Bible in 90 Days
7 Prin urmare, voi fi pentru ei ca un leu,
îi voi pândi pe drum ca un leopard.
8 Voi da peste ei ca o ursoaică prădată de puii săi
şi le voi sfâşia pieptul.
Îi voi devora ca un leu,
iar fiarele câmpului îi vor sfâşia.
9 Eşti pierdut, Israele,
căci ai fost împotriva Mea, împotriva Ajutorului tău.
10 Unde-ţi este regele, ca să te poată izbăvi acum?
Unde sunt judecătorii din toate cetăţile tale?
Unde sunt aceia despre care ziceai:
«Dă-mi un rege şi conducători!»?
11 Ţi-am dat un rege, în mânia Mea,
şi ţi l-am luat, în furia Mea!
12 Fărădelegea Efraimului este adunată
şi păcatul lui este păstrat.
13 Durerile naşterii au venit la el,
dar el este încă un copil neînţelept,
căci în momentul zămislirii,
nu vine la gura pântecelui.
14 Îi voi răscumpăra de sub puterea Locuinţei Morţilor[a],
îi voi răscumpăra de la moarte![b]
Moarte, unde-ţi sunt molimele?
Locuinţă a Morţilor, unde-ţi este distrugerea?
Căinţa va fi ascunsă de privirile Mele,
15 oricât de roditor va fi el printre fraţii săi.
Vântul de răsărit[c] va veni,
o suflare a Domnului se va stârni din pustie.
Acesta îi va usca izvorul
şi îi va seca fântâna.
Vistieria îi va fi prădată
de toate lucrurile preţioase.
16 Samaria îşi va purta vina
pentru că s-a răzvrătit împotriva Dumnezeului ei.
Vor cădea răpuşi de sabie;
copiii lor vor fi măcelăriţi,
iar femeile lor însărcinate vor fi spintecate.“
Pocăinţă şi binecuvântare
14 „Întoarce-te, Israele, la Domnul, Dumnezeul tău,
căci ai căzut din pricina fărădelegii tale.
2 Aduceţi cu voi[d] cuvinte de căinţă
şi întoarceţi-vă la Domnul!
Spuneţi-I:
«Iartă-ne toate fărădelegile,
primeşte-ne cu bunăvoinţă,
şi noi Îţi vom aduce jertfa buzelor noastre[e]!
3 Asiria nu ne poate scăpa!
Nu vom mai încăleca pe cai!
Nu vom mai numi ‘dumnezeul nostru!’
lucrarea mâinilor noastre,
căci numai la Tine găseşte orfanul milă.»
4 Atunci îi voi vindeca de rătăcirea lor
şi îi voi iubi fără limite,
căci mânia Mea s-a abătut de la ei.
5 Voi fi ca roua pentru Israel,
iar el va înflori ca floarea de crin;
va da rădăcini adânci
ca un cedru din Liban,
6 iar ramurile lui se vor întinde.
Splendoarea lui va fi ca a măslinului,
iar aroma lui ca a cedrului din Liban.
7 Vor fi din nou locuitori la umbra lui,
iar aceştia vor da viaţă grânelor[f].
Ei vor înflori ca via
şi vor fi renumiţi ca vinul de Liban.
8 Efraime, ce mai am Eu[g] de-a face cu idolii?
Eu îi voi răspunde şi îi voi purta de grijă.
Sunt ca un chiparos verde;
din Mine vine rodul tău!“
9 Cine este înţelept? Acela va înţelege aceste lucruri!
Cine este priceput? Acela le va cunoaşte!
Căci căile Domnului sunt drepte!
Cei drepţi umblă pe ele,
însă răzvrătiţii se împiedică pe ele.
1 Cuvântul Domnului care i-a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel:
Invazia lăcustelor
2 „Ascultaţi lucrul acesta, bătrânilor[h]!
Luaţi aminte, toţi locuitorii ţării!
S-a mai întâmplat aşa ceva pe vremea voastră
sau pe vremea strămoşilor voştri?
3 Povestiţi copiilor voştri despre lucrul acesta,
şi copiii voştri să-l spună copiilor lor,
iar copiii lor să-l istorisească următoarei generaţii.
4 Ceea ce a lăsat lăcusta Gazam,
a mâncat lăcusta Arbe[i];
ceea ce a lăsat lăcusta Arbe,
a mâncat lăcusta Ielek
şi ceea ce a lăsat lăcusta Ielek,
a mâncat lăcusta Hasil.[j]
5 Treziţi-vă, beţivilor, şi plângeţi!
Văitaţi-vă, voi, toţi băutorii de vin,
pentru că vi s-a luat mustul de la gură!
6 Căci un neam puternic şi fără număr
a năvălit asupra ţării Mele;
dinţii ei sunt dinţi de leu,
iar colţii ei sunt colţi de leoaică.
7 Mi-a pustiit viile
şi Mi-a făcut bucăţi smochinii;
i-a jupuit de coajă şi i-a trântit jos,
lăsându-le ramurile decojite.
8 Boceşte aşa cum fecioara[k], îmbrăcată cu sac,
boceşte după bărbatul[l] tinereţii ei!
9 Darurile de mâncare şi jertfele de băutură
au fost oprite în Casa Domnului,
iar preoţii, slujitorii Domnului, jelesc.
10 Ogoarele sunt pustiite,
pământul jeleşte[m],
căci grânele sunt nimicite.
Mustul a secat
şi uleiul s-a terminat.
11 Îngroziţi-vă, plugari,
văitaţi-vă, vieri,
din pricina grâului şi a orzului,
căci roadele câmpului sunt distruse.
