Previous Prev Day Next DayNext

Bible in 90 Days

An intensive Bible reading plan that walks through the entire Bible in 90 days.
Duration: 88 days
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Version
Ezechiel 23:40-35:15

40 Ba mai mult, au trimis după bărbaţi să vină de departe, le-au trimis soli şi iată că ei au venit. Pentru ei te-ai îmbăiat tu, ţi-ai vopsit ochii şi te-ai gătit cu podoabe! 41 Te-ai aşezat pe un pat somptuos, ai pregătit o masă înaintea lui şi ai pus pe el tămâia şi uleiul Meu.

42 În jurul ei se auzea zgomotul unei mulţimi petrecăreţe; bărbaţi de rând şi nişte sabeeni[a] au fost aduşi din pustie, iar aceştia le-au pus brăţări pe mâini şi coroană cu pietre scumpe pe cap. 43 Mi-am zis despre femeia aceasta veştejită de atâta prostituţie: «Să se prostitueze cu ea, că doar asta şi este!» 44 Ei au venit la ea cum se vine la o prostituată; aşa au venit la Ohola şi la Oholiba, femeile acestea stricate. 45 Bărbaţii drepţi însă le vor judeca sub acuzaţia de adulter şi de vărsare de sânge, căci sunt adultere şi pe mâinile lor este sânge.“

46 Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Să se aducă o mulţime împotriva lor şi să fie încredinţate terorii şi jafului. 47 Mulţimea le va ucide cu pietre şi le va tăia cu săbiile. Apoi le va omorî fiii şi fiicele şi le va da foc la case.

48 Voi pune astfel capăt infidelităţii din ţară, ca toate femeile să fie avertizate şi să nu se ia după infidelitatea voastră. 49 Infidelitatea voastră se va întoarce împotriva voastră şi veţi purta pedeapsa pentru păcatele săvârşite cu idolii voştri. Atunci veţi şti că Eu sunt Stăpânul Domn.

Cazanul ruginit

24 În anul al nouălea, în ziua a zecea a lunii a zecea,[b] Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, scrie data zilei de azi, chiar a acestei zile, deoarece chiar în această zi împăratul Babilonului s-a năpustit asupra Ierusalimului. Rosteşte o pildă cu privire la această Casă răzvrătită şi spune-i că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Pune cazanul, pune-l
    şi toarnă apă în el!
Pune în el bucăţi de carne,
    cele mai bune bucăţi: piciorul şi pulpa.
Umple-l cu cele mai bune oase!
    Să fie luat ce-i mai bun din turmă.
Îngrămădeşte apoi lemne sub el
    şi fă-l să fiarbă în clocot,
        ca să fiarbă oasele din el!»

Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Vai de cetatea vărsătoare de sânge,
    cazanul cel plin de rugină
        de pe care nu se duce rugina.
Scoate pe rând din ea bucăţile de carne,
    fără să tragi la sorţi,
căci sângele pe care l-a vărsat ea este în mijlocul ei;
    l-a pus pe suprafaţa stâncii;
nu l-a vărsat pe pământ
    ca să-l acopere apoi cu ţărână.
Ca să-Mi arăt furia, ca să mă răzbun,
    i-am vărsat sângele pe suprafaţa stâncii,
        pentru ca astfel el să nu fie acoperit.»

De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Vai de cetatea cea vărsătoare de sânge!
    Drept urmare şi Eu îi voi mări rugul.
10 Îngrămădeşte multe lemne,
    aprinde focul,
fierbe bine carnea,
    amestecă în zeamă
        şi lasă până vor arde şi oasele!
11 Apoi aşază cazanul gol pe jăratic,
    ca să se încălzească, să i se încingă arama
şi astfel să se topească murdăria de pe el
    şi să i se şteargă rugina.
12 M-am trudit în van,[c]
    căci rugina lui cea multă tot nu a ieşit de pe el,
        nici măcar prin foc.[d]

13 Necurăţia ta este infidelitatea. Pentru că Eu am vrut să te curăţ de necurăţia ta, dar tu nu te-ai curăţit, nu vei mai fi curăţită până când nu Îmi voi potoli furia faţă de tine. 14 Eu, Domnul, am vorbit! A venit vremea şi voi face întocmai! Nu te voi cruţa, nu voi avea milă şi nu-Mi va părea rău! Vei fi judecată după umbletele tale şi după faptele tale, zice Stăpânul Domn.»“

Moartea soţiei lui Ezechiel

15 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 16 „Fiul omului, iată că îţi voi lua printr-o lovitură ceea ce este mai de preţ în ochii tăi. Tu însă să nu jeleşti, să nu plângi şi să nu-ţi dea lacrimile! 17 Suspină în tăcere, dar nu te tângui ca pentru cei morţi! Leagă-ţi turbanul şi pune-ţi sandalele în picioare; să nu-ţi acoperi barba şi să nu mănânci pâinea pe care ţi-o vor aduce oamenii.“

18 Am vorbit poporului dimineaţa, iar seara mi-a murit soţia. A doua zi, dimineaţa, am făcut cum mi s-a poruncit. 19 Cei din popor m-au întrebat:

– Nu vrei să ne lămureşti ce înseamnă ceea ce faci?

20 Eu le-am răspuns:

– Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 21 „Spune-i Casei lui Israel că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, voi lăsa să fie pângărit Lăcaşul Meu, fala puterii voastre, ceea ce este mai de preţ în ochii voştri şi de ceea ce vă este sufletul ataşat mai mult, iar fiii voştri şi fiicele voastre, pe care îi veţi fi lăsat în urmă, vor fi răpuşi de sabie. 22 Atunci veţi face şi voi cum am făcut eu. Nu vă veţi acoperi barba şi nu veţi mânca pâine de jale; 23 veţi purta turban pe cap şi sandale în picioare, nu veţi jeli şi nici nu veţi plânge, ci vă veţi măcina sufleteşte din cauza nelegiuirilor[e] voastre şi vă veţi văita între voi. 24 Ezechiel va fi pentru voi un semn. Tot ceea ce a făcut el, veţi face şi voi. Când se vor întâmpla acestea, veţi şti că Eu sunt Stăpânul Domn.»

25 Tu însă, fiul omului, în ziua când le voi lua tăria, bucuria şi gloria, ce este mai de preţ în ochii lor şi ceea ce le înalţă sufletul mai mult şi, de asemenea,[f] pe fiii lor şi pe fiicele lor, 26 în ziua aceea, va veni un fugar la tine ca să te înştiinţeze. 27 În ziua aceea, când va veni fugarul, ţi se va deschide şi ţie gura, vei vorbi şi nu vei mai fi mut. Vei fi astfel un semn pentru popor şi ei vor şti că Eu sunt Domnul.

Profeţie împotriva amoniţilor

25 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre amoniţi şi profeţeşte împotriva lor. Să le spui amoniţilor astfel: «Ascultaţi Cuvântul Stăpânului Domn! Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Pentru că aţi râs de Lăcaşul Meu când era pângărit, de ţara lui Israel când era pustiită şi de Casa lui Iuda când mergea în captivitate, iată, vă dau în stăpânirea neamurilor Răsăritului. Ei îşi vor aşeza taberele în mijlocul vostru şi îşi vor ridica locuinţe printre voi; vă vor mânca roadele şi vă vor bea laptele. Voi face din Raba o păşune pentru cămile şi din ţara amoniţilor o stână de oi. Şi veţi şti astfel că Eu sunt Domnul.

Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Pentru că ai bătut din mâini şi ai dat din picioare, pentru că te-ai bucurat însufleţită de atâta dispreţ faţă de ţara lui Israel, iată, Îmi întind mâna împotriva ta şi te dau ca pradă neamurilor. Te voi tăia din rândul popoarelor, te voi şterge din rândul ţărilor şi te voi nimici. Şi vei şti astfel că Eu sunt Domnul’»“.

Profeţie împotriva moabiţilor

Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Pentru că Moabul şi Seirul au zis[g]: «Iată, Casa lui Iuda este ca toate celelalte neamuri!», de aceea iată, deschid ţinutul Moabului dinspre cetăţi, dinspre cetăţile lui[h] de la hotar, care sunt măreţia ţării, şi anume: Bet-Ieşimot, Baal-Meon şi Chiriatayim. 10 Îl deschid şi-l dau în stăpânirea popoarelor din Răsărit, alături de amoniţi, ca Moab să nu mai fie amintit printre neamuri, ca în cazul amoniţilor. 11 Îmi voi împlini astfel judecăţile împotriva Moabului. Şi vor şti că Eu sunt Domnul.

Profeţie împotriva edomiţilor

12 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Pentru că Edomul s-a dedat la răzbunare faţă de Casa lui Iuda, pentru că s-a făcut vinovat şi s-a răzbunat pe ea, 13 aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Îmi voi întinde mâna împotriva Edomului şi voi nimici din el atât oamenii, cât şi animalele. Îl voi preface într-o ruină şi, de la Teman la Dedan, toţi vor fi răpuşi de sabie. 14 Răzbunarea Mea împotriva Edomului va veni prin mâna poporului Meu Israel. El îi va face Edomului după mânia şi furia Mea şi astfel acesta va recunoaşte răzbunarea Mea, zice Stăpânul Domn.»“

Profeţie împotriva filistenilor

15 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Pentru că filistenii s-au dedat la răzbunare, pentru că s-au răzbunat însufleţiţi de dispreţ, cu dorinţă de nimicire, din cauza urii lor străvechi, 16 aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Îmi voi întinde mâna împotriva filistenilor, îi voi nimici pe cheretiţi şi voi prăpădi ce a mai rămas pe coasta mării. 17 Le voi face parte de răzbunările Mele cele mari, aducând asupra lor straşnice pedepse. Când mă voi răzbuna pe ei, vor şti că Eu sunt Domnul.»“

Profeţie împotriva Tirului

26 În al unsprezecelea an, în ziua întâi a lunii,[i] Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, Tirul a zis despre Ierusalim: «Ha! A fost zdrobită poarta popoarelor! Este rândul meu să mă îmbogăţesc, căci ea a rămas pustiită!» De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, Tirule! Voi aduce peste tine multe neamuri, aşa cum îşi aruncă marea valurile. Vor distruge zidurile Tirului, îi vor doborî turnurile, îi vor răzui până şi ţărâna şi o vor lăsa stâncă goală. Va fi doar un loc în mijlocul mării de unde se aruncă năvoadele, căci Eu am vorbit! zice Stăpânul Domn. Va deveni pradă pentru neamuri. Aşezările lui de pe ţărm vor fi trecute prin ascuţişul sabiei şi va şti astfel că Eu sunt Domnul!»

Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, aduc din nord împotriva Tirului pe Nebucadneţar[j], împăratul Babilonului, împăratul împăraţilor, cu cai, cu care, cu călăreţi şi cu o oştire foarte numeroasă. El va trece prin ascuţişul sabiei aşezările tale de pe ţărm. Va zidi împotriva ta o întăritură, va înălţa împotriva ta o rampă de asalt şi va ridica scuturi împotriva ta. Va îndrepta împotriva zidurilor tale izbiturile berbecilor săi de fier şi-ţi va dărâma turnurile cu maşinile lui de război. 10 Mulţimea cailor lui te va acoperi de praf, iar zidurile tale se vor cutremura de vuietul călăreţilor şi al roţilor de car atunci când el va intra pe porţile tale asemenea celor care intră într-o cetate cu zidurile sparte. 11 Copitele cailor lui vor tropăi pe toate străzile tale, poporul tău va fi răpus de sabie, iar stâlpii tăi cei puternici se vor prăbuşi la pământ. 12 Îţi vor prăda avuţia, te vor jefui de mărfuri, îţi vor dărâma zidurile şi îţi vor demola casele tale plăcute, iar pietrele, lemnele şi molozul le vor arunca în mijlocul mării. 13 Voi face să înceteze zgomotul cântecelor tale, iar sunetul lirelor tale nu va mai fi auzit. 14 Voi face din tine o stâncă goală; vei deveni un loc de unde se aruncă năvoadele. Nu vei fi rezidită niciodată, căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Stăpânul Domn.»

15 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn despre Tir: «Să nu se cutremure oare ostroavele de vuietul căderii tale, de geamătul răniţilor şi de măcelul din mijlocul tău? 16 Toţi prinţii mării vor coborî de pe tronurile lor, îşi vor îndepărta robele şi se vor dezbrăca de veşmintele lor brodate. Se vor îmbrăca cu spaima, se vor aşeza pe pământ şi vor tremura în fiecare clipă, înmărmuriţi fiind din pricina ta. 17 Atunci vor face pentru tine o cântare de jale şi-ţi vor zice:

‘Cum ai pierit, tu, cea locuită de oamenii mării,
    cetate vestită,
tu, care erai puternică pe mare,
    tu, care, împreună cu locuitorii tăi,
umpleaţi odinioară de groază
    toate ţărmurile[k].
18 Acum ostroavele tremură
    de ziua căderii tale,
iar insulele mării sunt îngrozite
    de sfârşitul tău.’»

19 Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Când te voi preface într-o cetate pustiită, asemenea cetăţilor care nu sunt locuite, când voi ridica peste tine adâncul şi te vor acoperi apele cele mari, 20 atunci te voi coborî împreună cu cei ce coboară în groapă, la poporul din vechime, şi te voi face să locuieşti în tărâmul de jos, printre ruine veşnice, împreună cu cei ce se coboară în groapă, ca să nu mai fii locuită şi să nu-ţi mai dau splendoare[l] în ţara celor vii. 21 Te voi da pradă distrugerii şi nu vei mai fi. Vei fi căutată, dar nu vei mai fi găsită niciodată, zice Stăpânul Domn.»“

O cântare de jale cu privire la Tir

27 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre Tir! Spune-i Tirului, care locuieşte la intrarea mării şi face negoţ cu popoarele din ostroavele cele multe, că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Tirule, tu ziceai:
    ‘Sunt de o frumuseţe desăvârşită!’[m]
Hotarele îţi erau în inima mării,
    iar constructorii tăi te făcuseră desăvârşit de frumos.
Îţi căptuşiseră toate laturile corăbiei
    cu lemn de pin din Senir[n],
iar din cedrii de Liban
    îţi făcuseră un catarg.
Din stejari de Başan
    îţi făcuseră vâsle,
iar puntea ţi-o făcuseră
    din chiparos[o] de pe ţărmul Chitimului[p], încrustat cu fildeş.
Din in subţire şi brodat, adus din Egipt,
    îţi era vela,
        slujindu-ţi şi drept steag.
Din pânză albastră şi purpurie, adusă din ostroavele Elişa[q],
    îţi era tenda.
Locuitorii din Sidon şi din Arvad[r]
    îţi erau vâslaşi
şi cei mai înţelepţi din Tir
    îţi slujeau ca marinari.
Meşterii cu vechime şi iscusiţi[s] din Ghebal[t]
    îţi dregeau crăpăturile.
Toate corăbiile mării cu marinarii lor
    treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.

