Bible in 90 Days
12 Să aveţi un loc în afara taberei şi acolo să ieşiţi. 13 Printre uneltele voastre să aveţi şi o lopată cu care să săpaţi în locul din afara taberei, ca să vă acoperiţi murdăriile. 14 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge în mijlocul taberei voastre ca să vă ocrotească şi să vi-i dea în mâini pe duşmanii voştri. Prin urmare, tabăra voastră va trebui să fie sfântă, ca El să nu vadă nimic necurat la voi şi să se întoarcă de la voi.
Diferite reglementări
15 Să nu-l daţi înapoi stăpânului său pe sclavul care se va refugia la voi. 16 Să locuiască la voi, în mijlocul vostru, în locul pe care îl veţi alege, în una din cetăţile voastre, acolo unde îi va plăcea. Să nu-l asupriţi.
17 Să nu existe printre femeile din Israel nici o prostituată şi să nu existe printre bărbaţii din Israel nici unul care practică prostituţia.[a]
18 Să nu aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău, câştigul unei prostituate sau al unui sodomit[b], ca împlinire a unui jurământ, căci şi unul şi celălalt sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeul tău.
19 Să nu iei dobândă de la cel din poporul tău: nici pentru argint, nici pentru mâncare, pentru nimic care se împrumută cu dobândă. 20 De la străin vei putea lua dobândă, dar de la fratele tău să nu iei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în tot ce vei face, în ţara în care vei intra ca s-o stăpâneşti.
21 Dacă vei face un jurământ Domnului, Dumnezeul tău, să nu întârzii să-l împlineşti, fiindcă Domnul, Dumnezeul tău, cu siguranţă te va întreba de el şi vei fi vinovat de păcat. 22 Dacă te vei feri să faci un jurământ, nu vei păcătui. 23 Să păzeşti şi să împlineşti tot ce-ţi va ieşi de pe buze, deoarece jurământul pe care l-ai făcut Domnului, Dumnezeul tău, cu însăşi gura ta, l-ai rostit de bunăvoie.
24 Dacă vei intra în podgoria semenului tău, vei avea voie să mânânci câţi struguri doreşti, până te vei sătura, dar să nu iei şi în coşul tău. 25 Dacă vei intra în holda semenului tău, vei avea voie să culegi cu mâna spice de grâu, dar nu vei avea voie să foloseşti secera în holda lui.
Reglementări privind divorţul şi recăsătoria
24 Dacă un bărbat se va căsători cu o femeie şi se va întâmpla ca ea să nu mai găsească bunăvoinţă în ochii lui, pentru că acesta a descoperit ceva ruşinos la ea, să-i scrie o carte de despărţire, să i-o dea în mână şi s-o lase să plece din casa lui. 2 Dacă ea a ieşit şi a plecat din casa lui, va putea să se căsătorească cu un alt bărbat. 3 Dacă şi al doilea soţ nu o mai iubeşte, să-i scrie o carte de despărţire, să i-o dea în mână şi s-o lase să plece din casa lui; sau dacă acest al doilea soţ va muri, 4 atunci primul soţ, care i-a dat drumul, nu va mai putea să se recăsătorească cu ea, după ce ea s-a necinstit. Aceasta ar fi o urâciune înaintea Domnului. Să nu aduceţi vreun păcat asupra ţării pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat-o ca moştenire.
5 Dacă un bărbat s-a căsătorit de curând cu o femeie, să nu fie trimis la război, nici să nu i se dea vreo sarcină. Timp de un an să fie scutit din cauza familiei şi să-şi înveselească soţia cu care s-a căsătorit.
Reglementări privind dreptatea şi grija pentru ceilalţi
6 Să nu iei drept garanţie pietrele de moară – nici piatra de jos, nici piatra de deasupra – deoarece e ca şi cum ai lua drept garanţie viaţa cuiva.
7 Dacă se va descoperi că un om l-a furat pe unul din fraţii lui israeliţi şi l-a tratat ca pe un sclav sau l-a vândut, hoţul să fie omorât. Să nimiciţi astfel răul din mijlocul vostru.
8 Păziţi-vă de plaga leprei[c] şi împliniţi cu stricteţe ceea ce preoţii leviţi v-au învăţat! Să faceţi tot ce v-au poruncit. 9 Aduceţi-vă aminte ce i-a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, lui Miriam pe drum, la ieşirea voastră din Egipt.
10 Când veţi împrumuta cu ceva pe semenul vostru să nu intraţi în casa lui ca să luaţi lucrul stabilit drept garanţie. 11 Să rămâneţi afară şi omul pe care l-aţi împrumutat să vă aducă afară lucrul stabilit drept garanţie. 12 Dacă omul este sărac, să nu vă culcaţi acoperindu-vă cu lucrul luat drept garanţie de la el. 13 La apusul soarelui să-i daţi înapoi garanţia ca să se culce în haina lui şi să vă binecuvânteze. Lucrul acesta este considerat drept de Domnul, Dumnezeul vostru.
14 Să nu-l nedreptăţeşti pe angajatul sărac şi în nevoie, fie că este unul dintre cei din poporul tău, fie că este vreun străin care locuieşte în regiunea ta, în cetatea ta. 15 Să-i dai plata în fiecare zi înainte de apusul soarelui, pentru că este sărac şi sufletul lui o doreşte. Altfel, ar striga împotriva ta către Domnul, Dumnezeul tău, şi te-ai face vinovat de păcat.
16 Să nu-i omori pe părinţi pentru copii şi nici pe copii pentru părinţi. Fiecare om să fie omorât pentru păcatul lui.
17 Să nu te atingi de dreptul străinului sau al orfanului şi să nu iei drept garanţie haina văduvei. 18 Adu-ţi aminte că ai fost sclav în Egipt, iar Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo. De aceea îţi porunceşte să împlineşti poruncile acestea.
19 Când îţi vei secera lanul şi vei uita un snop pe câmp să nu te întorci să-l iei. Lasă-l străinului, orfanului şi văduvei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în toată lucrarea mâinilor tale. 20 Când îţi vei scutura măslinii să nu te întorci să strângi ce a mai rămas în pomi. Lasă-le străinului, orfanului şi văduvei. 21 Când îţi vei strânge strugurii din vie să nu te întorci să strângi ce a mai rămas în vie. Lasă ce a mai rămas străinului, orfanului şi văduvei. 22 Adu-ţi aminte că ai fost sclav în ţara Egiptului. De aceea îţi poruncesc să împlineşti aceste porunci.
25 Când doi oameni se vor certa între ei, să se înfăţişeze la judecată şi să fie judecaţi. Să fie considerat drept cel nevinovat, iar cel vinovat să fie condamnat. 2 Dacă cel vinovat merită să fie lovit, judecătorul să pună să-l întindă la pământ ca să fie lovit înaintea lui cu un număr de lovituri potrivit vinovăţiei lui, 3 dar să nu i se dea mai mult de patruzeci de lovituri, pentru ca nu cumva, dându-i-se mai multe lovituri, fratele vostru să fie înjosit în ochii voştri.