12 Via s-a uscat,
iar smochinul este veştejit;
rodiul, palmierul, mărul,
toţi pomii de pe câmp sunt uscaţi.
Într-adevăr, s-a ofilit bucuria
din mijlocul oamenilor!
Chemare la pocăinţă
13 Preoţilor, îmbrăcaţi-vă cu sac şi jeliţi;
văitaţi-vă, slujitori ai altarului!
Veniţi, petreceţi noaptea îmbrăcaţi cu saci,
slujitori ai Dumnezeului meu!
Căci darurile de mâncare şi jertfele de băutură
sunt oprite în Casa Dumnezeului vostru.
14 Hotărâţi un post,
vestiţi o adunare sfântă.
Adunaţi-i pe bătrâni
şi pe toţi locuitorii ţării
la Casa Domnului, Dumnezeul vostru,
şi strigaţi către Domnul.
15 Vai, ce zi!
Căci ziua Domnului este aproape;
ea va veni ca o distrugere de la Cel Atotputernic[n].
16 Nu s-a prăpădit hrana
sub ochii voştri –
adică bucuria şi veselia
din Casa Domnului?
17 Seminţele s-au pârjolit
sub bulgări[o],
hambarele sunt pustii,
grânarele sunt în ruine,
căci grânele s-au uscat.
18 Cum gem animalele!
Cirezile de vite umblă ameţite,
pentru că nu mai au păşune;
chiar şi turmele de oi suferă pedeapsa[p].
19 Către Tine, Doamne, strig,
căci focul a mistuit păşunile pustiei
şi flăcările au ars toţi copacii câmpiei.
20 Chiar şi fiarele câmpului tânjesc după Tine,
căci albiile s-au uscat,
iar focul a mistuit păşunile pustiei.
O oştire de lăcuste
2 Sunaţi din trâmbiţă în Sion!
Daţi alarma pe muntele Meu cel sfânt!
Să tremure locuitorii ţării,
căci vine ziua Domnului!
Este aproape
2 acea zi a întunericului şi a negurii,
acea zi cu nori şi cu întuneric adânc!
Ca zorii care se aştern peste munţi,
aşa vine o oştire mare şi puternică,
cum n-a mai fost vreodată din vechime
şi nici nu va mai fi
în veacurile care vin.
3 Focul mistuie înaintea lor,
iar după ei arde flacăra.
Înaintea lor ţara este ca grădina Eden,
dar după ei rămâne un deşert sterp;
nimic nu le scapă.
4 La înfăţişare sunt precum caii
şi aleargă ca nişte armăsari de luptă[q].
5 Vin huruind ca nişte care
şi sar peste vârfurile munţilor;
pocnesc ca o flacără de foc
ce mistuie pleava.
Ei sunt ca o oştire puternică,
gata de luptă.
6 Înaintea lor tremură popoarele;
toate feţele pălesc[r].
7 Aleargă ca nişte viteji,
se urcă pe ziduri ca nişte războinici.
Fiecare îşi ţine drumul lui
şi nu se abate de pe calea lui.
8 Nu se înghiontesc unii pe alţii;
fiecare mărşăluieşte înainte.
Se năpustesc printre săgeţi[s],
fără a rupe rândurile.
9 Năvălesc în cetate,
aleargă pe ziduri,
se urcă pe case
şi intră prin ferestre ca hoţul.
10 Pământul se cutremură înaintea lor,
cerurile se zguduie,
soarele şi luna se întunecă,
iar stelele îşi pierd strălucirea.
11 Domnul Îşi face auzit glasul
în fruntea oştirii Sale.
Într-adevăr, numeroasă este tabăra Sa
şi puternici sunt cei ce împlinesc Cuvântul Său!
Da, mare este ziua Domnului
şi înfricoşătoare! Cine o poate îndura?
Chemare la pocăinţă
12 Totuşi, chiar acum, zice Domnul,
întoarceţi-vă la Mine cu toată inima,
cu post, cu plânset şi cu jale.
13 Sfâşiaţi-vă inimile,
nu hainele!
Întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul vostru,
căci El este îndurător şi milostiv,
încet la mânie şi plin de dragoste,
şi-I pare rău când trimite nenorocirea.
14 Cine ştie? Poate se va întoarce cu părere de rău
şi va lăsa după El o binecuvântare,
un dar de mâncare şi o jertfă de băutură
pentru Domnul, Dumnezeul vostru.
15 Sunaţi din trâmbiţă în Sion,
hotărâţi un post,
vestiţi o adunare sfântă!
16 Strângeţi poporul,
sfinţiţi adunarea!
Adunaţi bătrânii,
strângeţi copiii,
chiar şi pe cei ce sunt alăptaţi!
Să iasă mirele din camera sa,
şi mireasa din odaia ei.
17 Să plângă preoţii, slujitorii Domnului,
să plângă între portic şi altar
şi să zică: «Ai milă de poporul Tău, Doamne,
şi nu-Ţi face moştenirea de ruşine
sau de pomină între neamuri!
De ce să se zică printre popoare:
‘Unde este Dumnezeul lor?’»
Răspunsul Domnului la pocăinţa poporului
18 Atunci Domnul va fi gelos pentru ţara Sa
şi Îşi va cruţa poporul.
19 Domnul va răspunde poporului Său şi îi va zice:[t]
«Iată, vă trimit grâne, must şi ulei,
ca să vă săturaţi cu ele;
şi nu vă voi mai face
de batjocură între neamuri.
20 Voi îndepărta de la voi oştirea din nord,
o voi duce într-o ţară uscată şi pustie;
avangarda ei o voi alunga spre Marea de Răsărit[u],
iar ariergarda ei – spre Marea de Apus[v].