10 Cei din Persia, din Lud[u] şi din Put[v]
    slujeau ca ostaşi în armata ta;
ei îşi atârnau scutul şi coiful pe zidurile tale
    şi îţi dădeau astfel strălucire.
11 Bărbaţii din Arvad şi Helek[w]
    stăteau de jur împrejur pe zidurile tale,
iar cei din Gamad[x]
    erau aşezaţi în turnurile tale.
Ei îşi atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur,
    şi îţi desăvârşeau astfel frumuseţea.

12 Tarşişul[y] făcea negoţ cu tine pentru că aveai din belşug tot felul de mărfuri. El îţi oferea în schimbul produselor tale argint, fier, cositor şi plumb.

13 Iavanul[z], Tubalul[aa] şi Meşekul[ab] făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale sclavi şi vase de bronz.

14 Cei din Bet-Togarma[ac] îţi oferea în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă şi catâri.

15 Rodaniţii[ad] făceau negoţ cu tine şi multe alte ostroave aveau parte de marfa ta; ei îţi dădeau în schimb ca plată coarne de fildeş şi de abanos.

16 Aramul[ae] făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti, oferindu-ţi în schimbul produselor tale smarald, purpură, haine brodate, in subţire, coral şi rubin.

17 Iuda şi ţara lui Israel făcea negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale grâu de Minit[af], panag[ag], miere, ulei şi balsam.

18 Damascul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti şi tot felul de mărfuri din belşug. El îţi oferea vin de Helbon[ah] şi lână de Ţahar[ai].

19 Daniţii şi grecii din Uzal făceau negoţ cu tine[aj]; în schimbul produselor tale îţi dădeau[ak] fier prelucrat, casia şi trestie plăcut mirositoare.

20 Dedan făcea negoţ cu tine cu învelitori pentru şei. 21 Arabia şi toţi prinţii Chedarului erau şi ei printre cei cu care făceai negoţ; ei îţi aduceau oi, berbeci şi capre. 22 Negustorii din Şeba şi Rama[al] făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre scumpe şi aur.

23 Haran, Cane, Eden şi negustorii din Şeba, Asiria şi Chilmad[am] făceau negoţ cu tine. 24 Ei făceau negoţ cu tine, aducând în pieţele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veşminte brodate, veşminte colorate, legate cu funii împletite şi strâns înnodate.

25 Corăbiile de Tarşiş călătoreau ducându-ţi marfa.

Erai umplut şi încărcat din plin
    în inima mărilor.
26 Vâslaşii te duseseră
    la ape adânci,
dar vântul de răsărit te va sfărâma
    în inima mărilor.

27 Bogăţia ta, produsele tale, marfa ta, marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce-ţi dregeau fisurile, cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine, toţi ostaşii pe care-i aveai şi toată mulţimea din mijlocul tău se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua scufundării tale.

28 La vuietul ţipetelor cârmacilor tăi
    ostroavele se vor cutremura.
29 Toţi cei ce trag la rame,
    marinarii şi toţi cârmacii de pe mare,
se vor da jos din corăbiile lor
    şi vor sta pe ţărm.
30 Vor striga cu glas tare din pricina ta
    şi se vor tângui cu amărăciune;
îşi vor arunca cu ţărână pe cap
    şi se vor tăvăli în cenuşă.
31 Se vor rade pe cap din pricina ta
    şi se vor îmbrăca cu saci;
te vor plânge cu sufletul amărât,
    bocind cu amar.
32 În tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine
    şi te vor boci astfel:
‘Cine era ca Tir, ca cel ce zace acum
    în mijlocul mării?’

33 Când ieşeau mărfurile tale din mijlocul mărilor, săturai multe popoare. Prin mulţimea bogăţiilor şi produselor tale îi îmbogăţeai pe regii pământului.

34 Acum însă eşti sfărâmat de mări,
    în adâncurile apelor.
Încărcătura ta şi toată mulţimea din mijlocul tău
    s-au scufundat odată cu tine.
35 Toţi locuitorii ostroavelor
    sunt înmărmuriţi din pricina ta;
regilor lor li s-a zbârlit părul de groază
    şi li s-au înspăimântat feţele.
36 Negustorii popoarelor
    fluieră de uimire din pricina ta.
Ai parte de un sfârşit îngrozitor
    şi nu vei mai exista niciodată!»“

Profeţie împotriva regelui Tirului

28 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, spune-i prinţului Tirului că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Ţi s-a îngâmfat inima
    şi ai zis: ‘Sunt zeu[an]!
Stau pe tronul zeilor[ao]
    în inima mărilor!’
Deşi crezi că eşti asemenea zeilor,
    tu eşti de fapt doar un om, nu eşti un zeu.
Iată, te crezi mai înţelept decât Daniel[ap]
    şi crezi că nici o taină nu-ţi este ascunsă!
Prin înţelepciunea şi priceperea ta
    ţi-ai făcut avere
şi ai adunat aur şi argint
    în vistieriile tale.
Prin multa ta înţelepciune în ce priveşte negoţul
    ţi-ai înmulţit averea,
dar din cauza averii tale
    ţi s-a îngâmfat inima.»

De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Pentru că îţi asemeni gândirea
    cu gândirea lui Dumnezeu,
iată, aduc împotriva ta nişte străini,
    pe cele mai barbare dintre neamuri.
Ele îşi vor scoate sabia împotriva minunatei tale înţelepciuni
    şi îţi vor pângări strălucirea.
Te vor coborî în groapă
    şi vei muri de o moarte violentă
        în inima mărilor.
Vei mai zice tu atunci: ‘Sunt Dumnezeu!’,
    în faţa ucigaşului tău?
Vei fi un biet om, nu Dumnezeu
    în mâna celor ce te vor străpunge!
10 Vei muri de moartea celor necircumcişi[aq],
    ucis de mâna străinilor,
        căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Stăpânul Domn.»“

