The Daily Audio Bible
Today's audio is from the GW. Switch to the GW to read along with the audio.
15 Căci aşa vorbeşte Cel Preaînalt şi Cel Preaînălţat,
Cel Ce trăieşte veşnic şi al Cărui Nume este sfânt:
«Eu locuiesc într-un loc înalt şi sfânt,
dar sunt şi cu cel zdrobit şi smerit în duh,
ca să înviorez duhurile celor smeriţi
şi inimile celor zdrobiţi.
16 Nu voi certa pe vecie
şi nu voi fi pentru totdeauna mânios,
pentru că atunci duhul şi sufletele pe care le-am făcut
ar leşina înaintea Mea.
17 M-am mâniat din cauza păcatului lăcomiei lui;
l-am pedepsit şi, de mânie, Mi-am ascuns faţa,
dar el a continuat, răzvrătit, să umble pe căile alese de inima lui.
18 Am văzut cum s-a purtat, dar îl voi vindeca,
îl voi călăuzi, şi-i voi aduce mângâiere,
lui şi celor ce-l jelesc,
19 creând laudă pe buzele lor.
Pace, pace celui de departe şi celui de aproape,
zice Domnul. Eu îl voi vindeca!
20 Dar cei răi sunt ca marea agitată,
care nu se poate linişti
şi ale cărei valuri aruncă numai noroi şi mâl.
21 Pentru cei răi nu este pace, zice Dumnezeul meu.
Adevăratul post
58 «Strigă tare, nu te opri!
Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă!
Fă-i cunoscută poporului Meu răzvrătirea
şi Casei lui Iacov – păcatele!
2 Zi de zi ei Mă caută
şi par dornici să cunoască căile Mele,
ca un neam care ar practica dreptatea
şi n-ar fi părăsit porunca Dumnezeului lor.
Îmi cer hotărâri drepte
şi par dornici să se apropie de Dumnezeu.
3 ‘De ce când postim Tu nu vezi?
De ce când ne smerim Tu nu iei seama?’
Pentru că în ziua postului vostru vă satisfaceţi propriile dorinţe
şi vă asupriţi toţi lucrătorii.
4 Pentru că atunci când postiţi vă certaţi, vă luptaţi
şi vă loviţi plini de răutate cu pumnul.
Postind cum faceţi voi azi,
nu vă veţi face vocea auzită în înălţimi.
5 Oare aşa arată postul care-Mi este plăcut –
o zi în care omul să se smerească pe sine,
să-şi plece capul ca o trestie
şi să se culce în sac şi cenuşă?
Aceasta numeşti tu post
şi zi plăcută Domnului?
6 Iată postul care-Mi este plăcut:
să dezlegi lanţurile nedreptăţii,
să desfaci legăturile jugului,
să-i eliberezi pe cei asupriţi
şi să zdrobeşti orice jug,
7 să-ţi împarţi pâinea cu cel flămând,
să le oferi săracilor fără casă un adăpost,
iar când vezi un om gol, să-l acoperi
şi să nu te ascunzi de cel ce este rudă cu tine[a].
8 Atunci lumina ta va răsări ca zorii
şi vindecarea ta va apărea repede;
atunci dreptatea[b] ta va merge înaintea ta,
iar slava Domnului îţi va fi ariergarda.
9 Atunci vei chema, iar Domnul va răspunde;
vei striga după ajutor, iar El va spune: ‘Iată-mă!’
Dacă vei înlătura din mijlocul tău jugul asupririi,
arătarea cu degetul şi vorbirea răutăcioasă,
10 dacă te vei lipsi pe tine în folosul celui flămând
şi dacă vei sătura nevoile celui sărman,
atunci lumina ta va răsări în întuneric,
iar noaptea ta va fi ca amiaza.
11 Domnul te va călăuzi tot timpul,
îţi va împlini nevoile chiar în locuri uscate de soare
şi-ţi va întări oasele.
Vei fi ca o grădină bine udată
şi ca un izvor de apă,
ale cărui ape nu seacă niciodată.