Duhoarea ei se va înălţa
şi mirosul ei greu se va ridica.
Într-adevăr, El a făcut lucruri mari![w]
21 Nu te teme, pământule,
ci bucură-te şi veseleşte-te!
Într-adevăr, Domnul a făcut lucruri mari!
22 Nu vă temeţi, animale ale câmpului,
căci păşunile pustiei au înverzit.
Pomii îşi dau rodul,
iar smochinul şi via îşi dau belşugul.
23 Bucuraţi-vă, copii ai Sionului,
veseliţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru,
căci El, în dreptatea Lui,
v-a dat ploaie timpurie[x],
El v-a turnat ploaie din belşug,
ploaie timpurie şi târzie[y], ca odinioară.
24 Ariile de treierat vor fi pline de grâne,
iar linurile se vor revărsa de must şi de ulei.
25 Vă voi răsplăti astfel pentru anii
pe care i-au mâncat lăcustele Arbe,
Ielek, Hasil şi Gazam,[z]
oştirea Mea cea mare pe care am trimis-o împotriva voastră.
26 Veţi mânca din belşug şi vă veţi sătura,
şi veţi lăuda Numele Domnului, Dumnezeul vostru,
Care a făcut minuni pentru voi.
Poporul Meu nu va mai fi niciodată făcut de ruşine.
27 Veţi şti astfel că Eu sunt în mijlocul lui Israel
şi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru
şi nu este altul.
Poporul Meu nu va mai fi făcut niciodată de ruşine.
Ziua Domnului
28 După aceea,
voi turna Duhul Meu peste orice făptură.
Fiii şi fiicele voastre vor profeţi,
bătrânii voştri vor visa visuri,
iar tinerii voştri vor avea viziuni!
29 Chiar şi peste slujitori şi slujitoare
voi turna din Duhul Meu în acele zile.
30 Voi face semne în cer
şi pe pământ,
sânge, foc şi coloane de fum.
31 Soarele se va preface în întuneric,
iar luna în sânge,
înainte să vină ziua cea mare şi înspăimântătoare a Domnului.»
32 Atunci oricine va chema Numele Domnului
va fi mântuit!
Căci pe muntele Sion şi în Ierusalim
va fi mântuirea,
aşa cum a zis Domnul,
şi printre supravieţuitorii
pe care îi cheamă Domnul[aa].
Judecată împotriva neamurilor
3 «Căci iată că în zilele acelea şi în vremea aceea,
când îi voi aduce înapoi pe captivii lui Iuda şi ai Ierusalimului,
2 voi aduna toate neamurile
şi le voi coborî în Valea lui Iehoşafat[ab].
Acolo mă voi judeca cu ele
pentru poporul Meu, pentru moştenirea Mea, Israel,
căci l-au împrăştiat printre neamuri
şi Mi-au împărţit ţara.
3 Au tras la sorţi pentru poporul Meu,
au dat câte un tânăr pe o prostituată
şi au vândut fete pe vin
pe care l-au băut.
4 Aşadar, ce aveţi voi cu Mine, Tir şi Sidon şi toate ţinuturile Filistiei? Vreţi să vă răzbunaţi pe Mine?[ac] Dacă vă răfuiţi cu Mine, atunci imediat voi întoarce faptele voastre asupra capetelor voastre! 5 Căci Mi-aţi luat argintul şi aurul şi Mi-aţi dus comorile de preţ în templele voastre. 6 Aţi vândut poporul lui Iuda şi al Ierusalimului la greci, ca să-i îndepărtaţi de hotarele lor.
7 Iată că îi voi scoate afară din locul în care i-aţi vândut şi vă voi întoarce faptele asupra capetelor voastre. 8 Îi voi vinde pe fiii şi pe fiicele voastre celor din Iuda, iar ei îi vor vinde sabeenilor[ad], un neam îndepărtat, căci Domnul a vorbit.»
9 Vestiţi lucrul acesta printre neamuri:
«Pregătiţi-vă de război!
Ridicaţi vitejii!
Toţi războinicii să se apropie şi să atace!
10 Bateţi-vă plugurile şi prefaceţi-le în săbii,
iar cosoarele în suliţe!
Cel slab să zică:
‘Sunt viteaz!’
11 Grăbiţi-vă[ae], veniţi, voi, toate neamurile dimprejur
şi adunaţi-vă acolo!»
Coboară-Ţi vitejii, Doamne!
12 «Să fie stârnite neamurile
şi să vină în Valea lui Iehoşafat,
căci acolo Mă voi aşeza să judec
toate neamurile dimprejur!»
13 Puneţi-vă secera în lan,
căci secerişul este copt.
Intraţi şi călcaţi în picioare,
căci teascul este plin
şi linurile se revarsă!
Aşa de mare este răutatea lor!
14 Vin mulţimi peste mulţimi
în valea deciziei!
Căci ziua Domnului este aproape
în valea deciziei.
15 Soarele şi luna se vor întuneca,
iar stelele îşi vor pierde strălucirea.
16 Domnul va răcni din Sion
şi glasul Lui va răsuna din Ierusalim;
cerurile şi pământul se vor cutremura.
Dar Domnul va fi un adăpost pentru poporul Său,
o fortăreaţă pentru israeliţi.
Binecuvântări pentru poporul lui Dumnezeu
17 «Veţi şti astfel că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru,
locuiesc în Sion, pe muntele Meu cel sfânt.
Ierusalimul va fi sfânt
iar străinii nu vor mai trece prin el să-l cucerească.
18 În ziua aceea,
va picura must din munţi,
va curge lapte din dealuri
şi toate albiile din Iuda
vor fi pline cu apă.