11 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 12 „Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre regele Tirului! Spune-i că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Erai un semn al perfecţiunii,
    plin de înţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe.
13 Stăteai în Eden,
    grădina lui Dumnezeu,
şi erai acoperit cu tot felul de pietre preţioase:
    cu sard, topaz, diamant,
crisolit, onix, jasp,
    safir[ar], turcoaz şi smarald.[as]
Bijuteriile şi filigranele tale erau din aur,[at]
    pregătite încă din ziua în care ai fost creat.
14 Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse;
    te-am pus să fii pe muntele[au] cel sfânt al lui Dumnezeu
        şi umblai prin mijlocul pietrelor de foc.
15 Ai fost fără vină în căile tale
    din ziua în care ai fost creat
        şi până când s-a găsit nedreptate în tine.
16 Prin mărimea negoţului tău
    te-ai umplut de violenţă
        şi ai păcătuit.
De aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu
    şi te-am îndepărtat, heruvim ocrotitor,[av]
        din mijlocul pietrelor de foc.
17 Ţi s-a îngâmfat inima
    din pricina frumuseţii tale
şi ţi-ai pervertit înţelepciunea
    din cauza splendorii tale!
De aceea te-am aruncat la pământ
    şi te-am expus înaintea regilor,
        ca să fi o privelişte pentru ei!
18 Prin mulţimea nelegiuirilor tale şi a negoţului tău necinstit
    ţi-ai pângărit sanctuarele.
De aceea am făcut să iasă un foc din mijlocul tău,
    care te-a mistuit,
şi te-am făcut scrum pe pământ,
    înaintea tuturor celor ce te priveau.
19 Toţi cei ce te cunosc dintre popoare
    sunt înmărmuriţi din pricina ta.
Ai parte de un sfârşit îngrozitor
    şi nu vei mai exista niciodată!»“

Profeţie împotriva Sidonului

20 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 21 „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre Sidon şi profeţeşte împotriva lui. 22 Spune-i că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Iată, sunt împotriva ta, Sidoane,
    şi de aceea Mă voi slăvi în mijlocul tău!
        Şi vor şti că Eu sunt Domnul,
când Îmi voi împlini judecăţile împotriva lui
    şi Îmi voi arăta sfinţenia în el.»
23 Voi trimite molima în el
    şi vărsarea de sânge pe străzile lui.
Cel înjunghiat va cădea în mijlocul lui,
    răpus de sabia care loveşte de jur împrejur.
        Şi vor şti astfel că Eu sunt Domnul.

24 Atunci, pentru cei din Casa lui Israel, nu va mai fi nici un spin care înţeapă şi nici un ghimpe care provoacă durere din partea tuturor vecinilor lor care-i dispreţuiesc. Şi vor şti astfel că Eu sunt Stăpânul Domn.

25 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Când îi voi aduna pe cei din Casa lui Israel dintre popoarele unde au fost împrăştiaţi, Îmi voi arăta sfinţenia prin ei înaintea neamurilor şi ei vor locui în propria lor ţară, pe care am dat-o robului Meu, Iacov. 26 Vor locui în siguranţă în ea, vor construi case şi vor sădi vii. Da, vor locui în siguranţă când Îmi voi împlini judecăţile împotriva tuturor vecinilor lor care-i dispreţuiesc. Şi vor şti astfel că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.»“

Profeţie împotriva Egiptului

29 În anul al zecelea, în ziua a douăsprezecea a lunii a zecea,[aw] Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre Faraon, monarhul Egiptului şi profeţeşte împotriva lui şi împotriva întregului Egipt. Vorbeşte şi spune-le din partea Stăpânului Domn:

«Iată, sunt împotriva ta, Faraon,
    monarh al Egiptului,
marele monstru
    care te odihneşti în mijlocul râurilor tale!
Tu zici: ‘Nilul este al meu!
    L-am făcut pentru mine însumi!’
Dar îţi voi pune cârlige în fălci
    şi voi face ca peştii râurilor tale să se lipească de solzii tăi!
Te voi scoate din mijlocul râurilor tale
    împreună cu toţi peştii care s-au lipit de solzii tăi.
Te voi lăsa în pustie,
    pe tine şi pe toţi peştii din râurile tale.
Vei cădea pe suprafaţa câmpiei
    şi nu vei fi luat sau ridicat,[ax]
ci te voi da drept hrană
    fiarelor pământului şi păsărilor cerului.

Atunci toţi locuitorii Egiptului vor şti că Eu sunt Domnul.

Ai fost un toiag de trestie pentru Casa lui Israel. Când te-a luat în mână, te-ai sfărâmat şi i-ai străpuns tot umărul. Când s-a rezemat de tine, te-ai rupt şi i s-au scrântit şoldurile[ay]

De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, voi aduce împotriva ta o sabie şi-ţi voi nimici oamenii şi animalele. Ţara Egiptului va ajunge o pustietate şi o ruină şi veţi şti astfel că Eu sunt Domnul. Pentru că ai zis: ‘Râul este al meu! Eu l-am făcut!’, 10 iată, sunt împotriva ta şi a râurilor tale! Voi preface ţara Egiptului într-o mare ruină, într-o pustietate ce se va întinde de la Migdol la Syene[az] şi până la hotarul ţării Cuş[ba]. 11 Nu va mai trece prin ea nici picior de om, nici picior de animal şi timp de patruzeci de ani[bb] va rămâne nelocuită. 12 Voi preface ţara Egiptului într-o pustietate în mijlocul altor ţări pustiite şi, timp de patruzeci de ani, cetăţile ei vor face parte din rândul cetăţilor lăsate pustii. Îi voi împrăştia pe egipteni printre neamuri şi-i voi risipi în ţări străine

13 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «La sfârşitul celor patruzeci de ani, îi voi strânge pe egipteni dintre popoarele unde au fost împrăştiaţi. 14 Îi voi aduce înapoi pe captivii Egiptului, îi voi aduce înapoi în ţara Patros[bc], în patria lor, şi acolo vor fi un regat neînsemnat. 15 Va fi cel mai neînsemnat dintre regate şi nu se va mai înălţa deasupra neamurilor. Îi voi împuţina ca să nu mai stăpânească peste neamuri. 16 Egiptul nu va mai fi o pricină de încredere pentru Casa lui Israel, ci îi va aduce aminte de nelegiuirea ei, când venea să-i ceară ajutorul. Şi vor şti astfel că Eu sunt Stăpânul Domn.»“

Egiptul, răsplata oferită lui Nebucadneţar

17 În anul al douăzeci şi şaptelea, în prima zi a lunii întâi,[bd] Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 18 „Fiul omului, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi-a pus oştirea să facă o lucrare grea împotriva Tirului. Fiecare cap a fost pleşuvit şi fiecare umăr a fost zdrelit, dar nici el, nici oştirea lui nu au căpătat nici o răsplată din Tir pentru lucrarea pe care au înfăptuit-o împotriva cetăţii.

19 De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, îi dau ţara Egiptului lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului. El îi va duce bogăţia, va jefui ce este de jefuit şi va prăda ce este de prădat. Aceasta va fi plata oştirii sale. 20 Ca răsplată pentru ceea ce a lucrat împotriva Tirului îi dau ţara Egiptului, deoarece s-a ostenit pentru Mine, zice Stăpânul Domn

21 În ziua aceea voi înălţa puterea Casei lui Israel[be], iar ţie îţi voi deschide gura să vorbeşti în mijlocul lor. Şi vor şti astfel că Eu sunt Domnul.

Bocet pentru Egipt

30 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, profeţeşte şi spune că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Bociţi şi ziceţi:
    ‘Vai ce zi va fi!’
Căci ziua este aproape,
    ziua Domnului este aproape!
Va fi o zi plină de nori,
    o vreme de osândă pentru neamuri!
O sabie va intra în Egipt
    şi va fi teroare în Cuş[bf].
Când cei înjunghiaţi vor cădea în Egipt,
    i se vor lua bogăţiile
        şi i se vor dărâma temeliile.

Cuş, Put[bg], Lud[bh], toată Arabia, Cub[bi] şi fiii ţării legământului[bj] vor cădea răpuşi de sabie!»

