aşezat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a aşezat la sânul meu. 21 M-am sculat dimineaţa ca să-mi alăptez fiul, dar el era mort. Când m-am uitat la el cu băgare de seamă la lumina zilei, am văzut că nu era fiul pe care-l născusem.

22 – Ba nu! a zis cealaltă femeie. Fiul meu este cel viu, iar cel mort este al tău!

Dar cea dintâi a răspuns:

– Nu, nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!

Aşa se certau ele înaintea regelui. 23 Atunci regele a zis:

– Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“

24 Apoi regele a poruncit: „Aduceţi-mi o sabie!“ Şi i-au adus o sabie. 25 Iar el a zis: „Tăiaţi copilul cel viu în două şi daţi-i o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!“

26 Atunci femeia al cărei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei şi a zis:

– Te rog, stăpânul meu, dă-i ei copilul, dar nu-l omorî!

Cealaltă însă zicea:

– Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiaţi-l în două!

27 Regele a răspuns:

– Daţi-i copilul cel viu primei femei şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui.

28 Când a auzit verdictul dat de rege, tot Israelul s-a temut de el, pentru că şi-a dat seama că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate.

Funcţionarii şi administratorii lui Solomon

Aşadar, regele Solomon domnea peste tot Israelul. Aceştia erau dregătorii pe care-i avea în slujba lui:

Azaria, fiul preotului Ţadok;

Elihoref şi Ahia, fiii lui Şişa, erau scribi;

Iehoşafat, fiul lui Ahilud, era cronicar;

Benaia, fiul lui Iehoiada, era conducătorul oştirii;

Ţadok şi Abiatar erau preoţi;

Azaria, fiul lui Natan, răspundea de administratorii ţinuturilor;

Zabud, fiul lui Natan, era preot şi prieten al regelui;

Ahişar răspundea de palat, iar Adoniram, fiul lui Abda, era mai mare peste oamenii de corvoadă.

Solomon avea în tot Israelul doisprezece administratori de ţinuturi, care se îngrijeau de hrana regelui şi a familiei sale, fiecare timp de o lună pe an. Acestea sunt numele lor:

Ben-Hur – în regiunea muntoasă a lui Efraim;

Ben-Deker – în Makaţ, în Şaalbim, în Bet-Şemeş şi în Elon Bet-Hanan;

10 Ben-Hesed – în Arubot; (Soco şi toată ţara Hefer erau ale lui);

11 Ben-Abinadab avea toate înălţimile Dorului[d]; (Tafat, fiica lui Solomon, era soţia lui);

12 Baana, fiul lui Ahilud – în Taanah, în Meghido şi în tot Bet-Şanul care este lângă Ţortan, sub Izreel; apoi de la Bet-Şan până la Abel-Mehola, până dincolo de Iokmeam;

13 Ben-Gheber – în Ramot-Ghilad; el avea aşezările lui Iair, fiul lui Manase, care sunt în Ghilad, precum şi ţinutul Argob, care este în Başan – şaizeci de cetăţi mari cu ziduri şi zăvoare de bronz;

14 Ahinadab, fiul lui Ido – în Mahanayim;

15 Ahimaaţ – în Neftali; el o luase de soţie pe Bosmat, fiica lui Solomon;

16 Baana, fiul lui Huşai – în Aşer şi în Bealot;

17 Iehoşafat, fiul lui Paruah – în Isahar;

18 Şimei, fiul lui Ela – în Beniamin;

19 Gheber, fiul lui Uri – în ţinutul Ghiladului, ţara lui Sihon, regele amoriţilor, şi a lui Og, regele Başanului; era singurul administrator în acest ţinut.