Un izvor va ieşi din Casa Domnului
şi va uda Valea Arborilor de Acacia[af].
19 Egiptul va ajunge pustiu,
iar Edomul – un deşert sterp,
din cauza violenţei faţă de poporul lui Iuda,
în a cărui ţară au vărsat sânge nevinovat.
20 Dar Iuda va fi locuit pentru totdeauna,
iar Ierusalimul – din generaţie în generaţie.
21 Le voi răzbuna sângele
pe care nu l-am răzbunat încă!»[ag]
Domnul locuieşte în Sion!“
1 Cuvintele lui Amos, unul dintre păstorii din Tekoa, – ceea ce a văzut el cu privire la Israel, pe vremea lui Uzia, regele lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Iehoaş[ah], regele lui Israel, cu doi ani înaintea cutremurului[ai]. 2 El a zis:
„Domnul răcneşte din Sion
şi glasul Lui răsună din Ierusalim.
Păşunile păstorilor jelesc[aj],
iar vârful Carmelului este uscat.
Judecată împotriva vecinilor lui Israel: împotriva Aramului
3 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Damascului,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a treierat Ghiladul
cu treierătoarea de fier.
4 Voi trimite foc în Casa lui Hazael,
care va mistui fortăreţele lui Ben-Hadad.
5 Voi sfărâma zăvoarele Damascului;
îl voi nimici pe cel ce locuieşte[ak] în câmpia Aven[al]
şi pe cel ce ţine sceptrul în Bet-Eden.
Poporul lui Aram va merge în captivitate la Chir, zice Domnul.»
Judecată împotriva Filistiei
6 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Gazei,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a dus în exil comunităţi întregi,
ca să le dea pe mâna Edomului.
7 Voi trimite foc în zidurile Gazei,
care îi va mistui fortăreţele.
8 Îl voi nimici pe locuitorul din[am] Aşdod
şi pe cel ce ţine sceptrul în Aşchelon,
Îmi voi întoarce mâna împotriva Ekronului,
iar rămăşiţa filistenilor va pieri, zice Stăpânul Domn.»
Judecată împotriva Tirului
9 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Tirului,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a dus în exil comunităţi întregi, dându-le Edomului
şi nu şi-a adus aminte de legământul frăţesc[an].
10 Voi trimite foc asupra zidurilor Tirului,
care îi va mistui fortăreţele.»
Judecată împotriva Edomului
11 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Edomului,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că l-a urmărit cu sabia pe fratele său,
înăbuşindu-şi îndurarea,
pentru că s-a lăsat mereu condus de mânie
şi nu şi-a înăbuşit furia.
12 Voi trimite foc în Teman,
care va mistui fortăreţele Boţrei.»
Judecată împotriva amoniţilor
13 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale amoniţilor,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a spintecat pântecele femeilor însărcinate din Ghilad,
ca să-şi lărgească hotarul.
14 Voi aprinde un foc pe zidurile Rabei,
care îi va mistui fortăreţele
în mijlocul strigătelor de război din ziua bătăliei,
în mijlocul vijeliei din ziua furtunii.
15 Regele[ao] lor va merge în exil
împreună cu căpeteniile sale», zice Domnul.
Judecată împotriva Moabului
2 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale Moabului,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că a ars până şi oasele regelui Edomului,
făcându-le scrum.[ap]
2 Voi trimite foc în Moab,
care va mistui fortăreţele Cheriotului[aq].
Moab va muri în mijlocul încleştării,
în mijlocul strigătelor de război şi al sunetului de corn.
3 Îl voi nimici pe judecător din mijlocul lui
şi îi voi omorî toate căpeteniile împreună cu el», zice Domnul.
Judecată împotriva lui Iuda
4 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale lui Iuda,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că au respins Legea Domnului
şi nu au păzit hotărârile Lui
şi pentru că s-au lăsat duşi în rătăcire de idolii lor mincinoşi,
după care au umblat şi strămoşii lor.
5 Voi trimite foc în Iuda
şi va mistui fortăreţele Ierusalimului.»
Judecată împotriva Israelului
6 Aşa vorbeşte Domnul:
«Pentru trei nelegiuiri ale lui Israel,
ba chiar pentru patru, nu-Mi voi retrage mânia,
pentru că l-au vândut pe cel drept pe arginţi,
iar pe cel sărac – pentru o pereche de sandale.
7 Ei calcă în picioare, în pulberea pământului, capetele celor săraci[ar]
şi dau la o parte dreptul celor oprimaţi[as].
Şi fiul, şi tatăl merg la aceeaşi fată,
ca să profaneze Numele Meu cel sfânt.[at]
8 Pe hainele luate drept garanţie,
se tolănesc lângă orice altar,[au]
iar vinul luat din amenzi[av]
îl beau în templul zeilor lor.
9 Eu i-am nimicit pe amoriţi dinaintea lor,
deşi erau înalţi ca cedrii
şi puternici ca stejarii.
Deasupra, le-am nimicit roadele,
iar dedesubt – rădăcinile.
10 Eu v-am scos din ţara Egiptului
şi v-am purtat prin pustie timp de patruzeci de ani,
ca să vă dau în stăpânire ţara amoriţilor.
11 Am ridicat profeţi dintre fiii voştri
şi nazirei[aw] dintre tinerii voştri.
Nu este aşa, israeliţilor? zice Domnul.
12 Dar voi le-aţi dat nazireilor să bea vin
şi le-aţi poruncit profeţilor să nu mai profeţească!