4 Să nu legi gura boului în timp ce treieră grâul.
Legea leviratului
5 Dacă fraţii locuiesc împreună, iar unul dintre ei moare fără să aibă copii, soţia celui mort să nu se mărite în afara familiei. Fratele soţului ei trebuie să intre la ea[d] şi să se căsătorească cu ea, împlinindu-şi astfel datoria de cumnat faţă de aceasta. 6 Întâiul născut pe care ea îl va naşte, va purta numele celui mort pentru ca să nu i se piardă numele în Israel.[e] 7 Dacă bărbatul acesta nu va dori să se căsătorească cu soţia fratelui lui, atunci ea să se ducă la cei din sfatul bătrânilor, la porţile cetăţii şi să le spună: «Cumnatul meu nu vrea să ridice numele fratelui său în Israel şi nu doreşte să-şi împlinească datoria de cumnat.» 8 Cei din sfatul bătrânilor cetăţii să-l cheme la ei şi să-i vorbească. Dacă el refuză în continuare să se căsătorească cu ea, 9 cumnata lui să se apropie de el înaintea sfatului bătrânilor, să-i scoată sandala din picior, să-l scuipe în faţă şi să-i spună: «Astfel se face bărbatului care nu vrea să ridice un moştenitor fratelui său.» 10 Familia lui va fi cunoscută în Israel ca «familia celui descălţat».
Diferite reglementări
11 Dacă doi oameni se vor lupta unul cu celălalt, iar soţia unuia dintre ei se va apropia ca să-şi scape soţul din mâna celui ce-l loveşte şi, întinzându-şi mâna, îl prinde pe acesta de părţile ruşinoase, 12 să-i tăiaţi mâna. Să nu vă fie milă de ea.
13 Să nu ai în sacul tău două greutăţi diferite: una mai grea şi alta mai uşoară. 14 Să nu ai în casă două unităţi de măsură diferite: una mai îngustă decât cealaltă. 15 Să ai o greutate adevărată şi dreaptă şi o unitate de măsură adevărată şi dreaptă, ca să trăieşti multe zile în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă. 16 Căci toţi aceia care fac astfel de lucruri, toţi aceia care fac ce nu este drept sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeul tău.
17 Aduceţi-vă aminte ce v-au făcut amalekiţii pe drum, când aţi ieşit din Egipt. 18 Când eraţi obosiţi şi sleiţi de puteri, ei v-au întâlnit pe drum şi i-au atacat pe toţi cei care erau istoviţi în urma voastră; ei n-au avut nici o teamă de Dumnezeu. 19 Când Domnul, Dumnezeul vostru, vă va da odihnă de toţi duşmanii care sunt în jurul vostru, în ţara pe care El v-o dă drept moştenire, ca s-o stăpâniţi, să ştergeţi amintirea lui Amalek de sub cer. Să nu uitaţi lucrul acesta!
Primele roade şi zeciuiala
26 După ce vei intra în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă ca moştenire, după ce o vei lua în stăpânire şi te vei aşeza în ea, 2 să iei din primele roade ale pământului, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi le-a dat, să le pui într-un coş şi să te duci în locul pe care Domnul, Dumnezeul tău, îl va alege ca să Îşi aşeze Numele acolo. 3 Să mergi la preotul care va fi în slujbă în vremea aceea şi să-i spui: «Mărturisesc astăzi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, că am intrat în ţara pe care Domnul a promis-o strămoşilor noştri că ne-o va da.» 4 Preotul să ia coşul din mâna ta şi să-l aşeze înaintea altarului Domnului, Dumnezeul tău. 5 Apoi să iei iarăşi cuvântul înaintea Domnului, Dumnezeul tău, şi să zici:
«Strămoşul meu era un arameu pribeag, care a plecat spre Egipt împreună cu puţini oameni; ei au locuit acolo şi au devenit un neam mare, puternic şi numeros. 6 Dar egiptenii ne-au asuprit, ne-au făcut să suferim şi ne-au supus la munci grele. 7 Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul strămoşilor noştri. El ne-a auzit glasul şi a văzut umilirea, truda şi asuprirea noastră. 8 Astfel că Domnul ne-a scos din Egipt cu mână tare şi braţ întins, cu mare teroare, cu semne şi minuni. 9 El ne-a adus în locul acesta şi ne-a dat ţara aceasta, ţară unde curge lapte şi miere. 10 Acum, iată, aduc cele dintâi roade ale pământului, pe care Tu, Doamne, mi le-ai dat.»
Să-l aşezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, şi să te închini înaintea Lui. 11 Să te bucuri atât tu împreună cu familia ta, cât şi levitul şi străinul care sunt printre voi, de toate bunurile pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi le va fi dat.
12 Când vei termina de luat a zecea parte din toate roadele tale din anul al treilea, anul zeciuielii, s-o dai levitului, străinului, orfanului şi văduvei; ei să mănânce şi să se sature în cetatea ta. 13 Să declari înaintea Domnului, Dumnezeul tău, astfel:
«Am scos din gospodăria mea partea consacrată şi am dat-o levitului, străinului, orfanului şi văduvei, ţinând cont de toate poruncile pe care mi le-ai dat. Nu m-am îndepărtat de poruncile Tale, nici nu le-am uitat. 14 Nu am mâncat nimic din roadele acestea în perioada de jale, n-am luat nimic din ele cât timp am fost necurat şi n-am dat nimic din ele cu prilejul morţii cuiva. Am ascultat de glasul Domnului Dumnezeu şi am împlinit tot ceea ce mi-a poruncit. 15 Priveşte din cer, din Lăcaşul Tău cel Sfânt, binecuvântează pe poporul Israel şi ţara pe care ne-ai dat-o, aşa cum ai promis strămoşilor noştri, ţara aceasta unde curge lapte şi miere.»