Bogăţia şi înţelepciunea lui Solomon

20 Oamenii din Iuda şi din Israel erau foarte numeroşi, ca nisipul de pe ţărmul mării. Ei mâncau, beau şi se înveseleau. 21 Solomon mai domnea şi peste toate regatele de la râu[e], până în ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului; acestea îi plăteau tribut şi i-au fost supuse lui Solomon toată viaţa lui. 22 Hrana de fiecare zi a lui Solomon era următoarea: treizeci de cori[f] de făină fină şi şaizeci de cori[g] de făină integrală, 23 zece boi îngrăşaţi în grajd, douăzeci de boi îngrăşaţi la păşune şi o sută de oi, în afară de cerbi, gazele, căpriori şi păsări îngrăşate. 24 El stăpânea peste toată regiunea de dincoace de râu, de la Tifsah până la Gaza, peste toţi regii de dincoace de râu şi avea pace din toate părţile. 25 Iuda şi Israel, de la Dan până la Beer-Şeba[h], au locuit în siguranţă, fiecare sub via şi sub smochinul lui, în tot timpul domniei lui Solomon. 26 Solomon avea patru mii[i] de iesle pentru caii de la carele sale şi douăsprezece mii de cai[j]. 27 Administratorii ţinuturilor se îngrijeau, fiecare în luna lui, de hrana regelui şi a tuturor celor ce veneau la masa regelui Solomon, urmărind ca nimic să nu lipsească. 28 Ei aduceau şi orz şi paie pentru cai şi pentru armăsari, fiecare potrivit sarcinii care i se ceruse. 29 Dumnezeu i-a dat lui Solomon înţelepciune, o foarte mare pricepere şi o înţelegere nemăsurată, ca nisipul de pe ţărmul mării. 30 Înţelepciunea lui Solomon era mai mare decât înţelepciunea tuturor fiilor Răsăritului şi decât toată înţelepciunea Egiptului. 31 El era mai înţelept decât oricare alt om, mai înţelept decât ezrahitul Etan, decât Heman, Calcol şi Darda, fiii lui Mahol. Faima lui s-a răspândit printre toate neamurile din jur. 32 El a alcătuit trei mii de proverbe şi a compus o mie cinci cântări. 33 A vorbit despre copaci, de la cedrul din Liban până la isopul care creşte pe ziduri, despre animale, despre păsări, despre reptile şi despre peşti. 34 Oameni din toate neamurile, trimişi de toţi regii pământului, care auziseră despre înţelepciunea lui Solomon, veneau ca să asculte înţelepciunea sa.

Faptele Apostolilor 6

Alegerea celor şapte diaconi[a]

În zilele acelea, când numărul ucenicilor creştea, evreii elenişti au început să murmure împotriva evreilor autohtoni[b], pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la distribuirea zilnică a celor necesare. Cei doisprezece au adunat mulţimea ucenicilor şi le-au zis: „Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese! Prin urmare, fraţilor, alegeţi dintre voi şapte bărbaţi vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi de înţelepciune, pe care să-i punem responsabili cu îndatorirea aceasta, iar noi vom continua să dăm atenţie rugăciunii şi slujirii Cuvântului.“ Vorbirea aceasta a plăcut întregii mulţimi, aşa că l-au ales pe Ştefan, un bărbat plin de credinţă şi de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohorus, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmenas şi pe Nicolaus, un prozelit din Antiohia; i-au adus înaintea apostolilor, care s-au rugat şi şi-au pus mâinile peste ei.

Cuvântul lui Dumnezeu continua să se răspândească, numărul ucenicilor creştea tot mai mult în Ierusalim şi foarte mulţi preoţi veneau la credinţă.

Arestarea lui Ştefan

Ştefan, un om plin de har şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor. Unii din sinagoga[c] numită „A oamenilor liberi[d]“ – a celor din Cirena[e], a celor din Alexandria[f] şi a celor din Cilicia[g] şi din Asia[h] – au început o dispută cu Ştefan, 10 dar nu puteau să se opună înţelepciunii şi Duhului cu care vorbea el. 11 Atunci au plătit nişte bărbaţi care să spună: „Noi l-am auzit rostind cuvinte blasfemiatoare împotriva lui Moise şi împotriva lui Dumnezeu!“ 12 Au incitat pe popor, pe bătrâni şi pe cărturari, s-au repezit asupra lui, l-au înşfăcat şi l-au dus înaintea Sinedriului. 13 Au scos nişte martori mincinoşi, care au zis: „Omul acesta nu încetează să rostească cuvinte blasfemiatoare împotriva acestui Lăcaş sfânt şi împotriva Legii! 14 Căci l-am auzit spunând că Acest Isus din Nazaret va distruge locul acesta şi va schimba obiceiurile pe care ni le-a încredinţat Moise!“ 15 Toţi cei ce şedeau în Sinedriu s-au uitat ţintă la el şi au văzut că faţa lui arăta ca faţa unui înger.

Psalmii 126

Psalmul 126

Un cântec de pelerinaj

Când Domnul i-a întors acasă pe captivii[a] Sionului,
    parcă visam.
Atunci gura ni s-a umplut de râsete
    şi limba noastră – de strigăte de bucurie;
atunci se spunea printre neamuri:
    Domnul a făcut lucruri mari cu ei!“
Domnul a făcut lucruri mari pentru noi,
    de aceea noi suntem bucuroşi.

Întoarce-i acasă, Doamne, pe captivii noştri,
    ca pe nişte torente din Neghev.
Cei ce seamănă cu lacrimi,
    vor secera cu strigăte de bucurie.
Cel ce merge plângând,
    ducându-şi traista cu sămânţă,
va veni acasă cu strigăte de bucurie,
    ducându-şi snopii.

Proverbe 16:26-27

26 Pofta de mâncare a muncitorului este în folosul său,
    căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.

27 Cel ticălos pune la cale răul
    şi vorbirea lui este ca un foc dogoritor.

Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.