12 Ai tăi îţi vor rezidi vechile ruine
şi vei ridica din nou temeliile generaţiilor străbune;
vei fi numit: ‘Cel ce drege spărturile zidurilor’,
‘Cel ce restaurează drumurile ca să fie locuite din nou’.
13 Dacă îţi vei opri piciorul de la a pângări Sabatul
şi de la a-ţi satisface propriile plăceri în ziua Mea sfântă,
dacă Sabatul va fi o desfătare pentru tine
şi ziua sfântă a Domnului – o zi onorată,
dacă o vei cinsti prin a nu merge pe calea ta,
prin a nu face ceea ce-ţi place
şi prin a nu vorbi lucruri fără folos,
14 atunci te vei bucura în Domnul,
te voi face să străbaţi călare înălţimile ţării
şi te voi hrăni cu moştenirea părintelui tău Iacov»,
căci gura Domnului a vorbit.
Păcat, căinţă şi mântuire
59 Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă să mântuiască,
nici urechea Lui prea surdă ca să audă,
2 ci nedreptăţile voastre v-au separat
de Dumnezeul vostru
şi păcatele voastre I-au ascuns faţa de voi,
astfel că nu vă aude.
3 Căci mâinile vă sunt mânjite cu sânge
şi degetele cu nedreptate;
buzele voastre spun minciuni
iar limba voastră murmură nelegiuiri.
4 Nimeni nu cheamă la dreptate,
nici unul nu-şi susţine cauza cu sinceritate,
ci se bazează pe vorbe goale şi spun minciuni,
zămislesc necaz şi dau naştere la rău.
5 Clocesc ouă de vipere
şi ţes pânză de păianjen.
Oricine le mănâncă ouăle moare,
iar dacă vreunul este spart, iese o viperă.
6 Pânzele lor nu pot sluji ca îmbrăcăminte
şi ei nu se pot acoperi cu ceea ce au făcut.
Faptele lor sunt nişte fapte nedrepte
şi numai acte de violenţă se află în mâinile lor.
7 Picioarele lor aleargă spre rău
şi se grăbesc să verse sânge nevinovat;
gândurile lor sunt gânduri de răutate,
iar pe căile lor se află prăpădul şi nenorocirea.
8 Ei nu cunosc calea păcii
şi dreptatea nu se află pe potecile lor.
Au strâmbat cărările pe care păşesc,
astfel că nimeni care umblă pe ele nu cunoaşte pacea.
9 De aceea judecata dreaptă se află departe de noi
şi dreptatea nu ajunge până la noi.
Căutăm lumina, dar nu este decât întuneric;
căutăm strălucirea, dar umblăm în beznă.
10 Bâjbâim ca nişte orbi de-a lungul unui zid,
bâjbâim ca nişte oameni fără vedere;
ne împiedicăm la amiază ca pe-nserate
şi între cei puternici suntem ca nişte morţi.
11 Mormăim cu toţii ca nişte urşi
şi ne jelim trişti ca nişte porumbei.
Căutăm dreptatea, dar aceasta nu există,
căutăm mântuirea, dar aceasta este departe de noi.
12 Căci răzvrătirile noastre sunt multe înaintea Ta
şi păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră.
Ne purtăm răzvrătirile cu noi
şi ne cunoaştem nelegiuirile:
13 răzvrătire şi înşelăciune împotriva Domnului,
spatele întors către Dumnezeul nostru,
instigare la asuprire şi revoltă,
plănuire de cuvinte mincinoase
şi rostirea lor din inimă.
14 Astfel, justiţia este îndepărtată
şi dreptatea stă la distanţă,
căci adevărul se împiedică în piaţă
şi onestitatea nu poate intra.
15 Adevărul nu este de găsit
şi oricine se abţine de la rău devine o victimă.
Domnul a văzut şi nu I-a plăcut
că nu mai era dreptate.
16 El a văzut că nu era nimeni,
a fost uimit că nu era nimeni care să intervină,
aşa că braţul Său I-a adus mântuire
şi dreptatea Sa L-a sprijinit.
17 S-a îmbrăcat cu dreptatea precum cu o platoşă
şi Şi-a pus pe cap coiful mântuirii;
s-a îmbrăcat cu hainele răzbunării
şi s-a înfăşurat cu râvna precum cu o mantie.