16 Astăzi, Domnul, Dumnezeul vostru, vă porunceşte să împliniţi poruncile şi legile acestea. Să le păziţi şi să le împliniţi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru. 17 Astăzi aţi declarat înaintea Domnului că El este Dumnezeul vostru şi că veţi umbla în căile Lui, veţi păzi poruncile, legile şi hotărârile Lui şi veţi asculta de glasul Lui. 18 Astăzi, Domnul, Dumnezeul vostru, v-a declarat că sunteţi poporul Lui, comoara Lui, după cum v-a promis, iar voi va trebui să păziţi toate poruncile Lui. 19 El vă va da întâietate, în slavă, în renume şi în măreţie, peste toate neamurile pe care le-a creat. Veţi fi un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul vostru, aşa cum v-a promis.“
Altarul de pe muntele Ebal
27 Moise împreună cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel au poruncit poporului:
„Să păziţi toate poruncile pe care vi le dau astăzi. 2 Când veţi traversa Iordanul în ţara pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, să înălţaţi câteva pietre mari şi să le tencuiţi. 3 Să scrieţi pe ele toate cuvintele acestei Legi, după ce veţi traversa ca să intraţi în ţara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-o dă, ţară în care curge lapte şi miere, după cum Domnul, Dumnezeul strămoşilor voştri, v-a promis. 4 Când veţi traversa Iordanul, să înălţaţi aceste pietre – pe care vă poruncesc astăzi să le ridicaţi – pe muntele Ebal şi să le tencuiţi. 5 Să construiţi acolo un altar Domnului, Dumnezeul vostru, un altar din pietre, peste care să nu treacă fierul[f]. 6 Să construiţi un altar Domnului, Dumnezeul vostru, din pietre întregi şi să aduceţi pe el arderi de tot pentru Domnul, Dumnezeul vostru. 7 Să aduceţi jertfe de pace[g], să mâncaţi acolo şi să vă bucuraţi în prezenţa Domnului, Dumnezeul vostru. 8 Să scrieţi foarte clar toate cuvintele acestei Legi pe pietrele acestea!“
Cele 12 blesteme rostite pe muntele Ebal
9 Moise împreună cu preoţii leviţi au vorbit întregului Israel: „Fă linişte, Israele, şi ascultă! Astăzi, voi aţi devenit poporul Domnului, Dumnezeul vostru. 10 Să ascultaţi de glasul Lui şi să împliniţi legile şi poruncile Lui, pe care vi le dau astăzi!“
11 În aceeaşi zi Moise a mai poruncit poporului: 12 „Când veţi traversa Iordanul, seminţiile lui Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif şi Beniamin să stea pe muntele Garizim şi să binecuvânteze poporul. 13 Iar celelalte seminţii, Ruben, Gad, Aşer, Zabulon, Dan şi Neftali, să stea pe muntele Ebal şi să rostească blestemul. 14 Leviţii să rostească cu glas tare înaintea întregului popor Israel astfel:
15 «Blestemat este omul care-şi face un chip cioplit sau un idol turnat şi-l aşază într-un loc ascuns! Căci o astfel de lucrare a mâinilor acelui meşteşugar este o urâciune înaintea Domnului.» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
16 «Blestemat este cel ce-şi necinsteşte tatăl şi mama!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
17 «Blestemat este cel ce mută hotarul semenului său!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
18 «Blestemat este cel care-l face pe orb să rătăcească pe drum!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
19 «Blestemat este cel ce se atinge de dreptul străinului, al orfanului şi al văduvei!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
20 «Blestemat este cel ce se culcă cu soţia tatălui său, pentru că descoperă învelitoarea tatălui lui!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
21 «Blestemat este cel ce se culcă cu un animal!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
22 «Blestemat este cel ce se culcă cu sora lui, fiica tatălui său sau a mamei sale!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
23 «Blestemat este cel ce se culcă cu soacra lui!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
24 «Blestemat este cel ce-şi ucide semenul în ascuns!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
25 «Blestemat este cel ce ia un dar ca să ucidă o persoană nevinovată!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
26 «Blestemat este cel ce nu stăruieşte să împlinească cuvintele acestei Legi!» Şi tot poporul să răspundă: «Amin!»
Binecuvântări datorate ascultării
28 Dacă vei asculta pe deplin de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind şi împlinind toate poruncile pe care eu ţi le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îţi va da întâietate peste toate neamurile pământului. 2 Toate aceste binecuvântări vor veni peste tine şi vei avea parte de ele, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău.
3 Vei fi binecuvântat în cetate şi la câmp. 4 Rodul pântecelui tău şi rodul pământurilor tale, creşterea cirezilor tale şi creşterea turmelor tale vor fi binecuvântate. 5 Coşul şi covata ta vor fi binecuvântate. 6 Vei fi binecuvântat la venire şi la plecare.
7 Domnul îţi va da biruinţă asupra duşmanilor care se vor ridica împotriva ta. Pe un drum vor ieşi împotriva ta, dar pe şapte drumuri vor fugi dinaintea ta.
8 Domnul va face ca binecuvântarea să fie în hambarele tale şi peste toate lucrurile pe care vei pune mâna în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă.
9 Domnul te va face un popor sfânt, aşa cum ţi-a promis, dacă vei păzi poruncile Lui şi vei umbla în căile Lui. 10 Toate popoarele pământului vor vedea că Numele Domnului este chemat peste tine şi se vor teme de tine. 11 Domnul te va copleşi cu bunătăţi – înmulţind rodul pântecelui tău, rodul animalelor tale şi al pământului tău – în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, a promis că ţi-o va da. 12 El îţi va deschide cerul, vistieria Lui cea bună, pentru a-ţi da ploaie pe pământ la timp şi pentru a binecuvânta tot lucrul mâinilor tale. Vei împrumuta multe neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut.
13 Domnul te va face cap, nu coadă; întotdeauna vei fi în frunte şi niciodată nu vei fi ultimul, dacă vei asculta de toate poruncile Domnului, Dumnezeul tău, pe care eu ţi le dau astăzi ca să le păzeşti şi să le împlineşti 14 şi dacă nu te vei abate de la nici o poruncă pe care ţi-o dau astăzi, nici la dreapta şi nici la stânga, păzindu-te ca nu cumva să te duci după alţi dumnezei şi să le slujeşti.
Blesteme în urma neascultării
15 Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind şi împlinind toate poruncile şi hotărârile pe care ţi le dau astăzi, toate aceste blesteme vor veni peste tine şi te vor ajunge.
16 Vei fi blestemat în cetate şi la câmp. 17 Coşul şi covata ta vor fi blestemate. 18 Rodul pântecelui tău, al pământului tău, al cirezilor tale şi al turmelor tale va fi blestemat. 19 Vei fi blestemat la venire şi la plecare.
20 Domnul va trimite împotriva ta blestemul, neliniştea şi mustrarea în mijlocul tuturor lucrurilor pe care le vei face, până când vei fi nimicit şi vei pieri repede din cauza faptelor tale rele, pentru care L-ai[h] părăsit. 21 Domnul va trimite peste tine ciuma, până te va nimici din ţara în care ai intrat ca s-o stăpâneşti. 22 El te va lovi cu tifos şi cu friguri, cu inflamaţie şi cu febră, cu sabie, cu filoxeră şi cu mană. Ele te vor urmări până te vor distruge. 23 Cerul de deasupra capului tău va fi de cupru, iar pământul de sub tine va fi de fier. 24 Domnul va trimite pe pământul tău ploaie de praf şi de pulbere. Ea va cădea din cer peste tine ca să te nimicească. 25 Domnul va face să fii biruit de duşmanii tăi; pe un drum vei ieşi împotriva lor şi pe şapte drumuri vei fugi dinaintea lor. Vei fi o pricină de groază pentru toate regatele pământului. 26 Trupurile alor tăi vor fi hrană pentru toate păsările cerului şi pentru toate animalele pământului şi nu va fi nimeni care să le sperie.
27 Domnul te va lovi cu bubele Egiptului şi cu răni, cu umflături şi cu scabie, de care nu te vei putea vindeca. 28 El te va lovi cu nebunie, cu orbire şi cu rătăcire a minţii.
29 Ziua în amiaza mare vei bâjbâi cum umblă orbul prin întuneric. Nu vei prospera în nimic din ceea ce vei face; cu adevărat, în fiecare zi vei fi asuprit şi jefuit şi nu va fi nimeni care să îţi vină în ajutor. 30 Te vei logodi cu o femeie, dar altul o va lua şi se va culca cu ea. Vei construi case şi nu vei locui în ele, vei planta vii şi nu te vei bucura de rodul lor. 31 Boii tăi vor fi înjunghiaţi înaintea ochilor tăi şi nu vei mânca din ei. Ţi se vor lua asinii dinaintea ta şi nu ţi se vor mai da înapoi. Turmele tale vor fi date duşmanilor tăi şi nimeni nu îţi va veni în ajutor. 32 Fiii şi fiicele tale vor fi date unui alt popor, iar ochii tăi vor îmbătrâni uitându-se în fiecare zi după ei şi mâinile tale vor fi fără putere. 33 Un popor pe care nu-l cunoşti va mânca rodul câmpurilor tale şi tot venitul muncii tale şi în toate zilele vei fi asuprit şi zdrobit. 34 Priveliştea aceasta, pe care o vei vedea zilnic, te va face să înnebuneşti. 35 Domnul te va lovi cu bube rele la genunchi şi la picioare, de care nu vei fi în stare să te vindeci, te va lovi din talpa piciorului până în creştetul capului.