13 Iată, vă voi zdrobi
aşa cum zdrobeşte carul când este încărcat cu snopi.[ax]
14 Cel iute nu va putea să fugă,
cel tare nu se va putea baza pe tăria lui,
iar cel puternic nu-şi va putea scăpa viaţa.
15 Cel ce mânuieşte arcul nu va putea să ţină piept,
pedestraşul cel iute nu va putea scăpa,
iar călăreţul nu-şi va putea salva viaţa.
16 Chiar şi cel mai curajos dintre războinici
va fugi în pielea goală în ziua aceea, zice Domnul.»“
Vina şi pedeapsa Israelului
3 „Israeliţilor, ascultaţi acum acest cuvânt pe care l-a rostit Domnul împotriva voastră, împotriva întregului clan pe care Eu l-am scos din ţara Egiptului:
2 «Numai pe voi vă cunosc[ay]
dintre toate clanurile pământului;
de aceea vă voi şi pedepsi
pentru toate fărădelegile voastre.
3 Merg oare doi oameni împreună,
dacă nu s-au înţeles la aceasta?
4 Oare răcneşte leul în pădure
când nu are pradă?
Oare se aude glasul leului tânăr din vizuina lui,
dacă nu a prins ceva?
5 Oare cade pasărea în cursa de pe pământ,
dacă nu i s-a întins un laţ?
Se ridică oare laţul de la pământ
fără să se fi prins ceva în el?
6 Dacă sună cornul în cetate,
oare nu tremură poporul?
Dacă vine o nenorocire în cetate,
oare nu Domnul a dat-o?
7 Căci Stăpânul Domn nu face nimic
fără să-Şi descopere hotărârea
robilor Săi, profeţii.
8 Leul a răcnit –
cine nu se va teme?
Stăpânul Domn a vorbit –
cine ar putea să nu profeţească?
9 Proclamaţi în fortăreţele Aşdodului
şi în fortăreţele ţării Egiptului astfel:
‘Adunaţi-vă pe munţii Samariei
şi uitaţi-vă la numeroasele tulburări din mijlocul ei
şi la asuprirea care este în ea!’
10 Nu ştiu să facă dreptate, zice Domnul,
ei, care strâng în fortăreţele lor lucruri luate prin asuprire şi jaf.»
11 De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn:
«Un duşman va înconjura ţara,
îţi va doborî puterea,
iar fortăreţele tale vor fi jefuite!»
12 Aşa vorbeşte Domnul:
«Aşa cum păstorul scapă din gura leului
doar două picioare sau o bucată de ureche,
tot aşa vor fi izbăviţi şi israeliţii,
cei ce stau în Samaria, pe marginea patului,
şi în Damasc, pe canapea.[az]
13 Ascultaţi şi mărturisiţi împotriva Casei lui Iacov, zice Stăpânul Domn, Dumnezeul Oştirilor[ba].
14 În ziua când îl voi pedepsi pe Israel pentru nelegiuirile lui,
voi aduce pedeapsa şi asupra altarelor din Betel;
coarnele altarului vor fi retezate
şi vor cădea la pământ.
15 Voi surpa reşedinţa de iarnă
şi reşedinţa de vară.
Palatele împodobite cu fildeş vor fi distruse,
iar casele cele mari vor fi spulberate, zice Domnul.»
4 «Ascultaţi cuvântul acesta,
juncane din Başan, de pe muntele Samaria,
voi, femeilor, care asupriţi pe sărmani,
care zdrobiţi pe săraci
şi ziceţi soţilor voştri:
‘Aduceţi-ne ceva de băut!’»
2 Stăpânul Domn a jurat pe sfinţenia Sa astfel:
«Iată vin zile pentru voi
când vă vor trage cu cârlige,
iar pe ultimele dintre voi – cu cârlige de pescuit.
3 Veţi ieşi prin spărturile zidului,
fiecare drept înainte,
şi veţi fi alungate în Harmon[bb], zice Domnul.
4 Duceţi-vă la Betel şi păcătuiţi!
Duceţi-vă la Ghilgal şi păcătuiţi şi mai mult!
Aduceţi-vă dimineaţa jertfele
şi daţi-vă zeciuielile la fiecare trei zile[bc]!
5 Aduceţi jertfă de mulţumire din pâine dospită
şi lăudaţi-vă cu darurile de bunăvoie,
trâmbiţaţi despre ele,
căci aceasta vă place, israeliţilor, zice Stăpânul Domn.
Eşecul Israelului în a învăţa prin disciplinare
6 Prin urmare, şi Eu v-am trimis foamete[bd] în toate cetăţile voastre
şi am adus lipsă de pâine în toate locurile voastre.
Dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
7 Mai mult, tot Eu am oprit ploaia pentru voi,
când mai erau încă trei luni până la seceriş.
Am dat ploaie peste o cetate,
dar peste o alta n-am lăsat să plouă;
peste un ogor a plouat,
însă alt ogor nu a avut parte de ploaie şi s-a uscat.
8 Două-trei cetăţi s-au dus însetate la o alta ca să bea apă,
dar nu s-au săturat.
Cu toate acestea, nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
9 De multe ori v-am lovit grădinile şi viile
cu filoxera şi cu mana.[be]
Apoi lăcustele v-au devorat smochinii şi măslinii,
dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
10 Am trimis împotriva voastră molima,
ca şi în Egipt.
I-am ucis pe tinerii voştri cu sabia
şi am tăiat caii voştri căzuţi ca pradă.
Am ridicat duhoarea taberelor voastre până la nările voastre,
dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
11 Pe unii dintre voi i-am nimicit,
cum a nimicit Dumnezeu Sodoma şi Gomora.
Aţi ajuns ca tăciunele scos din jar,
dar tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.