Aşa vorbeşte Domnul:

«Sprijinitorii Egiptului vor cădea,
    şi mândria puterii lui se va prăbuşi.
Din Migdol până la Syene[bk]
    vor cădea răpuşi de sabie,
        zice Stăpânul Domn
«Ţara va deveni una pustiită
    printre alte ţări pustiite,
iar cetăţile ei se vor afla
    printre celelalte cetăţi pustiite.
Şi vor şti că Eu sunt Domnul,
    când voi da foc Egiptului
        şi când toţi cei ce-l ajută vor fi zdrobiţi.

În ziua aceea nişte soli vor pleca dinaintea Mea pe corăbii ca să-l îngrozească pe Cuş, cel care se credea în siguranţă. Îl va cuprinde spaima în ziua căderii Egiptului, căci iată că ziua aceea vine!»

10 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Voi nimici mulţimea egiptenilor
    prin mâna lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului.
11 El şi armata lui, cei mai înspăimântători dintre neamuri,
    vor fi aduşi să distrugă ţara.
Îşi vor scoate săbiile împotriva Egiptului
    şi vor umple ţara de morţi.
12 Voi preface râurile Nilului în pământ uscat
    şi voi vinde ţara în mâinile celor răi.
Voi pustii ţara cu tot ce cuprinde ea
    prin mâna străinului.

Eu, Domnul, am vorbit!»

13 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Voi distruge idolii
    şi voi stârpi chipurile din Nof[bl].
Nu va mai rămâne nici un prinţ în ţara Egiptului
    şi voi răspândi frica în ţara Egiptului.
14 Voi pustii Patrosul[bm],
    voi da foc Ţoanului[bn]
        şi voi face judecată în No[bo].
15 Îmi voi revărsa furia peste Sin[bp],
    fortăreaţa Egiptului,
        şi voi nimici mulţimea din No.
16 Voi da foc Egiptului;
    Sin va tremura de groază,
în No se va pătrunde printr-o spărtură,
    iar Nof va fi cucerit de duşmani ziua în amiaza mare.
17 Tinerii din On[bq] şi din Pi-Beset[br]
    vor cădea răpuşi de sabie
        şi înseşi cetăţile acestea vor merge în captivitate.
18 Întunecată va fi ziua în care, la Tahpanhes[bs],
    voi rupe jugurile Egiptului
        iar mândria puterii lui se va sfârşi.
Un nor va acoperi Tahpanhesul,
    iar fiicele lui[bt] vor merge în captivitate.
19 Îmi voi împlini astfel judecăţile împotriva Egiptului
    şi va şti că Eu sunt Domnul.»“

20 În anul al unsprezecelea, în ziua a şaptea a lunii întâi[bu], Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 21 „Fiul omului, am frânt braţul lui Faraon, monarhul Egiptului. Şi iată că nu va fi legat ca să se poată vindeca, nici nu i se va pune o legătură ca să se prindă la loc, să se refacă şi să poată mânui din nou sabia.

22 De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva lui Faraon, monarhul Egiptului; îi voi frânge amândouă braţele, atât pe cel puternic, cât şi pe cel rupt şi voi face să-i cadă sabia din mână. 23 Îi voi risipi pe egipteni printre neamuri şi-i voi împrăştia în ţări străine. 24 Voi întări braţele împăratului Babilonului şi-i voi pune sabia în mână, dar voi frânge braţele lui Faraon, iar acesta va geme înaintea lui cum gem cei loviţi de moarte. 25 Când voi întări braţele împăratului Babilonului, iar braţele lui Faraon vor cădea, vor şti că Eu sunt Domnul şi că Eu am pus sabia Mea în mâna împăratului Babilonului şi am întins-o împotriva ţării Egiptului. 26 Îi voi risipi pe egipteni printre neamuri şi-i voi împrăştia în ţări străine. Şi vor şti astfel că Eu sunt Domnul.»“

Căderea Egiptului, comparată cu căderea Asiriei

31 În anul al unsprezecelea, în prima zi a lunii a treia,[bv] Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, spune-i lui Faraon, monarhul Egiptului, şi mulţimii sale astfel:

«Cu cine poţi fi asemănat tu, în măreţia ta?

Iată că, odinioară, Asiria era un cedru în Liban,
    cu ramuri frumoase şi coroana aducătoare de umbră;
era înalt în statură,
    iar vârful îi ajungea printre nori.[bw]
Apele îl făcuseră să crească
    şi adâncul îl înălţase;
râurile acestuia scăldau locul în care era plantat
    de jur împrejur
şi îşi trimiteau pâraiele
    la toţi copacii câmpiei.
De aceea s-a înălţat în statură
    mai mult decât toţi ceilalţi copaci din câmpie.
Crengile i-au crescut
    şi ramurile i s-au lungit,
        din pricina belşugului de ape care-l făcuse să dea vlăstare.
Printre crengile lui
    îşi făceau cuibul toate păsările cerului;
sub coroana lui
    zămisleau toate fiarele câmpului,
iar la umbra lui
    locuiau toate neamurile cele multe.
Era frumos prin măreţia lui
    şi prin lungimea ramurilor lui,
căci rădăcinile lui erau înfipte
    în apropierea multor ape.
Cedrii din grădina lui Dumnezeu
    nu-l întreceau,
chiparoşii nu se puteau compara
    cu crengile lui,
iar platanii nu se puteau asemăna
    cu ramurile lui;
nici un copac din grădina lui Dumnezeu
    nu se putea compara cu el în frumuseţe.
L-am făcut atât de frumos
    prin mulţimea crengilor lui,
încât îl invidiau toţi copacii Edenului,
    toţi copacii din grădina lui Dumnezeu.»

10 De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Pentru că se înălţa în statură, pentru că îşi ridica vârful până la nori şi inima i se mândrea cu înălţimea lui, 11 l-am dat pe mâna prinţului neamurilor, care i-a făcut după răutatea lui. Eu l-am lepădat 12 şi astfel cele mai înspăimântătoare dintre neamurile străine l-au tăiat şi l-au părăsit. Crengile i-au căzut pe munţi şi prin toate văile, iar ramurile i-au fost spulberate prin toate albiile ţării. Toate popoarele pământului au plecat de la umbra lui şi l-au părăsit. 13 Pe trunchiul lui căzut şi-au făcut cuibul toate păsările cerului, iar între crengile lui s-au aşezat toate fiarele câmpului. 14 Toate acestea, pentru ca nici unul dintre copacii de lângă ape să nu se mai mândrească cu înălţimea lui şi să nu-şi mai ridice vârful până la nori şi pentru ca nici un copac udat de ape să nu-şi mai înalţe trunchiul spre ei. Căci toţi sunt sortiţi morţii, în tărâmul de jos, printre muritori, la cei ce s-au coborât în groapă.»

15 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua în care s-a coborât în Locuinţa Morţilor[bx], am răspândit jalea. L-am acoperit cu adâncul şi i-am retras râurile, iar apele cele multe au fost oprite. Am întunecat Libanul pentru el şi toţi copacii câmpiei s-au uscat din pricina lui. 16 La vuietul căderii sale am făcut să se cutremure neamurile, când l-am coborât în Locuinţa Morţilor împreună cu cei ce se coboară în groapă. Atunci toţi copacii Edenului, ce avea Libanul mai bun şi mai ales, toţi copaci bine udaţi, s-au consolat în tărâmul de jos. 17 S-au coborât şi ei împreună cu el în Locuinţa Morţilor, la cei răpuşi de sabie, ei care erau aliaţii[by] lui şi locuiau la umbra lui printre neamuri.

