The Daily Audio Bible

Valea cu oase uscate

37 Mâna Domnului a venit peste mine, m-a dus prin Duhul Domnului şi m-a lăsat jos în mijlocul unei văi. Valea era plină de oase. ² M-a pus să umblu peste ele încoace şi încolo şi iată că pe suprafaţa văii erau foarte multe oase, oase foarte uscate. ³ Domnul mi-a zis:

– Fiul omului, vor putea oare aceste oase să prindă viaţă?

Eu I-am răspuns:

– Stăpâne Doamne, Tu ştii!

⁴ Atunci El mi-a zis:

– Profeţeşte despre oasele acestea şi spune-le: „Oase uscate, ascultaţi Cuvântul Domnului! ⁵ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn cu privire la oasele acestea: «Iată, voi face să intre suflare^[a] în voi şi veţi prinde viaţă! ⁶ Vă voi da tendoane, voi face să crească carne pe voi şi vă voi acoperi cu piele; voi pune suflare în voi şi veţi prinde viaţă. Şi veţi şti atunci că Eu sunt Domnul!»“

⁷ Am profeţit aşa cum mi se poruncise. În timp ce profeţeam, s-a auzit un zgomot ca un huruit. Şi iată că oasele s-au apropiat unele de celelalte! ⁸ M-am uitat şi am văzut că aveau deja tendoane pe ele, carnea crescuse pe ele şi erau acoperite cu piele; dar încă nu era suflare în ele.

⁹ El mi-a zis:

– Profeţeşte suflării! Profeţeşte, fiul omului, şi spune-i suflării că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Vino, suflare, din cele patru vânturi şi suflă peste aceşti morţi ca să învie!“

¹⁰ Am profeţit aşa cum îmi poruncise şi suflarea a intrat în ei. Ei au înviat şi s-au ridicat în picioare. Era o oştire foarte, foarte mare.

¹¹ Apoi El mi-a zis:

– Fiul omului, oasele acestea sunt toţi cei din Casa lui Israel. Iată că ei zic: „Oasele ne sunt uscate şi nu mai avem nici o speranţă! Suntem pierduţi!“ ¹² De aceea profeţeşte şi spune-le că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Poporul Meu, Eu Însumi vă voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre şi vă voi aduce în ţara lui Israel. ¹³ Poporul Meu, când vă voi deschide mormintele şi vă voi scoate din mormintele voastre, veţi şti că Eu sunt Domnul. ¹⁴ Voi pune în voi suflarea Mea şi veţi învia. Vă voi aşeza din nou în patria voastră şi veţi şti că Eu, Domnul, am vorbit şi am făcut întocmai, zice Domnul.“

Un singur popor sub un singur conducător

¹⁵ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ¹⁶ „Fiul omului, ia o bucată de lemn şi scrie pe ea: «Pentru Iuda şi pentru israeliţi, aliaţii săi». Ia apoi o altă bucată de lemn şi scrie pe ea: «Pentru Iosif, bucata de lemn a lui Efraim, şi pentru toţi cei din Casa lui Israel, care-i sunt aliaţi». ¹⁷ După aceea apropie-le una de alta şi fă-le o singură bucată, astfel încât să fie ca una singură în mâna ta.

¹⁸ Când cei din poporul tău îţi vor zice: «Nu vrei să ne explici ce înseamnă toate acestea?», ¹⁹ tu să le spui că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, Eu Însumi voi lua bucata de lemn a lui Iosif, care este în mâna lui Efraim, şi bucăţile de lemn ale aliaţilor lui din Israel, le voi apropia de bucata de lemn a lui Iuda şi le voi face o singură bucată de lemn, astfel că vor fi una în mâna Mea.»

²⁰ Bucăţile de lemn pe care ai scris să le ţii în mână înaintea ochilor lor ²¹ şi să le spui că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, Eu Însumi îi voi lua pe israeliţi din mijlocul neamurilor unde s-au dus, îi voi strânge din toate părţile şi-i voi aduce în patria lor. ²² Voi face din ei un singur neam în ţara lor, pe munţii lui Israel; va fi un singur Împărat pentru toţi şi nu vor mai fi două neamuri, nici nu vor mai fi împărţiţi în două regate. ²³ Nu se vor mai pângări cu idolii lor, cu urâciunile lor şi cu toate nelegiuirile lor. Îi voi mântui de toate abaterile prin care au păcătuit^[b] şi-i voi curăţi. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.