12 De aceea îţi voi face astfel, Israele,
şi, pentru că îţi voi face astfel,
pregăteşte-te să-L întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele!
13 Căci iată că El este Cel Ce a întocmit munţii,
Cel Ce a creat vântul
şi i-a descoperit omului gândul Său,
Cel Ce a prefăcut răsăritul în întuneric
şi Cel Ce umblă pe înălţimile pământului –
Domnul, Dumnezeul Oştirilor, este Numele Său.»
Chemare la pocăinţă
5 Ascultaţi cuvântul acesta pe care-l rostesc cu privire la voi, un cântec de jale pentru Casa lui Israel!
2 A căzut fecioara lui Israel
şi niciodată nu se va mai ridica!
A fost părăsită în propria-i ţară
şi nu este nimeni care s-o ridice!
3 Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn:
«Cetatea care scotea o mie de luptători pentru Casa lui Israel
va rămâne doar cu o sută,
iar cea care scotea o sută
va rămâne doar cu zece.»
4 Aşa vorbeşte Domnul către Casa lui Israel:
«Căutaţi-Mă, ca să trăiţi!
5 Nu căutaţi Betelul,
nu vă duceţi la Ghilgal
şi nu treceţi la Beer-Şeba,
căci Ghilgalul va merge cu siguranţă în captivitate,
iar Betelul va ajunge în nenorocire[bf].
6 Căutaţi-L pe Domnul, ca să trăiţi,
ca nu cumva El să treacă prin Casa lui Iosif[bg] ca un foc
şi să o mistuie,
fără să fie nimeni în Betel care să stingă focul.»
7 Ei sunt cei ce prefac judecata în pelin
şi aruncă dreptatea la pământ!
8 El însă este Cel Ce a făcut Pleiadele şi Orionul,
Cel Ce preface întunericul în dimineaţă
şi preschimbă ziua în noapte,
Cel Ce cheamă apele mării
şi le varsă pe suprafaţa pământului –
Domnul este Numele Lui!
9 El aduce într-o clipă prăpădul peste cel tare
şi face să vină devastarea peste fortăreaţă.
10 Ei îl urăsc pe cel ce decide la poarta cetăţii[bh]
şi le este scârbă de cel ce vorbeşte cu corectitudine.
11 De aceea, pentru că l-aţi călcat în picioare pe cel sărac
şi aţi luat de la el taxe în grâne,
chiar dacă aţi construit case de piatră,
nu veţi locui în ele;
chiar dacă aţi sădit vii plăcute,
nu veţi bea din vinul lor!
12 Căci Eu ştiu cât de multe sunt nelegiuirile voastre
şi cât de mari sunt păcatele voastre!
Voi îl asupriţi pe cel drept, luaţi mită
şi îi nedreptăţiţi pe cei nevoiaşi la poarta cetăţii.
13 De aceea, în vremuri ca acestea, cel prudent rămâne tăcut,
căci sunt vremuri rele.
14 Căutaţi binele, şi nu răul,
ca să trăiţi!
Astfel Domnul, Dumnezeul Oştirilor, va fi cu voi,
aşa cum spuneţi că este!
15 Urâţi răul, iubiţi binele
şi statorniciţi dreptatea la poarta cetăţii!
Poate că Domnul, Dumnezeul Oştirilor, va arăta bunăvoinţă
faţă de rămăşiţa lui Iosif.
16 De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor, Stăpânul:
«În toate pieţele va fi jale
şi pe toate uliţele oamenii vor zice: ‘Vai! Vai!’
Ei îl vor chema pe plugar la plâns,
iar pe cei ce ştiu să bocească, îi vor chema la jale.
17 În toate viile va fi vaiet,
pentru că Eu voi trece prin mijlocul vostru», zice Domnul.
Ziua Domnului
18 «Vai de cei ce tânjesc după ziua Domnului!
De ce tânjiţi după ziua Domnului?
Ea va fi întuneric, şi nu lumină!
19 Va fi ca un om care fuge din faţa unui leu,
dar apoi se întâlneşte cu un urs;
la urmă ajunge acasă,
îşi sprijină mâna de zid,
dar îl muşcă un şarpe.
20 Nu va fi oare ziua Domnului întuneric, şi nu lumină,
un întuneric adânc fără pic de licărire?
21 Urăsc, dispreţuiesc sărbătorile voastre
şi nu pot să sufăr adunările voastre de sărbătoare.
22 Chiar dacă Îmi aduceţi arderi de tot şi daruri de mâncare,
nu le voi accepta,
iar la jertfele de pace[bi] din viţeii voştri îngrăşaţi
nu mă voi uita!
23 Depărtaţi de la Mine sunetul cântecelor voastre!
Nu voi asculta melodia harfelor voastre!
24 Ci lăsaţi judecata să se rostogolească ca apele,
şi dreptatea – ca un torent care nu seacă niciodată!
25 Mi-aţi adus voi jertfe şi daruri de mâncare
timp de patruzeci de ani în pustie, Casă a lui Israel?
26 Aţi purtat pe Sikut, regele vostru,
şi pe Chiyun[bj], steaua zeului vostru,
chipurile idoleşti pe care vi le-aţi făcut![bk]
27 De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Damasc!»,
zice Domnul, al Cărui Nume este Dumnezeul Oştirilor.
Vai de cei ce trăiesc fără grijă
6 «Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion,
de cei ce se cred la adăpost pe Muntele Samaria,
oameni distinşi ai celui mai de seamă dintre neamuri,
la care apelează Casa lui Israel!
2 Treceţi la Kalne şi priviţi!
Mergeţi de acolo la marele Hamat
şi coborâţi apoi la Gatul filistenilor!