36 Domnul te va duce, pe tine şi pe regele pe care îl vei pune să domnească peste tine, la un neam pe care nu l-ai cunoscut nici tu, nici părinţii tăi. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn şi din piatră. 37 Vei fi de râs, de pomină şi de batjocură printre toate popoarele, pe unde te va duce Domnul.
38 Vei semăna multă sămânţă pe câmpurile tale, dar vei recolta puţin, pentru că o vor mânca lăcustele. 39 Vei sădi vii şi le vei lucra, dar nu vei bea şi nu vei strânge struguri din ele, pentru că le vor mânca viermii. 40 Vei avea măslini pe toată întinderea ţării, dar nu te vei unge cu ulei, pentru că măslinele se vor strica. 41 Ţi se vor naşte fii şi fiice, dar nu vor rămâne ai tăi, pentru că vor merge în captivitate. 42 Omizile îţi vor mânca toţi pomii şi rodul pământului.
43 Străinul care locuieşte în mijlocul tău se va ridica tot mai sus, deasupra ta, iar tu te vei coborî tot mai jos. 44 El te va putea împrumuta, dar tu nu vei fi în stare să-l împrumuţi. El va fi cap, iar tu vei fi coadă.
45 Toate aceste blesteme vor veni peste tine, te vor urmări şi te vor ajunge din urmă, până te vor nimici, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind poruncile şi hotărârile pe care ţi le-a dat. 46 Ele vor fi pentru totdeauna un semn şi o minune pentru tine şi urmaşii tăi. 47 Fiindcă nu ai slujit Domnului, Dumnezeul tău, în vreme de prosperitate, cu bucurie şi cu inimă bună, 48 vei sluji, flămând, însetat şi dezbrăcat, duşmanilor tăi, pe care Domnul îi va trimite împotriva ta. El îţi va aşeza pe gât un jug de fier până când te va nimici.
49 Domnul va aduce de departe un neam împotriva ta, de la marginile pământului, care se va năpusti asupra ta asemenea vulturului, un neam a cărui limbă nu o vei înţelege, 50 un neam cu o înfăţişare necruţătoare, care nu va avea respect faţă de bătrân sau milă pentru tânăr. 51 Ei îţi vor mânca rodul cirezilor tale şi rodul pământului tău, până când te vor face să pieri. Nu îţi vor lăsa nici grâne, nici vin, nici ulei, nici viţei în cirezile tale sau miei în turmele tale, până când te vor face să pieri. 52 Ei îţi vor asedia toate cetăţile de pe toată întinderea ţării, ca să îţi dărâme zidurile cele înalte şi fortificate, în care te-ai încrezut. Ei îţi vor asedia toate cetăţile din întreaga ţară, pe care ţi-a dat-o Domnul, Dumnezeul tău.
53 Din cauza asediului şi a strâmtorării în care te va aduce duşmanul tău, te vei hrăni cu rodul pântecelui tău, carnea fiilor şi a fiicelor tale, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi i-a dat. 54 Bărbatul cel mai delicat şi mai sensibil dintre ai tăi va privi cu răutate la fratele lui, la femeia care se odihneşte la pieptul lui şi la copiii pe care i-a lăsat să trăiască 55 şi nu le va da nimic din carnea copiilor cu care se hrăneşte, pentru că nu-i va mai rămâne nimic din cauza asediului şi a strâmtorării în care te va aduce duşmanul tău, în toate cetăţile tale. 56 Femeia cea mai delicată şi mai sensibilă – care, de delicată şi de sensibilă ce era, nu ştia cum să calce mai fin cu piciorul pe pământ – va privi cu răutate pe bărbatul de la pieptul ei, pe fiii şi pe fiicele ei 57 şi nu le va da nimic din resturile ieşite, după naştere, dintre picioarele ei sau din copiii pe care îi va naşte, pentru că îi va mânca pe toţi în ascuns din cauza asediului şi a strâmtorării în care te va aduce duşmanul tău, în cetăţile tale.
58 Dacă nu vei păzi şi împlini toate cuvintele acestei Legi, scrise în cartea aceasta, temându-te de acest Nume slăvit şi înfricoşător – adică de Domnul, Dumnezeul tău – 59 atunci Domnul te va lovi, în chip nemaiauzit, pe tine şi pe urmaşii tăi, cu plăgi adânci şi îndelungate şi cu boli grave şi prelungite. 60 Va aduce peste tine toate bolile Egiptului, de care ţi-a fost frică şi se vor lipi de tine. 61 Mai mult, Domnul va aduce peste tine, până te va distruge, toate bolile şi rănile care nu sunt scrise în această Carte a Legii.
62 După ce ai fost atât de numeros precum stelele cerului, vei rămâne un mic număr de oameni, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău. 63 Aşa cum Domnul s-a bucurat să îţi facă bine şi să te înmulţească, tot aşa Domnul se va bucura să te ruineze şi să te nimicească. Şi vei fi smuls din ţara în care ai intrat s-o stăpâneşti.
64 Domnul te va împrăştia printre toate popoarele de la o margine până la cealaltă a pământului. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn şi din piatră, pe care nu i-ai cunoscut nici tu, nici părinţii tăi. 65 Printre aceste neamuri nu vei avea pace şi nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Acolo Domnul îţi va da o inimă care tremură, nişte ochi lâncezi şi un suflet amorţit. 66 Vei trăi în continuă nesiguranţă, te vei teme noaptea şi ziua şi niciodată nu vei fi sigur de viaţa ta. 67 Dimineaţa vei spune: «O, dacă ar veni seara!», iar seara vei spune: «O, dacă ar veni dimineaţa!», din cauza groazei care îţi va umple inima şi a lucrurilor pe care ochii tăi le vor vedea. 68 Domnul te va întoarce cu corăbiile în Egipt pe drumul despre care îţi spusesem: «Să nu-l mai vezi din nou!» Acolo vă veţi vinde duşmanilor voştri ca sclavi şi sclave, dar nu va fi nimeni să vă cumpere.“
Reînnoirea legământului în câmpiile Moabului
29 Acestea sunt cuvintele legământului pe care Domnul l-a poruncit lui Moise să-l încheie cu israeliţii la Moab, în afara legământului pe care l-a încheiat cu ei la Horeb.
2 Moise i-a chemat pe toţi israeliţii şi le-a spus: „Aţi văzut tot ceea ce a făcut Domnul înaintea ochilor voştri, în ţara Egiptului, lui Faraon, tuturor slujitorilor lui şi întregii lui ţări. 3 Cu ochii voştri aţi văzut aceste încercări, semne şi minuni. 4 Dar Domnul nu v-a dat minte să înţelegeţi, ochi să vedeţi şi urechi să ascultaţi, până în ziua de astăzi. 5 Timp de patruzeci de ani cât v-am condus prin pustie, hainele nu s-au învechit pe voi şi nici încălţămintea nu s-a tocit în picioarele voastre. 6 Nu v-aţi hrănit cu pâine şi n-aţi băut nici vin, nici băutură tare. În acest timp aţi cunoscut că Domnul este Dumnezeul vostru.