18 Va răsplăti fiecăruia după faptele lui:
duşmanilor Săi le va da mânie
şi vrăjmaşilor Săi – răsplata cuvenită.
Le va da ţinuturilor de lângă mare răsplata cuvenită.
19 Aşa că, cei din apus se vor teme de Numele Domnului
şi cei de la răsăritul soarelui vor avea teamă de slava Lui,
căci El va veni ca un râu vijelios,
condus de Duhul[c] Domnului.[d]
20 «Răscumpărătorul va veni în Sion,
la cei din Iacov, care se întorc de la nelegiuire,
zice Domnul.
21 Cât despre Mine, acesta este legământul Meu cu ei, zice Domnul: Duhul Meu, Care este peste tine şi cuvintele Mele, pe care le-am pus în gura ta, nu se vor mai îndepărta din gura ta, din gura copiilor tăi sau din gura urmaşilor copiilor tăi, zice Domnul, de acum şi pentru totdeauna.»
1 Pavel şi Timotei, robi ai lui Cristos Isus, către toţi sfinţii în Cristos Isus care sunt în Filipi, împreună cu supraveghetorii[a] şi cu diaconii: 2 har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!
Mulţumire şi rugăciune
3 Îi mulţumesc Dumnezeului meu de fiecare dată când mă gândesc la voi. 4 În toate rugăciunile mele pentru voi toţi, mă rog cu bucurie 5 pentru părtăşia voastră la Evanghelie[b], din prima zi şi până acum, 6 şi sunt sigur că Acela Care Şi-a început în voi buna Sa lucrare o va isprăvi până în ziua lui Cristos Isus. 7 Este drept să mă gândesc în acest fel la voi toţi, fiindcă vă port în inima mea şi, fie că sunt în lanţuri, fie că apăr sau întăresc Evanghelia, toţi sunteţi părtaşi ai harului lui Dumnezeu împreună cu mine. 8 Căci martor îmi este Dumnezeu că îmi este dor de voi toţi cu o afecţiune[c] ca cea a lui Cristos Isus[d]. 9 Mă rog ca dragostea voastră să crească din ce în ce mai mult în cunoaştere şi orice pricepere, 10 ca să puteţi deosebi lucrurile de valoare şi să fiţi curaţi şi fără pată în ziua lui Isus Cristos, 11 plini de rodul dreptăţii, care vine prin Isus Cristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu.
Lanţurile lui Pavel şi înaintarea Evangheliei
12 Vreau să ştiţi, fraţilor, că lucrurile care mi s-au întâmplat au ajutat la înaintarea Evangheliei. 13 Astfel, toată garda palatului[e] şi toţi ceilalţi ştiu că eu sunt închis din pricina lui Cristos, 14 iar cei mai mulţi dintre fraţi, încurajaţi în Domnul datorită lanţurilor mele, au şi mai mare îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul.
15 Este adevărat că unii Îl proclamă pe Cristos din invidie şi dintr-un spirit de competiţie, iar alţii din bunăvoinţă. 16 Aceştia din urmă Îl proclamă din dragoste, ştiind că mie mi-a fost încredinţată apărarea Evangheliei. 17 Dar ceilalţi Îl proclamă pe Cristos din ambiţii egoiste, nu din motive sincere, ci intenţionând să-mi mărească necazul, în timp ce sunt în lanţuri. 18 Dar ce contează? Important este că, fie sub un anume pretext, fie cu adevărat, Cristos este proclamat şi de acest lucru mă bucur şi mă voi bucura. 19 Căci ştiu că lucrul acesta va duce la eliberarea mea, prin rugăciunile voastre şi prin ajutorul Duhului lui Isus Cristos. 20 Dorinţa mea puternică şi speranţa mea sunt să nu fiu făcut de ruşine cu nimic, ci să am, acum şi întotdeauna, destul curaj, astfel încât să-L slăvesc pe Cristos în trupul meu, fie prin viaţa mea, fie prin moartea mea. 21 Căci pentru mine a trăi este Cristos, iar a muri este un câştig. 22 Dar dacă trebuie să mai trăiesc în trup, aceasta înseamnă o lucrare roditoare pentru mine şi nu ştiu ce să aleg. 23 Sunt strâns din două părţi: doresc mult să părăsesc această viaţă şi să fiu împreună cu Cristos, pentru că este mult mai bine, 24 însă pentru voi este mai bine să rămân în trup. 25 Fiind convins de aceasta, ştiu că voi rămâne cu voi toţi, pentru înaintarea şi bucuria voastră în credinţă, 26 pentru ca, prin întoarcerea mea la voi, să aveţi motive să vă lăudaţi cu mine în Cristos Isus.