18 Aşadar, Faraon, cu cine poţi fi asemănat tu printre copacii Edenului, în toată slava şi măreţia ta? Şi totuşi vei fi coborât împreună cu copacii Edenului în tărâmul de jos şi vei zăcea printre cei necircumcişi, alături de cei răpuşi de sabie. Iată ce este Faraon şi toată mulţimea lui, zice Stăpânul Domn.»“

Bocet pentru Egipt

32 În anul al doisprezecelea, în prima zi a lunii a douăsprezecea,[bz] Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre Faraon, monarhul Egiptului, şi spune-i:

«Te consideri un leu printre neamuri,
    dar eşti ca un monstru în mări!
Te arunci în râurile tale,
    tulburi apele cu picioarele
        şi îţi murdăreşti râurile.»

Acum, aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Voi arunca asupra ta năvodul Meu,
    printr-o mare mulţime de popoare,
        şi te voi[ca] trage în plasa Mea!
Te voi lăsa pe pământ
    şi te voi arunca pe suprafaţa câmpiei;
voi pune să se aşeze peste tine păsările cerului
    şi voi sătura din tine fiarele întregului pământ!
Îţi voi arunca carnea pe munţi
    şi voi umple văile cu resturile tale!
Voi uda pământul cu sângele tău
    scurs pe munţi
        şi albiile vor fi pline de resturile tale.
Când te voi stinge, voi acoperi cerurile
    şi voi întuneca stelele lor;
voi acoperi soarele cu un nor
    şi luna nu-şi va mai da lumina.
Voi întuneca din pricina ta
    toţi luminătorii care strălucesc pe ceruri
şi voi răspândi întunericul peste ţara ta,
    zice Stăpânul Domn.
Voi nelinişti inima multor popoare
    când voi vesti distrugerea ta[cb] printre neamuri,
        printre ţările pe care nu le-ai cunoscut.
10 Voi face să se îngrozească din pricina ta multe popoare,
    iar regii lor se vor înspăimânta din pricina ta,
        când Îmi voi flutura sabia pe dinaintea lor.
În ziua căderii tale
    fiecare va tremura în orice clipă
        pentru viaţa lui.

11 Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

Sabia împăratului Babilonului
    va veni peste tine!
12 Voi face ca mulţimea ta să cadă răpusă
    de sabia celor viteji,
        cei mai înspăimântători dintre toate neamurile.
Ei vor distruge mândria Egiptului
    şi toată mulţimea lui va fi nimicită.
13 Voi face să piară toate vitele lui
    de lângă apele cele multe;
şi nu le va mai tulbura nici picior de om,
    nici copită de animal.
14 Atunci îi voi lăsa apele să se aşeze
    şi-i voi face râurile să curgă ca uleiul,[cc]
        zice Stăpânul Domn.
15 Când voi preface ţara Egiptului într-o pustietate,
    şi ţara va fi jefuită de bogăţia ei,
când îi voi fi lovit pe toţi cei ce locuiesc în ea,
    vor şti că Eu sunt Domnul.

16 Aceasta este cântarea de jale pe care o vor cânta despre el. Fiicele neamurilor o vor cânta; o vor cânta despre Egipt şi despre toată mulţimea lui, zice Stăpânul Domn.»“

17 În anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii[cd], Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 18 „Fiul omului, boceşte pentru mulţimea Egiptului şi coboar-o, pe ea şi pe fiicele neamurilor măreţe, în tărâmul de jos, la cei coborâţi în groapă. 19 Spune-i: «Crezi că eşti tu mai încântătoare decât altele? Coboară şi zaci printre cei necircumcişi[ce]

20 Vor cădea astfel în mijlocul celor răpuşi de sabie! Sabia este pregătită! Să fie scos afară Egiptul şi toată mulţimea lui![cf] 21 Atunci conducătorii cei viteji din Locuinţa Morţilor vor zice despre el şi despre cei ce-l ajutau: «S-au coborât şi zac printre cei necircumcişi, răpuşi de sabie!»

22 Acolo este Asiria şi toată adunarea ei! De jur împrejurul ei se află mormintele tuturor celor ucişi, care au căzut răpuşi de sabie 23 şi cărora li s-au dat morminte în cele mai adânci locuri ale gropii. Adunarea ei se află de jur împrejurul mormântului ei, şi anume toţi cei ucişi, care au căzut răpuşi de sabie, ei, care răspândeau teroare pe tărâmul celor vii.

24 Acolo este Elamul[cg] şi toată mulţimea lui! De jur împrejurul mormântului lui se află toţi cei ucişi, care au căzut răpuşi de sabie. Ei, care răspândeau teroare pe tărâmul celor vii, s-au coborât necircumcişi în tărâmul de jos. Acum ei îşi poartă ruşinea împreună cu cei ce s-au coborât în groapă. 25 I-au pregătit Elamului un pat în mijlocul celor ucişi şi toată mulţimea lui se află împrejurul mormântului lui. Toţi sunt necircumcişi şi au fost răpuşi de sabie, căci răspândeau teroare pe tărâmul celor vii. Ei îşi poartă acum ruşinea împreună cu cei ce s-au coborât în groapă; au fost culcaţi alături de cei ucişi.

26 Acolo sunt Meşekul şi Tubalul[ch] şi toată mulţimea lor, de jur împrejurul mormântului lor! Toţi sunt necircumcişi şi au fost răpuşi de sabie, căci răspândeau teroare pe tărâmul celor vii. 27 Să nu zacă ei împreună cu cei viteji, care au căzut dintre cei necircumcişi şi care au coborât în Locuinţa Morţilor cu toate armele lor de război, cei ale căror săbii au fost puse sub capetele lor? Nelegiuirile lor au fost puse pe oasele lor, căci aceşti viteji erau o teroare pe tărâmul celor vii.

28 Tot aşa şi tu, Faraon, vei fi zdrobit şi vei zăcea printre cei necircumcişi, împreună cu cei răpuşi de sabie.

29 Acolo este şi Edomul, împreună cu regii şi toţi prinţii lui, care, în pofida vitejiei lor, au fost puşi alături de cei răpuşi de sabie. Ei zac împreună cu cei necircumcişi, cu cei ce s-au coborât în groapă.

30 Acolo sunt toţi prinţii nordului şi toţi sidonienii; ei s-au coborât împreună cu cei ucişi, în pofida terorii pe care au răspândit-o. În ciuda vitejiei lor, ei sunt acum acoperiţi de ruşine. Aceşti necircumcişi zac împreună cu cei răpuşi de sabie şi-şi poartă ruşinea alături de cei ce s-au coborât în groapă.