7 Când am ajuns în locul acesta, Sihon, regele Heşbonului, şi Og, regele Başanului, ne-au ieşit înainte ca să se lupte cu noi, dar noi i-am învins. 8 Le-am luat ţara şi am dat-o ca moştenire rubeniţilor, gadiţilor şi unei jumătăţi din seminţia lui Manase.
9 Să păziţi cuvintele acestui legământ şi să le împliniţi ca să prosperaţi în tot ceea ce veţi face. 10 Astăzi staţi în prezenţa Domnului, Dumnezeul vostru, voi toţi – căpeteniile seminţiilor voastre şi bătrânii voştri, dregătorii voştri împreună cu toţi bărbaţii lui Israel, 11 copiii şi soţiile voastre şi străinul care este în mijlocul taberei voastre, de la cel ce vă taie lemne, până la cel ce vă scoate apă – 12 ca să intraţi în legământ cu Domnul, Dumnezeul vostru, legământ încheiat prin jurământ şi făcut cu voi astăzi 13 şi ca să vă facă astăzi, poporul Lui, după cum v-a promis şi a jurat strămoşilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov. 14 Nu numai cu voi închei legământul acesta, încheiat prin jurământ, 15 ci îl fac atât cu cei care stau astăzi aici, înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, cât şi cu cei care nu sunt astăzi aici.
16 Voi ştiţi cum aţi locuit în ţara Egiptului şi cum aţi trecut prin mijlocul neamurilor pe care le-aţi traversat. 17 Aţi văzut urâciunile şi idolii lor, idoli din lemn şi din piatră, din argint şi din aur. 18 Să nu existe printre voi nici un bărbat sau femeie, nici un clan şi nici o seminţie a căror inimă să se întoarcă astăzi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ducându-se să slujească zeilor acestor neamuri. Să nu existe printre voi nici o rădăcină care produce otravă sau amărăciune.
19 Dacă cineva care aude cuvintele acestui jurământ, invocă o binecuvântare asupra lui însuşi, zicând în inima lui: «Voi avea pace, chiar dacă mi-aş urma pornirile minţii mele!», fapta aceasta va aduce dezastru, atât peste pământul fertil, cât şi peste cel uscat,[i] 20 iar pe acela Domnul nu va mai dori să-l ierte. Mânia şi gelozia Domnului se va aprinde împotriva lui. Toate blestemele scrise în Cartea aceasta vor veni peste el şi Domnul îi va şterge numele de sub cer. 21 El îl va despărţi de toate seminţiile lui Israel ca să-l nenorocească potrivit cu tot ce este scris în această Carte a Legii.
22 Generaţiile următoare, copiii care vor veni după voi şi străinul care va veni dintr-o ţară îndepărtată, vor vedea nenorocirile care au fost în ţara aceasta şi urgiile cu care Domnul v-a îndurerat. 23 Peste tot va fi pucioasă şi sare; toată ţara va fi arsă; nimic nu se va semăna, nimic nu va încolţi şi nici o plantă nu va creşte. Va fi la fel ca la distrugerea Sodomei, Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe care Domnul le-a distrus în mânia şi urgia Lui. Toate neamurile vor întreba:
24 – De ce a făcut Domnul astfel ţării acesteia? De ce s-a aprins cu o mânie atât de mare?
Şi li se va răspunde:
25 – Fiindcă au părăsit legământul Domnului, Dumnezeul strămoşilor lor, pe care l-a încheiat cu ei când i-a scos din ţara Egiptului. 26 Ei s-au depărtat, au slujit şi s-au închinat altor dumnezei, zei pe care nu-i cunoşteau şi pe care nu li-i dăduse El. 27 De aceea Domnul s-a aprins de mânie împotriva acestei ţări, astfel că a adus peste ei toate blestemele scrise în Cartea aceasta. 28 Domnul i-a smuls din ţara lor cu mânie, cu furie şi cu mare înverşunare şi i-a aruncat într-o altă ţară, cum se vede astăzi.
29 Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeul nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre şi ale urmaşilor noştri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei Legi.
Promisiunea restaurării
30 Când vor veni peste tine toate binecuvântările şi blestemele pe care eu ţi le-am pus înainte, iar tu îţi vei aduce aminte de ele în mijlocul neamurilor în care Domnul, Dumnezeul tău, te va risipi, 2 dacă tu şi copiii tăi te vei întoarce la El şi vei asculta de glasul Lui din toată inima ta şi din tot sufletul tău, potrivit cu tot ceea ce ţi-am poruncit astăzi, 3 atunci Domnul, Dumnezeul tău, îţi va întoarce captivii[j], va avea milă de tine, te va aduce înapoi şi te va strânge dintre toate popoarele prin care te-a risipit. 4 Chiar dacă ai fi risipit până la marginile cerului, şi de acolo Domnul, Dumnezeul tău, te va strânge şi te va întoarce. 5 El te va aduce în ţara pe care o stăpâneau strămoşii tăi şi o vei lua în stăpânire. El îţi va face bine şi te va înmulţi mai mult decât pe strămoşii tăi. 6 Domnul, Dumnezeul tău va circumcide inima ta şi inima urmaşilor[k] tăi, ca să-L iubeşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi astfel să trăieşti. 7 Domnul, Dumnezeul tău, va face ca toate aceste blesteme să vină asupra duşmanilor tăi, care te prigonesc şi asupra celor ce te urăsc. 8 Iar tu te vei întoarce, vei asculta de glasul Domnului şi vei împlini toate poruncile pe care eu ţi le-am dat astăzi. 9 Atunci Domnul, Dumnezeul tău, te va face să prosperi în toate lucrările mâinilor tale, în rodul trupului tău, în rodul cirezilor tale şi în rodul pământului. Domnul se va bucura din nou de fericirea ta, aşa cum s-a bucurat de cea a strămoşilor tăi, 10 dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind poruncile şi hotărârile Lui scrise în această Carte a Legii şi dacă te vei întoarce la El din toată inima ta şi din tot sufletul tău.
Alegerea între viaţă şi moarte
11 Porunca aceasta, pe care ţi-o dau astăzi, nu este prea grea pentru tine, nici prea departe de tine. 12 Nu este nici în cer, ca să zici: «Cine se va înălţa la cer pentru noi ca să ne-o aducă şi astfel să o auzim şi să o împlinim?» 13 Şi nu este nici de partea cealaltă a mării, ca să zici: «Cine va traversa marea ca să ne-o aducă şi astfel să o auzim şi s-o împlinim?» 14 Dimpotrivă, Cuvântul este foarte aproape de tine; este în gura ta şi în inima ta, ca să-l poţi împlini.
15 Iată, astăzi îţi pun înainte viaţa şi binele, moartea şi răul. 16 Pentru că astăzi îţi poruncesc să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli în căile Lui şi să păzeşti poruncile, hotărârile şi legile Lui; atunci vei trăi şi te vei înmulţi, iar Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în ţara în care ai intrat s-o iei în stăpânire.
17 Dar dacă inima ta se va schimba şi nu vei asculta, dacă te vei abate închinându-te şi slujind altor dumnezei, 18 atunci îţi fac cunoscut astăzi că vei fi nimicit şi nu vei locui multe zile în ţara pentru care ai traversat Iordanul, ca să intri în ea şi s-o iei în stăpânire.