Sunt ele mai bune decât cele două regate ale voastre?
Sau sunt hotarele lor mai mari decât hotarele voastre?
3 Aţi dat deoparte ziua cea rea[bl]
şi aţi adus aproape tronul violenţei!
4 Ei se întind pe paturi încrustate cu fildeş,
se tolănesc în aşternuturile lor,
mănâncă miei din turmă
şi viţei din grajduri.
5 Petrec[bm] în sunetul harfei[bn],
şi, asemenea lui David, improvizează la instrumentele muzicale!
6 Beau vin din cupe mari
şi se ung cu cele mai bune uleiuri,
dar nu sunt mâhniți din pricina dezastrului lui Iosif!
7 De aceea, ei vor merge acum în captivitate în fruntea captivilor,
şi vor înceta astfel strigătele de veselie şi lenevirea!»
Domnul detestă mândria lui Israel
8 Stăpânul Domn a jurat pe Sine Însuşi. Astfel zice Domnul, Dumnezeul Oştirilor:
«Mi-e scârbă de mândria lui Iacov
şi îi urăsc fortăreţele;
voi da pe mâna duşmanului cetatea
şi tot ce este în ea!
9 Dacă vor mai fi lăsaţi zece bărbaţi într-o casă şi aceia vor muri! 10 Iar când ruda vreunuia va veni să-i scoată trupul[bo] din casă, ca să-l ardă,[bp] şi-l va întreba pe cel care încă mai este ascuns în nişa casei: ‘Mai este cineva cu tine?’, i se va răspunde: ‘Nu!’. Atunci ruda va zice: ‘Tăcere! Nu trebuie să pomenim Numele Domnului!’»
11 Căci iată că Domnul porunceşte:
«Casa cea mare va fi prefăcută în fărâme,
iar casa cea mică[bq] – în bucăţele!»
12 «Pot caii să alerge pe stâncă
sau poate cineva să are acolo cu boii[br]?
Totuşi voi aţi prefăcut judecata în otravă,
iar rodul dreptăţii – în pelin.
13 Voi vă bucuraţi de ceea ce s-a întâmplat la Lo Debar[bs]
şi ziceţi: ‘Oare nu prin puterea noastră am cucerit noi Karnaimul[bt]?’
14 Dar iată că voi ridica împotriva ta, Casă a lui Israel,
zice Domnul, Dumnezeul Oştirilor,
un neam care te va asupri
de la Lebo Hamat[bu] până la Valea Arabei[bv].»“
Lăcustele, focul şi firul cu plumb
7 Stăpânul Domn mi-a arătat următoarele: am văzut că El pregătea nişte lăcuste, tocmai în perioada când începea să crească otava; era otava care răsărise după ce fusese cosită partea regelui. 2 După ce lăcustele au terminat de mâncat toată verdeaţa din ţară, am zis:
– Stăpâne Doamne, iartă, Te rog! Cum ar putea Iacov să rămână în picioare? Căci este atât de neînsemnat!
3 Atunci Domnului I-a părut rău de lucrul acesta. Şi Stăpânul Domn a zis:
– Nu se va întâmpla aceasta!
4 Stăpânul Domn mi-a arătat următoarele: am văzut că Stăpânul Domn chema pedeapsa prin foc; acesta devora adâncul cel mare şi mistuia ţinutul.[bw] 5 Am zis:
– Stăpâne Doamne, opreşte-Te, Te rog! Cum ar putea Iacov să rămână în picioare? Căci este atât de neînsemnat!
6 Atunci Domnului I-a părut rău şi de lucrul acesta. Şi Stăpânul Domn a zis:
– Nu se va întâmpla nici aceasta!
7 După aceea mi-a arătat următoarele: am văzut că Stăpânul stătea lângă un zid şi avea în mână un fir cu plumb, cu care fusese verificat zidul. 8 Domnul m-a întrebat:
– Ce vezi tu, Amos?
– Un fir cu plumb, am răspuns eu.
Atunci Stăpânul mi-a zis:
– Iată, voi pune firul cu plumb în mijlocul poporului meu, Israel! Nu-l voi mai cruţa!
9 Înălţimile lui Isaac[bx] vor fi pustiite,
iar sanctuarele lui Israel vor fi nimicite;
Mă voi ridica cu sabia împotriva Casei lui Ieroboam.
Amos şi Amaţia
10 Amaţia, preotul de la Betel, a trimis mesageri la Ieroboam, regele lui Israel, ca să i se spună: „Amos unelteşte împotriva ta în mijlocul Casei lui Israel; ţara nu mai poate suporta toate cuvintele lui! 11 Căci iată ce spune Amos:
«Ieroboam[by] va pieri de sabie,
iar Israel va fi dus, în mod sigur, în captivitate,
departe de ţara sa!»“
12 Apoi Amaţia i-a zis lui Amos:
– Pleacă, văzătorule! Întoarce-te în ţara lui Iuda! Mănâncă-ţi acolo pâinea şi acolo să profeţeşti! 13 Să nu mai profeţeşti la Betel, căci el este sanctuarul regelui şi templul regatului!
14 Amos i-a răspuns lui Amaţia, zicând:
– Eu n-am fost nici profet, nici fiu de profet, ci oier şi îngrijitor de sicomori. 15 Dar Domnul m-a luat de la oi şi mi-a zis: „Du-te şi profeţeşte poporului meu, Israel!“ 16 Acum, ascultă Cuvântul Domnului! Tu zici:
„Să nu profeţeşti împotriva lui Israel
şi să nu predici împotriva Casei lui Isaac!“
17 De aceea, aşa vorbeşte Domnul:
„Soţia ta va deveni o prostituată în cetate,
iar fiii tăi şi fiicele tale vor cădea răpuşi de sabie!