31 Faraon – el şi întreaga lui oştire – îi va vedea şi se va consola pentru întreaga lui mulţime care a fost răpusă de sabie, zice Stăpânul Domn. 32 Căci voi răspândi teroarea pe tărâmul celor vii, şi Faraon[ci] cu toată mulţimea lui va fi pus să zacă printre cei necircumcişi, alături de cei răpuşi de sabie, zice Stăpânul Domn.»“

Ezechiel, străjer peste Casa lui Israel

33 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, vorbeşte-le celor din poporul tău şi spune-le: «Când voi aduce sabia împotriva unei ţări, iar cei din poporul ţării vor lua din mijlocul lor un om şi-l vor pune să fie străjer al lor, dacă străjerul vede sabia venind împotriva ţării şi sună din trâmbiţă, dând de ştire poporului, iar cel care aude sunetul trâmbiţei nu ia aminte, atunci sabia va veni şi îi va lua viaţa. Sângele lui să cadă asupra capului lui. Fiindcă a auzit sunetul trâmbiţei şi nu a luat aminte, sângele lui să cadă asupra lui. Dar dacă ia aminte, îşi va scăpa viaţa. Dacă însă străjerul vede sabia venind şi nu sună din trâmbiţă, astfel că poporul nu este avertizat, iar sabia vine şi ia viaţa cuiva, omul acela va fi omorât din pricina nelegiuirii sale, dar sângele lui îl voi cere din mâna străjerului.

Tu, fiul omului, eşti străjerul pe care l-am pus peste Casa lui Israel. Tu vei auzi cuvântul din gura Mea şi le vei da de ştire din partea Mea. Când îi voi zice celui rău: «Omule rău, vei muri cu siguranţă!», iar tu nu vei vorbi cu cel rău ca să-l avertizezi cu privire la calea lui, omul acela rău va muri din pricina nelegiuirii lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta. Dar dacă tu îl vei avertiza pe cel rău ca să renunţe la calea lui, iar el nu se va întoarce de la umbletele lui, atunci el va muri din pricina nelegiuirii lui, iar tu îţi vei scăpa sufletul.»

Dreptatea şi mila lui Dumnezeu

10 Tu, fiul omului, spune-le celor din Casa lui Israel următorul lucru: «Voi ziceţi: ‘Nelegiuirile şi păcatele noastre apasă greu asupra noastră. Suntem uscaţi de vlagă din pricina lor. Cum vom putea trăi?’ 11 Prin urmare, spune-le astfel: ‘Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că Eu nu-Mi găsesc plăcerea în moartea celui rău, ci doresc ca el să se întoarcă de la calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă! Întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele! Pentru ce vrei să pieri, Casă a lui Israel?’»

12 De aceea, fiul omului, spune-le celor din poporul tău astfel: «Dreptatea celui drept nu-l va scăpa în ziua nelegiuirii lui, iar răutatea celui rău nu-l va face să cadă în ziua când se întoarce de la răutatea lui. Cel drept nu va putea trăi prin dreptatea lui în ziua când a păcătuit. 13 Când Eu îi spun celui drept că în mod sigur va trăi, iar el, încrezându-se în dreptatea lui, săvârşeşte nedreptate, toată dreptatea lui nu i se va mai aminti şi va muri din pricina nedreptăţii pe care a săvârşit-o. 14 Tot astfel atunci când Eu îi spun celui rău: ‘Sigur vei muri!’, dacă el se întoarce de la păcatul lui şi face judecată şi dreptate, 15 dacă cel rău dă înapoi garanţia, înapoiază ce a jefuit, urmează învăţăturile dătătoare de viaţă şi nu mai săvârşeşte nedreptate, în mod sigur va trăi şi nu va muri. 16 Toate păcatele pe care le-a săvârşit nu i se vor mai aminti; el a făcut judecată şi dreptate, prin urmare, în mod sigur va trăi.»

17 Şi totuşi cei din poporul tău zic: «Calea Stăpânului nu este dreaptă!» Dar, de fapt, calea lor este cea nedreaptă!

18 Aşadar, dacă cel drept se întoarce de la dreptatea lui şi săvârşeşte nedreptate, el va muri din pricina aceasta. 19 Tot astfel, dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui şi face judecată şi dreptate, va trăi tocmai din pricina aceasta. 20 Fiindcă ziceţi: «Calea Stăpânului nu este dreaptă!», vă voi judeca pe fiecare după umbletele voastre, Casă a lui Israel!»“

Împlinirea profeţiei cu privire la căderea Ierusalimului

21 În al doisprezecelea an al exilului nostru, în ziua a cincea a lunii a zecea,[cj] a venit la mine un fugar de la Ierusalim şi mi-a zis: „Cetatea a fost capturată!“ 22 Mâna Domnului fusese peste mine încă de la lăsarea serii, înainte de a sosi fugarul, şi El îmi deschisese gura înainte de a sosi fugarul la mine, dimineaţa. Aşadar, gura îmi fusese deschisă şi nu mai eram mut.

23 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 24 „Fiul omului, locuitorii acestor ruine din ţara lui Israel zic: «Avraam a fost singur, dar tot a luat în stăpânire ţara. Noi suntem mulţi, deci cu siguranţă ţara ne-a fost dată şi nouă drept moştenire!» 25 De aceea spune-le că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Voi care mâncaţi carne cu sânge, care vă ridicaţi ochii spre idolii voştri şi vărsaţi sânge, voi să moşteniţi ţara? 26 Vă încredeţi în sabia voastră, săvârşiţi urâciuni şi fiecare din voi o necinsteşte pe soţia semenului său. Ar trebui deci să moşteniţi ţara?»

27 Să le mai spui: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Viu sunt Eu, că cei ce se află printre ruine vor cădea răpuşi de sabie, pe cei ce sunt pe câmp îi voi da de mâncare fiarelor, iar cei din fortăreţe şi cei din peşteri vor muri din pricina molimei. 28 Voi preface ţara într-o pustietate şi într-un loc devastat, iar mândria tăriei ei se va sfârşi. Munţii lui Israel vor fi atât de pustiiţi, încât nimeni nu-i va mai traversa. 29 Când voi preface ţara într-o pustietate şi într-un loc devastat din pricina urâciunilor pe care le-au săvârşit, vor şti că Eu sunt Domnul.’»

30 Fiul omului, cei din poporul tău vorbesc despre tine pe lângă ziduri şi pe la uşile caselor şi-şi zic unul altuia, fiecare fratelui său, astfel: «Haidem să mergem să auzim care este cuvântul ieşit de la Domnul 31 Şi vin la tine cu grămada! Cei din poporul Meu se aşază înaintea ta şi ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura ei vorbesc atât de dulce, dar inima lor umblă după câştig necinstit. 32 Tu eşti pentru ei ca un cântăreţ plăcut, cu voce frumoasă, iscusit să cânte la instrumente cu corzi. Ei ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc deloc. 33 Însă când va veni pustiirea – şi iat-o că vine – vor şti că a fost un profet în mijlocul lor.“

Profeţie împotriva păstorilor lui Israel

34 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, profeţeşte împotriva păstorilor lui Israel! Profeţeşte şi spune-le păstorilor că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Vai de păstorii lui Israel care se pasc pe ei înşişi. Oare păstorii nu trebuie să pască turma? Totuşi voi aţi mâncat grăsimea, v-aţi îmbrăcat cu lâna, aţi tăiat ce era gras, dar turma nu aţi păscut-o! Oile slăbite nu le-aţi întărit, pe cea bolnavă nu aţi vindecat-o, pe cea rănită nu aţi legat-o, pe cea izgonită nu aţi adus-o înapoi, iar pe cea pierdută nu aţi căutat-o. Dimpotrivă, le-aţi condus prin forţă şi asprime. Astfel, din lipsă de păstor, ele au fost împrăştiate şi, împrăştiate fiind, au ajuns hrană pentru toate fiarele câmpului. Turma Mea rătăceşte pe toţi munţii, pe orice deal înalt. Turma Mea este împrăştiată pe toată suprafaţa ţării şi nimeni nu o caută, nici nu se uită după ea.»