19 Chem astăzi cerul şi pământul ca martori împotriva voastră, că v-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Acum alege viaţa, ca să trăieşti atât tu, cât şi urmaşii tăi, 20 iubindu-L pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând glasul Lui şi alipindu-te de El. Căci El este viaţa ta şi lungimea zilelor tale în ţara pe care Domnul a promis-o strămoşilor tăi, Avraam, Isaac şi Iacov, că le-o va da.“
Iosua drept succesor al lui Moise
31 Moise s-a dus şi a spus următoarele cuvinte înaintea întregului Israel:
2 „Eu am o sută douăzeci de ani şi nu voi mai putea să vă conduc. Domnul mi-a interzis să traversez Iordanul. 3 El Însuşi va traversa înaintea ta, va nimici neamurile acestea dinaintea ta, iar tu le vei stăpâni. Iosua va traversa în fruntea ta, aşa cum Domnul a vorbit. 4 Domnul va face cu ele tot aşa cum le-a făcut lui Sihon şi Og, regii amoriţi, şi ţărilor lor, pe care le-a distrus. 5 Domnul vi le va da vouă, iar voi să faceţi potrivit cu toate poruncile pe care vi le-am dat. 6 Întăreşte-te şi încurajează-te! Să nu-ţi fie teamă şi să nu te înspăimânţi din cauza lor, fiindcă Domnul, Dumnezeul tău, va merge împreună cu tine; El nu te va părăsi, nici nu te va uita.“
7 Moise l-a chemat pe Iosua şi i-a vorbit înaintea întregului Israel: „Fii tare şi curajos, pentru că tu vei merge cu poporul acesta în ţara pe care Domnul a promis-o strămoşilor lor că le-o va da şi îi vei conduce la moştenirea lor. 8 Domnul Însuşi va merge înaintea ta şi va fi cu tine; El nu te va părăsi, nici nu te va uita; să nu-ţi fie teamă şi să nu te înspăimânţi!“
Citirea publică şi periodică a Legii
9 Moise a scris Legea aceasta şi a încredinţat-o preoţilor leviţi, care duceau Chivotul Legământului cu Domnul, şi sfatului bătrânilor lui Israel. 10 El le-a poruncit astfel: „La fiecare şapte ani, în anul iertării, la Sărbătoarea Corturilor, 11 când întreg Israelul va veni înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, în locul pe care El îl va alege, să citiţi această Lege înaintea întregului popor, în auzul lor. 12 Să convocaţi poporul – bărbaţii, femeile, copiii şi străinul din cetăţile voastre – ca să asculte şi să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, şi să păzească toate cuvintele acestei Legi, împlinindu-le. 13 În acest fel şi copiii lor, care nu o cunosc, o vor auzi şi vor învăţa să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, în tot timpul cât veţi trăi în ţara pentru care aţi trecut Iordanul ca s-o stăpâniţi.“
Rebeliunea lui Israel este prezisă
14 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată că se apropie ziua morţii tale. Cheamă-l pe Iosua şi înfăţişaţi-vă la Cortul Întâlnirii, ca să-l împuternicesc.“ Moise şi Iosua au venit şi s-au înfăţişat la Cortul Întâlnirii.
15 Atunci Domnul S-a arătat în Cort într-un stâlp de nor, iar stâlpul de nor s-a oprit la intrarea Cortului. 16 Domnul i-a vorbit lui Moise: „Iată, tu vei muri, iar poporul acesta se va ridica şi se va prostitua înaintea zeilor străini din ţara în care vor intra. Mă vor părăsi şi vor rupe legământul pe care l-am încheiat cu ei. 17 În ziua aceea mă voi aprinde de mânie împotriva lor şi îi voi părăsi, Îmi voi ascunde faţa de ei şi vor fi nimiciţi. Multe rele şi necazuri vor veni peste ei şi atunci vor începe să se întrebe: «Oare nu ne-au ajuns aceste nenorociri din cauză că Dumnezeul nostru nu este în mijlocul nostru?» 18 Iar Eu Îmi voi ascunde faţa de ei în ziua aceea, din cauza tuturor răutăţilor pe care le-au săvârşit întorcându-se spre alţi dumnezei.
19 Acum scrieţi pentru voi cântarea aceasta şi învăţaţi-i pe israeliţi s-o cânte, pentru ca astfel, cântarea aceasta să fie pentru Mine un martor împotriva lor. 20 Când îi voi duce în ţara unde curge lapte şi miere, pe care am promis-o strămoşilor lor şi când vor mânca, se vor sătura şi se vor îngrăşa, ei se vor întoarce spre alţi dumnezei şi le vor sluji, iar pe Mine Mă vor dispreţui şi vor rupe legământul Meu. 21 Iar când vor fi loviţi cu o mulţime de rele şi necazuri, cântarea aceasta va mărturisi împotriva lor, pentru că ea nu va fi uitată de urmaşii lor. Căci Eu le cunosc pornirile pe care le au chiar de pe acum, chiar înainte să-i duc în ţara pe care le-am promis-o.“ 22 În ziua aceea Moise a scris cântecul acesta şi i-a învăţat pe israeliţi.
23 El i-a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun: „Fii tare şi curajos, pentru că tu îi vei conduce pe israeliţi în ţara pe care le-am promis-o, iar Eu voi fi cu tine.“
24 După ce Moise a terminat de scris cuvintele acestei Legi într-o carte, de la început până la sfârşit, 25 a dat porunca aceasta leviţilor care duceau Chivotul Legământului cu Domnul:
26 „Luaţi această Carte a Legii şi aşezaţi-o lângă Chivotul Legământului cu Domnul, Dumnezeul vostru. Acolo va fi ca un martor împotriva voastră. 27 Pentru că eu cunosc răzvrătirea şi încăpăţânarea voastră. Dacă voi v-aţi împotrivit continuu Domnului în timp ce eu trăiam împreună cu voi, cu atât mai mult vă veţi împotrivi după moartea mea! 28 Chemaţi-i înaintea mea pe toţi bătrânii seminţiilor voastre şi pe toţi dregătorii voştri! Voi spune în auzul lor aceste cuvinte şi voi lua ca martori împotriva lor cerul şi pământul. 29 Fiindcă eu ştiu că după moartea mea vă veţi strica şi vă veţi abate de la calea pe care v-am poruncit-o. În vremurile care vor urma va veni nenorocirea peste voi dacă veţi face ceea ce este rău în ochii Domnului, mâniindu-L prin lucrarea mâinilor voastre.“
Cântarea lui Moise
30 Apoi Moise a rostit toate cuvintele acestei cântări în auzul întregii adunări a lui Israel:
32 „Ascultaţi, ceruri, şi voi vorbi.
Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.
2 Ca ploaia să cadă învăţătura mea
şi ca roua să curgă cuvintele mele,
ca stropii de ploaie pe verdeaţă
şi ca aversele pe iarbă.
3 Căci voi proclama Numele Domnului.
Recunoaşte-ţi măreţia Dumnezeului nostru!
4 El este Stânca, lucrările Lui sunt desăvârşite,
căci toate căile Lui sunt drepte.
Dumnezeu este credincios şi în El nu este nedreptate,
El este drept şi cinstit.
5 Ei s-au stricat;
spre ruşinea lor ei nu mai sunt fiii Lui,[l]
ci o generaţie pervertită şi necinstită.
6 Astfel Îl răsplătiţi voi pe Domnul,
popor nechibzuit şi neînţelept?