Psalmul 71
1 La Tine, Doamne, caut adăpost!
Să nu rămân de ruşine vreodată!
2 În dreptatea Ta izbăveşte-mă şi scapă-mă!
Pleacă-Ţi urechea spre mine şi mântuieşte-mă!
3 Fii o stâncă de adăpost pentru mine
la care să pot veni totdeauna!
Porunceşte izbăvirea mea,
căci Tu eşti stânca şi fortăreaţa mea!
4 Dumnezeul meu, scapă-mă din mâna celui rău,
din braţul celui nedrept şi crud!
5 Tu, Stăpânul meu, eşti nădejdea mea!
Domnul este încrederea mea încă din tinereţe!
6 M-am sprijinit pe Tine încă din pântecele mamei mele:
Tu m-ai scos din pântecele mamei mele,
de aceea Ţie Îţi voi aduce lauda mea mereu!
7 Am ajuns ca un semn pentru mulţi,
dar Tu eşti adăpostul meu cel trainic!
8 Gura-mi este plină de lauda Ta;
vorbesc despre splendoarea Ta tot timpul zilei.
9 Nu mă lepăda la bătrâneţe!
Când îmi va fi trecut puterea, nu mă părăsi,
10 căci duşmanii mei vorbesc despre mine
şi cei ce caută să-mi ia viaţa uneltesc împotriva mea,
11 zicând: „L-a părăsit Dumnezeu!
Urmăriţi-l şi prindeţi-l, căci nu mai are scăpare!“
12 Dumnezeule, nu Te îndepărta de mine!
Dumnezeul meu, vino degrabă în ajutorul meu!
13 Să piară în ruşine
potrivnicii sufletului meu!
Ocara şi dezonoarea să-i acopere
pe cei ce-mi caută răul!
14 Eu însă voi continua să nădăjduiesc
şi Te voi lăuda tot mai mult!
15 Gura mea va povesti dreptatea Ta
şi mântuirea Ta toată ziua,
chiar dacă nu le cunosc marginile.
16 Voi proclama isprăvile Tale, Stăpâne Doamne,
voi aminti dreptatea Ta şi numai a Ta!
17 Dumnezeule, m-ai învăţat încă din tinereţea mea,
iar eu continui să vestesc minunile Tale până în ziua de azi.
18 Dumnezeule, nu mă părăsi nici chiar când voi fi bătrân şi cărunt,
până când nu voi vorbi despre puterea Ta generaţiei următoare
şi despre tăria Ta celor ce vor veni.
19 Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer!
Tu ai înfăptuit lucruri măreţe.
Dumnezeule, cine este ca Tine?
20 Deşi m-ai făcut să văd numeroase şi amare necazuri,
Tu îmi vei da din nou viaţă;
chiar şi din adâncimile pământului
Tu mă vei scoate.
21 Îmi vei mări cinstea
şi mă vei mângâia din nou.
22 Dar şi eu Te voi lăuda cu harfa
pentru credincioşia Ta, Dumnezeul meu!
Îţi voi cânta din liră,
Sfântule al lui Israel!
23 Buzele mele vor răsuna de bucurie când Îţi vor cânta,
şi, asemenea lor, şi sufletul meu pe care l-ai răscumpărat!
24 Limba mea, de asemenea,
va vesti toată ziua dreptatea Ta,
căci cei ce-mi voiau răul
au fost făcuţi de ruşine şi de râs.
9 Planul prostiei este păcat
şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.
10 Dacă te clatini în ziua necazului,
mică îţi este puterea.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.