De aceea, păstorilor, ascultaţi Cuvântul Domnului: «Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, pentru că turma Mea a ajuns de jaf şi este hrană pentru toate fiarele câmpului, din lipsă de păstor, şi pentru că păstorii Mei nu Mi-au căutat turma, ci s-au păscut pe ei înşişi, în loc să-Mi pască turma, de aceea, păstorilor, ascultaţi Cuvântul Domnului! 10 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Iată, sunt împotriva păstorilor! Îmi voi cere turma din mâna lor. Nu-i voi mai lăsa să-Mi pască turma şi nu se vor mai paşte nici pe ei înşişi. Îmi voi izbăvi turma din gura lor şi nu le va mai sluji drept hrană’».

Dumnezeu, Păstorul lui Israel

11 Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, Eu Însumi Îmi voi căuta turma şi mă voi uita după ea! 12 Cum îşi caută păstorul oile împrăştiate, atunci când se află în mijlocul turmei sale, tot aşa Îmi voi căuta şi Eu oile şi le voi scoate din toate locurile pe unde au fost împrăştiate în ziua plină de nori şi negură. 13 Le voi scoate dintre popoare, le voi aduna din ţări străine, le voi aduce în patria lor şi le voi paşte pe munţii lui Israel, de-a lungul albiilor şi în toate zonele locuite ale ţării. 14 Le voi paşte pe o păşune bună, iar staulul le va fi pe munţii cei înalţi ai lui Israel. Acolo se vor odihni într-un staul bun şi vor paşte pe o păşune grasă pe munţii lui Israel. 15 Eu Însumi Îmi voi paşte oile şi le voi da odihnă, zice Stăpânul Domn. 16 O voi căuta pe cea pierdută, o voi aduce înapoi pe cea izgonită, o voi lega pe cea rănită şi o voi întări pe cea slăbită, dar o voi tăia pe cea grasă şi pe cea tare. Îmi voi paşte astfel turma cu dreptate.»

17 Cât despre tine, turma Mea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Voi judeca între oaie şi oaie şi între berbeci şi ţapi. 18 Este prea puţin pentru voi că paşteţi în păşunea cea bună de călcaţi în picioare şi ce rămâne din păşunea voastră? Este prea puţin pentru voi că vă adăpaţi din apă limpede de tulburaţi cu picioarele şi ce rămâne după voi? 19 Trebuie ca celelalte oi ale Mele să pască ceea ce voi aţi călcat în picioare şi să se adape din apele pe care le-aţi tulburat voi cu picioarele?»

20 De aceea, aşa le vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, Eu Însumi voi judeca între oaia grasă şi oaia slabă. 21 Pentru că aţi împins cu coasta şi cu umărul şi aţi împuns cu coarnele toate oile slăbite până le-aţi împrăştiat în afară, 22 voi veni în ajutorul oilor Mele şi nu vor mai fi de jaf. Voi face judecată astfel între oaie şi oaie. 23 Voi ridica peste ele un singur Păstor, pe Robul Meu David, şi El le va paşte. El le va paşte şi va fi Păstorul lor.[ck] 24 Eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, iar Robul Meu David va fi Prinţ în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit.

25 Voi încheia cu ele un legământ de pace şi voi îndepărta din ţară fiarele sălbatice, ca să locuiască în siguranţă în sălbăticie şi să poată dormi în păduri.

26 Le voi face o binecuvântare,[cl] atât pe ele, cât şi împrejurimile dealului Meu. Le voi trimite ploi la vreme şi acestea vor fi ploi ale binecuvântării. 27 Copacul de pe câmp îşi va da rodul, pământul îşi va da recolta, iar ele vor putea locui în siguranţă în ţara lor. Şi vor şti că Eu sunt Domnul când voi rupe legăturile jugului lor şi le voi scăpa din mâna celor ce le-au înrobit. 28 Nu vor mai fi de jaf pentru neamuri şi fiarele din ţară nu le vor mai devora; vor locui în siguranţă şi nimeni nu le va mai îngrozi. 29 Le voi ridica un răsad căruia i se va duce faima şi nu vor mai suferi de foame în ţară, nici nu vor mai purta ruşinea pricinuită de neamuri. 30 Şi vor şti astfel că Eu, Domnul, Dumnezeul lor, sunt cu ele, iar ele sunt poporul Meu, Casa lui Israel, zice Stăpânul Domn. 31 Voi sunteţi turma Mea, turma păşunii Mele, fiecare dintre voi, iar Eu sunt Dumnezeul vostru, zice Stăpânul Domn.»“

Profeţie împotriva Edomului

35 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre muntele Seir şi profeţeşte împotriva lui! Spune-i că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, munte al Seirului! Îmi voi întinde mâna împotriva ta şi te voi preface într-o pustietate şi într-un loc devastat! Îţi voi preface cetăţile în ruină, iar tu vei ajunge o pustietate şi vei şti atunci că Eu sunt Domnul.

Pentru că aveai o ură străveche şi i-ai doborât cu sabia pe israeliţi în vremea necazului lor, în vremea pedepsei lor finale, de aceea, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că te voi îneca în sânge şi sângele te va urmări. Fiindcă nu ai urât vărsarea de sânge, aceasta te va urmări. Voi preface muntele Seir într-o pustietate şi într-un loc devastat. Şi voi nimici din el pe oricine îl străbate[cm]. Îi voi umple versanţii de morţii lui. Cei răpuşi de sabie vor cădea pe dealurile tale, pe văile tale şi în toate albiile tale. Te voi preface într-o pustietate veşnică şi cetăţile tale nu vor mai fi locuite. Şi vei şti astfel că Eu sunt Domnul.

10 Pentru că ai zis: ‘Aceste două neamuri şi aceste două ţări vor fi ale mele şi le vom lua în stăpânire!’, măcar că Domnul era încă acolo, 11 de aceea, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că-ţi voi face după mânia şi râvna pe care le-ai arătat şi tu, în ura ta faţă de ei. Şi Mă voi face cunoscut în mijlocul lor când te voi judeca. 12 Vei şti astfel că Eu, Domnul, am auzit toate batjocurile pe care le-ai spus despre munţii lui Israel atunci când ai zis: ‘Sunt pustiiţi, ne sunt daţi nouă să-i devorăm!’ 13 V-aţi lăudat împotriva Mea prin vorbirea voastră şi v-aţi înmulţit cuvintele împotriva Mea, însă Eu am auzit.»

14 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Când tot pământul se va bucura, pe tine te voi preface într-o pustietate. 15 Pentru că te-ai bucurat când moştenirea Casei lui Israel a fost pustiită, îţi voi face şi ţie la fel. Vei ajunge o pustietate, munte Seir, tu şi tot Edomul, şi veţi şti astfel că Eu sunt Domnul.»“

Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.