Ogorul tău va fi împărţit cu funia de măsurat,
şi tu însuţi vei muri pe un meleag necurat.
Iar Israel va fi dus, în mod sigur, în captivitate,
departe de ţara sa“
Coşul cu fructe coapte
8 Stăpânul Domn mi-a mai arătat următorul lucru: am văzut un coş cu fructe coapte. 2 El m-a întrebat:
– Ce vezi tu, Amos?
– Un coş cu fructe coapte, am răspuns eu.
Atunci Domnul mi-a zis:
– Vine sfârşitul[bz] poporului Meu, Israel! Nu-l voi mai cruţa!
3 În ziua aceea, zice Stăpânul Domn, cântecele de la Templu[ca] se vor preface în urlete. Vor fi o mulţime de hoituri aruncate peste tot! Tăcere!
4 Ascultaţi aceasta, voi, care-i călcaţi în picioare pe sărmani
şi-i prăpădiţi pe săracii din ţară.
5 Voi ziceţi: „Când va trece luna nouă[cb],
ca să putem vinde grâne?
Cât mai este din Sabat,
ca să deschidem grânarele,
să micşorăm cantitatea[cc],
să mărim preţul[cd],
să măsluim cumpăna ca să înşelăm,
6 să-i cumpărăm pe săraci pe argint
şi pe sărmani – pentru o pereche de sandale
şi să vindem codină în loc de grâne?“
7 Domnul a jurat pe mândria lui Iacov: „Nu voi uita niciodată vreuna din faptele lui!“
8 „Să nu tremure ţara din pricina aceasta
şi să nu jelească toţi cei ce locuiesc în ea?
Să nu se ridice ca Nilul tot ce este în ţară,
să nu se învolbureze şi apoi să se retragă
precum Râul Egiptului?[ce]
9 În ziua aceea, zice Stăpânul Domn,
voi face să apună soarele la amiază
şi voi întuneca pământul în miezul zilei.
10 Voi preface sărbătorile voastre în bocet
şi toate cântecele voastre – în cântece de jale.
Voi face ca toate coapsele să fie acoperite cu saci
şi toate capetele să fie rase.
Voi face vremea aceea ca jalea pentru singurul fiu,
iar sfârşitul ei – ca o zi amară.“
11 „Iată, vin zile, zice Stăpânul Domn,
când voi trimite foamete în ţară,
dar nu foame după pâine şi nu sete după apă,
ci după auzirea cuvintelor Domnului.
12 Ei vor umbla şovăind de la o mare la alta,
vor cutreiera de la nord la răsărit,
căutând Cuvântul Domnului,
dar nu-l vor găsi.
13 În ziua aceea,
fecioarele frumoase şi tinerii
vor leşina de sete.
14 Cei ce obişnuiau să jure pe ruşinea[cf] Samariei
şi să zică: «Viu este zeul tău, Dane!»
sau «Vie este calea ta[cg], Beer-Şeba!»,
aceia vor cădea
şi nu se vor mai ridica.“
Israel va fi distrus
9 L-am văzut pe Stăpânul stând lângă altar. El a zis:
„Loveşte capitelurile stâlpilor,
ca să se clatine pragurile!
Năruieşte-le peste capetele tuturor!
Pe cei ce vor scăpa îi voi ucide cu sabia.
Nici unul dintre ei nu va putea să fugă
şi nici unul nu va reuşi să scape.
2 Chiar dacă ar săpa până în Locuinţa Morţilor[ch],
şi de acolo mâna Mea îi va apuca!
Chiar dacă s-ar sui în ceruri,
şi de acolo îi voi coborî!
3 Chiar dacă s-ar ascunde pe vârful Carmelului
şi acolo îi voi căuta şi-i voi lua!
Chiar dacă s-ar ascunde dinaintea ochilor Mei pe fundul mării,
şi acolo voi porunci şarpelui[ci] să-i muşte!
4 Chiar dacă ar merge în captivitate în faţa duşmanilor lor,
şi acolo voi porunci sabiei să-i ucidă!
Îmi voi aţinti privirea asupra lor,
ca să le fac rău, şi nu bine!“
5 Stăpânul, Domnul Oştirilor,
este Cel Ce atinge pământul, şi el se topeşte,
iar toţi locuitorii lui jelesc.
Tot ce este în el se învolburează precum Nilul
şi se retrage ca Râul Egiptului.
6 El este Cel Ce Şi-a zidit scările[cj] în ceruri
şi Şi-a întemeiat bolta[ck] deasupra pământului!
El este Cel Ce cheamă apele mării
şi le revarsă pe suprafaţa pământului!
Domnul este Numele Lui!
7 „Israeliţilor, nu sunteţi voi pentru Mine
ca şi cuşiţii[cl]? zice Domnul.
Nu l-am scos Eu pe Israel din ţara Egiptului
cum i-am scos pe filisteni din Caftor[cm]
şi pe aramei din Chir?
8 Iată, ochii Stăpânului Domn
sunt peste regatul păcătos!
Îl voi nimici
de pe faţa pământului!
Totuşi nu voi nimici de tot
Casa lui Iacov, zice Domnul.
9 Căci iată că Eu voi porunci
şi voi scutura Casa lui Israel
între toate neamurile,
aşa cum se scutură ciurul,
fără să cadă nici un bob pe pământ!
10 De sabie vor pieri
toţi păcătoşii din poporul Meu,
toţi cei ce zic:
«Nu se va apropia de noi nenorocirea şi nu ne va ajunge!»
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.