²⁴ Robul meu, David, va fi Împărat peste ei şi va fi un singur Păstor^[c] pentru toţi. Ei vor urma legile Mele şi vor păzi şi împlini hotărârile Mele. ²⁵ Vor locui în ţara pe care am dat-o robului Meu Iacov, ţara în care au locuit strămoşii lor. Ei vor locui în ţară împreună cu copiii lor şi cu copiii copiilor lor pe vecie, iar Robul Meu David le va fi Prinţ pe vecie. ²⁶ Voi încheia cu ei un legământ de pace; va fi un legământ veşnic cu ei. Îi voi aşeza iarăşi, îi voi înmulţi şi voi pune Lăcaşul Meu în mijlocul lor pe vecie. ²⁷ Tabernaculul Meu va fi între ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. ²⁸ Când Lăcaşul Meu va fi în mijlocul lor pe vecie, neamurile vor şti că Eu sunt Domnul, Cel Care-l sfinţesc pe Israel.»“

Profeţie împotriva lui Gog

38 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre Gog^[d], din ţara lui Magog,^[e] prinţ conducător^[f] al Meşekului şi al Tubalului^[g], şi profeţeşte împotriva lui. ³ Spune că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, Gog, prinţ conducător al Meşekului şi al Tubalului. ⁴ Te voi întoarce, îţi voi pune cârlige în fălci şi te voi scoate afară pentru luptă, pe tine şi pe toată oştirea ta, cai şi călăreţi, toţi echipaţi în chip minunat, o mare mulţime cu scut şi pavăză, cu toţii mânuind sabia. ⁵ Persia, Cuş^[h] şi Put^[i] vor fi împreună cu ei, cu toţii având scut şi coif. ⁶ Va mai fi şi Gomer^[j] cu toate hoardele lui, precum şi Bet-Togarma^[k], din părţile îndepărtate ale nordului, cu toate hoardele ei – împreună cu tine vor fi multe popoare.

⁷ Pregăteşte-te deci şi fii gata, atât tu, cât şi toată mulţimea adunată în jurul tău! Tu îi vei fi călăuză! ⁸ După multe zile vei fi pregătit; la sfârşitul anilor vei veni împotriva unei ţări refăcute de pe urma sabiei şi adunată din mai multe popoare pe munţii lui Israel, munţi care fuseseră multă vreme pustii. Ea va fi atunci o ţară scoasă dintre popoare, care locuieşte în siguranţă. ⁹ Vei înainta şi vei veni ca o furtună devastatoare; vei fi ca un nor care acoperă ţara, tu, împreună cu hoardele tale şi cu toate popoarele cele multe.»

¹⁰ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua aceea multe gânduri îţi vor trece prin minte şi vei pune la cale un plan rău. ¹¹ Vei zice: ‘Voi înainta împotriva acestei ţări pline de sate nefortificate şi voi ataca nişte oameni liniştiţi, care stau fără griji în locuinţele lor, toţi în locuinţe fără ziduri, fără zăvoare şi fără porţi. ¹² Voi prăda ce este de prădat şi voi jefui ce este de jefuit. Îmi voi întoarce mâna împotriva acestor ruine locuite din nou şi împotriva acestui popor adunat dintre neamuri, care are vite şi avuţii şi locuieşte în centrul ţării^[l].’ ¹³ Şeba şi Dedan^[m], negustorii din Tarşiş^[n] şi toţi leii lui tineri^[o] îţi vor zice: ‘Vii să prădezi ce este de prădat? Ţi-ai adunat mulţimea să jefuieşti ce este de jefuit, să-ţi însuşeşti argint şi aur, să iei vite şi avuţii, ca să obţii o pradă mare?’»

¹⁴ De aceea profeţeşte, fiul omului, şi spune-i lui Gog că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Nu-i aşa că te vei pregăti în^[p] ziua aceea, când poporul Meu, Israel, va locui în siguranţă? ¹⁵ Atunci vei veni din ţinutul tău, din părţile îndepărtate ale nordului, tu şi popoarele cele multe împreună cu tine, toţi călare pe cai, o mare mulţime, o oştire numeroasă. ¹⁶ Gog, vei înainta împotriva poporului Meu Israel, ca un nor care acoperă ţara. În zilele de pe urmă te voi aduce împotriva ţării Mele ca să Mă cunoască neamurile, când Mă voi arăta sfânt prin tine înaintea ochilor lor!»