Nu este El Tatăl vostru, Creatorul[m] vostru,
Cel Ce v-a întocmit şi v-a dat înfăţişare?
7 Aduceţi-vă aminte de zilele din trecut.
Socotiţi anii care au trecut din generaţie în generaţie.
Întrebaţi-i pe părinţii voştri şi vă vor învăţa,
pe bătrânii voştri şi vă vor spune.
8 Când Cel Preaînalt[n] le-a dat neamurilor moştenirea,
când i-a despărţit pe fiii oamenilor,
El a aşezat hotarele popoarelor
după numărul fiilor lui Israel[o].
9 Căci partea Domnului este poporul Lui,
Iacov este moştenirea Lui.
10 El l-a găsit într-un ţinut pustiu,
într-o singurătate plină de urlete deznădăjduite.
L-a înconjurat şi s-a îngrijit de el.
L-a apărat ca pe lumina ochilor Lui,
11 asemenea vulturului care îşi scutură cuibul
şi zboară deasupra puilor,
care îşi deschide aripile,
îi ia şi-i poartă pe penele lui.
12 Domnul a condus singur pe poporul Său
şi nu era nici un zeu străin alături de El.
13 El l-a urcat pe înălţimile ţării
şi l-a hrănit cu roadele câmpului.
L-a hrănit cu miere din stâncă
şi cu untdelemn din stânca cea mai tare,
14 cu iaurtul vitelor şi cu laptele oilor,
cu grăsimea mieilor,
a berbecilor din Başan şi a ţapilor,
cu grăsimea boabelor de grâu.
Şi ai băut vin, sângele strugurilor.
15 Ieşurun[p] s-a îngrăşat şi s-a împotrivit!
Te-ai îngrăşat, ai devenit greu şi mare!
El L-a părăsit pe Dumnezeul Care l-a creat
şi a respins Stânca mântuirii lui.
16 Ei L-au făcut gelos prin zeii străini
şi L-au mâniat prin urâciuni.
17 Ei au adus jertfe demonilor, nu lui Dumnezeu,
unor zei pe care nu-i cunoşteau,
zei noi, sosiţi de curând,
de care strămoşii voştri nu s-au temut.
18 Aţi părăsit Stânca care v-a creat,
aţi uitat pe Dumnezeul Care v-a născut.
19 Domnul a văzut şi i-a dispreţuit;
El s-a mâniat pe fiii şi pe fiicele Lui.
20 « Îmi voi ascunde faţa de ei, a zis El,
şi voi privi la sfârşitul lor,
căci sunt o generaţie pervertită,
sunt nişte copii necredincioşi.
21 M-au provocat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu
şi M-au mâniat prin idolii lor de nimic.
De aceea şi Eu îi voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este un popor;
îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.
22 Căci focul mâniei Mele s-a aprins
şi va arde până în adâncul Locuinţei Morţilor[q].
Va distruge pământul împreună cu recoltele lui
şi va arde temeliile munţilor.
23 Voi aduce nenorociri peste ei,
voi arunca toate săgeţile Mele împotriva lor;
24 vor fi vlăguiţi de foamete,
mâncaţi de molimă şi distruşi cu asprime.
Voi trimite împotriva lor colţii animalelor sălbatice
şi veninul şerpilor.
25 Pe drum vor pieri de sabie,
iar în odăi vor pieri de groază.
Vor pieri şi tânărul, şi fecioara,
şi copilaşul, şi bătrânul.
26 Am zis că îi voi zdrobi
şi le voi şterge amintirea printre neamuri,
27 dar mă tem de insultele duşmanilor,
ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească singuri
şi să zică: ‘Tăria mâinilor noastre,
şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri!’»
28 Ei sunt un neam lipsit de sfat
şi nu mai există discernământ în ei.
29 Dacă ar fi fost înţelepţi, ar fi înţeles aceasta
şi s-ar fi gândit la ceea ce li se va întâmpla.
30 Cum ar fi putut unul să urmărească o mie
sau doi să pună pe fugă zece mii,
dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor
şi dacă Domnul nu i-ar fi întemniţat?
31 Căci stânca lor nu este ca Stânca noastră,
chiar şi duşmanii noştri înţeleg aceasta.
32 Viţa lor izvorăşte din via Sodomei
şi din câmpiile Gomorei.
Strugurii lor sunt plini de venin,
iar ciorchinii sunt amari.
33 Vinul lor este venin de şerpi,
veninul cobrelor nemiloase.
34 Oare nu este păstrat lucrul acesta la Mine
şi pecetluit printre comorile Mele?
35 A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti!
Vine vremea când le vor aluneca picioarele,
întrucât zilele distrugerii sunt aproape
şi destinul lor se va grăbi.
36 Căci Domnul Îşi va judeca poporul,
dar va avea milă de robii Săi
când va vedea că li s-a dus puterea
şi că n-a mai rămas nimeni, nici întemniţat, nici liber.
37 «Unde le sunt zeii, va întreba El,
stânca ce le slujea drept adăpost,
38 zeii ce se hrăneau cu grăsimea jertfelor lor
şi care beau vinul jertfelor lor de băutură?
Să se ridice ca să vă ajute!
Să vă ofere un adăpost!
39 Vedeţi acum că Eu Însumi sunt El!
Nu mai există alt dumnezeu în afară de Mine.
Eu dau la moarte şi tot Eu aduc la viaţă,
Eu zdrobesc şi tot Eu vindec
şi nimeni nu poate izbăvi din mâna Mea.
40 Îmi ridic mâna spre cer şi declar:
Viu sunt Eu pe vecie,
41 că Îmi voi ascuţi fulgerul sabiei Mele
şi voi începe, cu mâna Mea, să fac judecată.
Mă voi răzbuna pe duşmanii Mei
şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc.
42 Voi face ca săgeţile Mele să se îmbete de sânge,
iar sabia Mea se va hrăni cu carne,
cu sângele celor ucişi şi al captivilor,
şi cu capetele conducătorilor duşmanilor.»
43 Bucuraţi-vă[r], neamuri[s], împreună cu poporul Lui,
pentru că El va răzbuna sângele slujitorilor Lui,
se va răzbuna pe duşmanii Lui
şi va face ispăşire pentru ţara şi poporul Lui.“
44 Deci Moise a venit împreună cu Iosua[t], fiul lui Nun, şi a rostit toate cuvintele acestei cântări în auzul poporului. 45 Când Moise a terminat de rostit toate cuvintele acestea către întreg Israelul, 46 le-a zis: „Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care eu vi le-am rostit astăzi, astfel încât să porunciţi copiilor voştri să păzească şi să împlinească toate cuvintele acestei Legi. 47 Căci nici un cuvânt nu este fără însemnătate, ele sunt viaţa voastră. Prin cuvintele acestea vă veţi lungi zilele în ţara voastră pe care o veţi stăpâni după ce veţi traversa Iordanul.“
Moise priveşte ţara de pe muntele Nebo
48 În aceeaşi zi Domnul i-a vorbit lui Moise: 49 „Urcă-te pe muntele Abarim, adică pe muntele Nebo[u], în ţara Moab, care este înaintea Ierihonului şi priveşte Canaanul pe care Eu îl dau lui Israel în stăpânire. 50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei urca şi vei fi astfel adăugat la strămoşii tăi, după cum fratele tău Aaron a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la strămoşii lui, 51 din cauză că aţi fost necredincioşi faţă de Mine înaintea israeliţilor, la apele Meribei din Kadeş, în pustia Ţin, unde nu M-aţi sfinţit în mijlocul lui Israel. 52 Tu vei vedea pământul promisiunii de la distanţă, dar nu vei intra în ţara pe care o dau poporului Israel.“
Moise binecuvântează cele douăsprezece seminţii
33 Aceasta este binecuvântarea pe care Moise, omul lui Dumnezeu, a rostit-o pentru Israel, înainte de moartea sa. 2 El a vorbit astfel:
„Domnul a venit din Sinai
şi a răsărit peste ei[v] din Seir.
A strălucit din muntele Paran
şi a venit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi[w],
din sud, de pe versanţii munţilor Lui.
3 Da, El Îşi iubeşte poporul[x],
toţi sfinţii sunt în mâna Ta,
ei s-au plecat la picioarele Tale
şi au primit cuvintele Tale.
4 Moise ne-a dat Legea,
moştenirea adunării lui Iacov.
5 El era Împărat peste Ieşurun[y]
când se adunau conducătorii poporului
împreună cu seminţiile lui Israel.
6 Să trăiască Ruben şi să nu moară,
iar bărbaţii lui să fie fără număr[z].
7 Despre Iuda a zis:
Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda
şi întoarce-l la poporul lui.
Întăreşte-i mâinile
şi ajută-l împotriva duşmanilor lui.
8 Despre Levi a zis:
Tumim şi Urim[aa] au fost încredinţate bărbatului pios,
pe care l-ai încercat la Masa
şi l-ai certat la apele Meribei.
9 El a spus despre tatăl său şi despre mama sa
«Nu i-am văzut!»,
pe fraţii lui nu i-a recunoscut,
iar de copiii lui n-a dorit să ştie,
fiindcă a împlinit Cuvântul Tău
şi a păzit legământul Tău.
10 El învaţă pe Iacov poruncile Tale
şi pe Israel Legea Ta.
El aşază tămâie înaintea Ta
şi jertfe pe altarul Tău.
11 Doamne, binecuvântează tăria lui
şi primeşte lucrarea mâinilor lui.
Zdrobeşte coapsele celor ce se ridică împotriva lui
şi cei ce-l urăsc să nu se mai ridice.
12 Despre Beniamin a zis:
Preaiubitul Domnului va locui în siguranţă lângă El,
Domnul îl va ocroti în toate zilele
şi el se va odihni între umerii Lui.
13 Despre Iosif a zis:
Binecuvântat de Domnul să fie pământul lui,
cu roua îmbelşugată a cerului de sus
şi cu apele adânci de jos,
14 cu cele mai bune roade ale soarelui
şi cu cele mai bune recolte ale fiecărei luni,
15 cu înălţimile munţilor străvechi
şi cu bunătăţile dealurilor veşnice.
16 Cele mai bune daruri ale pământului,
belşugul lui şi bunăvoinţa Celui Ce S-a arătat[ab] în rug
să vină peste capul lui Iosif,
pe creştetul capului său, a celui deosebit[ac] de fraţii săi.
17 El are frumuseţea întâiului născut al taurului.
Coarnele lui sunt coarnele bivolului sălbatic.
Cu ele va împunge popoarele
până la capătul pământului;
ele sunt zecile de mii ale lui Efraim
şi miile lui Manase.
18 Despre Zabulon a zis:
Bucură-te, Zabulon, de alergările tale
şi tu, Isahar, de corturile tale.
19 Ei vor chema popoarele pe munte
şi acolo vor oferi jertfe potrivite,
căci vor sorbi bogăţia mărilor[ad]
şi comorile ascunse în nisip.
20 Despre Gad a zis:
Binecuvântat să fie cel ce lărgeşte hotarele lui Gad!
El se odihneşte ca leul
şi sfâşie la braţ sau la cap.
21 El şi-a ales partea cea mai bună,
căci acolo era ascunsă partea legiuitorului.
El a venit cu căpeteniile poporului,
a împlinit dreptatea Domnului
şi judecăţile Lui cu privire la Israel.
22 Despre Dan a zis:
Dan este un pui de leu
care a sărit din Başan.
23 Despre Neftali a zis:
Neftali este sătul de bunăvoinţă
şi este plin de binecuvântarea Domnului.
El va moşteni în partea de sud, lângă lac.
24 Despre Aşer a zis:
Cel mai binecuvântat dintre fii este Aşer.
Să fie plăcut fraţilor lui
şi să-şi înmoaie picioarele în untdelemn.
25 Zăvoarele porţilor tale să fie de fier şi de bronz,
iar puterea ta să ţină cât zilele tale.
26 Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Ieşurun,
care străbate călare cerurile ca să te ajute
şi trece pe nori cu măreţie.
27 Dumnezeul cel veşnic este un adăpost,
iar sub tine sunt braţele Lui veşnice.
El îi va izgoni pe duşmani dinaintea ta
şi va zice: «Nimiciţi-i!»
28 Israel va locui singur la adăpost.
Izvorul lui Iacov este în siguranţă
în ţara cerealelor şi a mustului,
unde cerul lasă să cadă roua.
29 Fericit eşti tu, Israel!
Cine este ca tine, un popor mântuit de Domnul?
El este scutul şi ajutorul tău
şi sabia ta glorioasă.
Duşmanii tăi te vor linguşi
şi tu vei călca peste înălţimile lor[ae].“
Moartea lui Moise
34 Moise s-a urcat din câmpiile Moabului pe muntele Nebo, pe vârful Pisga, care este înaintea Ierihonului. Domnul i-a arătat întreaga ţară, de la Ghilad până la Dan, 2 ţara lui Neftali, ţara lui Efraim şi a lui Manase, toată ţara lui Iuda până la Marea de Apus[af], 3 Neghevul[ag] şi toată regiunea din Valea Ierihonului, Cetatea de Palmieri, până la Ţoar. 4 Atunci Domnul i-a vorbit: „Aceasta este ţara pe care am promis-o lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov când am spus: «Seminţei[ah] tale i-o voi da!». Te-am lăsat să o vezi, dar nu vei intra în ea.“
5 Moise, robul Domnului, a murit în ţara Moab, după Cuvântul Domnului. 6 El[ai] l-a înmormântat în ţara Moab, în valea care este faţă în faţă cu Bet-Peor, dar nimeni nu i-a cunoscut mormântul până în ziua de azi. 7 Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit, însă vederea nu-i slăbise şi puterea nu-l părăsise. 8 Israeliţii l-au plâns pe Moise în câmpiile Moabului treizeci de zile, după care zilele de plâns şi de doliu pentru Moise s-au încheiat.
9 Iosua, fiul lui Nun, era plin de duhul înţelepciunii, deoarece Moise îşi pusese mâinile peste el. Israeliţii au ascultat de el şi au împlinit ceea ce Domnul i-a poruncit prin Moise.
10 De atunci nu s-a mai ridicat în Israel nici un alt profet asemenea lui Moise, pe care Domnul să-l fi cunoscut faţă în faţă. 11 Căci doar pe el Domnul l-a trimis în ţara Egiptului ca să facă toate acele semne şi minuni împotriva lui Faraon, a slujitorilor lui şi împotriva întregii ţări 12 şi doar Moise a înfăptuit cu mână tare înaintea întregului Israel, toate acele fapte măreţe.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.