¹⁷ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Nu eşti tu acela despre care am vorbit în vechime prin slujitorii Mei, profeţii lui Israel? Ei au profeţit atunci ani de-a rândul că te voi aduce împotriva lor. ¹⁸ În ziua aceea, în ziua în care Gog va veni împotriva ţării lui Israel, zice Stăpânul Domn, Îmi va izbucni furia aprinsă. ¹⁹ În gelozia şi în focul răbufnirii Mele, declar că în ziua aceea va fi un mare cutremur în ţara lui Israel. ²⁰ Peştii mării, păsările cerului, fiarele câmpului, toate creaturile care se târăsc pe pământ şi toţi oamenii de pe faţa pământului se vor cutremura de prezenţa Mea. Atunci munţii se vor răsturna, stâncile vor cădea şi orice zid se va prăbuşi la pământ. ²¹ Voi chema o sabie împotriva lui Gog pe toţi munţii Mei, zice Stăpânul Domn; sabia fiecărui om va fi împotriva fratelui său. ²² Îl voi judeca prin molimă şi prin vărsare de sânge. Ploaie năprasnică, grindină cât piatra, foc şi pucioasă voi revărsa peste el, peste hoardele lui şi peste multele popoare care vor fi cu el. ²³ Îmi voi arăta astfel mărirea şi sfinţenia şi Mă voi face cunoscut în ochii multor neamuri. Şi vor şti că Eu sunt Domnul.»“

Împlinitori ai Cuvântului

¹⁹ Fraţii mei preaiubiţi, să ştiţi următorul lucru: fiecare om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire şi încet la mânie; ²⁰ căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu. ²¹ De aceea, daţi la o parte orice murdărie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care are putere să vă mântuiască sufletele!

²² Fiţi împlinitori ai Cuvântului şi nu doar ascultători, înşelându-vă singuri! ²³ Căci dacă cineva este un ascultător al Cuvântului, dar nu este şi un împlinitor, atunci el se aseamănă cu un om care-şi priveşte propria faţă într-o oglindă, ²⁴ iar, după ce s-a privit, el pleacă şi uită imediat cum era. ²⁵ Însă, cel ce se opreşte să privească în Legea desăvârşită – Legea libertăţii – şi perseverează în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor prin fapte, acela va fi fericit^[a] în lucrarea lui.

²⁶ Dacă cineva crede că este religios, dar nu-şi ţine în frâu limba, îşi înşală inima, iar religia lui este fără valoare. ²⁷ Religia curată şi nepângărită înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să ai grijă de orfani şi de văduve în necazurile lor şi să te păstrezi neîntinat de lume.

Prejudecăţile şi Legea împărătească

2 Fraţii mei, să nu aveţi o atitudine părtinitoare în credinţa voastră în Domnul nostru slăvit Isus Cristos! ² Căci dacă intră în adunarea^[b] voastră un om care poartă un inel de aur şi o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac, îmbrăcat într-o haină murdară, ³ iar voi îi daţi atenţie celui ce poartă haina strălucitoare şi-i spuneţi: „Ia loc aici, te rog!“, pe când celui sărac îi spuneţi: „Stai acolo!“ sau „Stai la picioarele mele!“, ⁴ oare nu faceţi voi deosebire între voi şi nu deveniţi astfel judecători cu gânduri rele?

⁵ Ascultaţi, fraţii mei preaiubiţi! Nu i-a ales oare Dumnezeu pe săracii acestei lumi ca să fie bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei^[c] pe care le-a promis-o celor ce-L iubesc? ⁶ Însă voi l-aţi înjosit pe cel sărac! Oare nu cei bogaţi vă asupresc şi vă târăsc prin tribunale? ⁷ Oare nu ei defăimează Numele bun care este chemat peste voi? ⁸ Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit cu Scriptura: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“^[d], bine faceţi. ⁹ Dar dacă daţi dovadă de părtinire, săvârşiţi un păcat şi sunteţi condamnaţi de Lege ca unii care încălcaţi Legea. ¹⁰ Căci oricine păzeşte întreaga Lege, dar încalcă o singură poruncă, se face vinovat de toate. ¹¹ Căci Cel Ce a spus: „Să nu comiţi adulter!“^[e] a spus şi: „Să nu ucizi!“^[f]. Aşadar, dacă nu comiţi adulter, dar ucizi, ai devenit unul care încalcă Legea! ¹² Vorbiţi şi purtaţi-vă ca unii care urmează să fie judecaţi de legea libertăţii. ¹³ Căci judecata va fi fără milă faţă de cel ce n-a arătat milă. Mila triumfă asupra judecăţii.

Credinţa şi fapta

¹⁴ Fraţii mei, la ce folos dacă cineva spune că are credinţă, dar nu are fapte? Poate o astfel de credinţă să-l mântuiască? ¹⁵ Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana zilnică, ¹⁶ iar unul dintre voi le spune: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!“, însă nu le dă cele necesare trupului, ce folos? ¹⁷ Tot astfel şi credinţa, dacă nu are fapte este moartă în ea însăşi.

Psalmul 117