Bible in 90 Days

²⁷ Dacă nici după acestea nu Mă veţi asculta, ci Îmi veţi fi potrivnici, ²⁸ atunci şi Eu, în mânia Mea, vă voi fi potrivnic. Eu Însumi vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre. ²⁹ Vă veţi hrăni cu carnea fiilor şi a fiicelor voastre. ³⁰ Vă voi nimici locurile înalte şi vă voi dărâma stâlpii închinaţi soarelui; voi arunca trupurile voastre moarte peste trupurile moarte ale idolilor voştri şi Eu Însumi vă voi urî. ³¹ Voi lăsa pustii cetăţile voastre, vă voi pustii sanctuarele şi nu-Mi voi mai găsi plăcere în mireasma jertfelor voastre. ³² Vă voi devasta ţara, astfel încât duşmanii voştri care vor veni să locuiască în ea vor rămâne încremeniţi văzând-o. ³³ Vă voi împrăştia printre neamuri şi voi scoate sabia împotriva voastră; ţara vă va fi pustiită şi cetăţile vă vor rămâne pustii. ³⁴ Astfel ţara se va bucura de Sabatele ei în perioada în care va rămâne pustie, însă voi veţi fi în ţara duşmanilor voştri; ţara se va odihni şi se va bucura de Sabatele ei. ³⁵ Tot timpul cât va fi pustie se va odihni cum nu s-a putut odihni în zilele de Sabat din perioada când locuiaţi în ea.

³⁶ Cât despre cei care vor supravieţui, le voi trimite frica în inimi în ţara duşmanilor lor; foşnetul unei frunze luate de vânt îi va pune pe fugă; vor fugi cum fuge cineva de sabie şi vor cădea, deşi nimeni nu-i va urmări. ³⁷ Se vor prăvăli unii peste alţii ca înaintea sabiei, deşi nimeni nu-i urmăreşte; şi nu veţi avea nici o putere ca să vă împotriviţi duşmanilor voştri. ³⁸ Veţi pieri între neamuri şi ţara duşmanilor voştri vă va mânca. ³⁹ Aceia dintre voi care vor supravieţui se vor stinge în ţara duşmanilor voştri din cauza fărădelegilor lor; se vor stinge şi din cauza fărădelegilor părinţilor lor.

⁴⁰ Dar dacă ei îşi vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, păcatele pe care le-au săvârşit împotriva Mea şi, de asemenea, felul în care Mi-au fost potrivnici ⁴¹ – păcate din cauza cărora şi Eu le-am fost potrivnic şi i-am dus în ţara duşmanilor lor – dacă inima lor necircumcisă se va smeri şi ei îşi vor recunoaşte vinovăţia, ⁴² atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac şi de legământul Meu cu Avraam şi Îmi voi aduce aminte de ţară. ⁴³ Ţara însă va fi părăsită de ei şi se va bucura de Sabatele ei în perioada în care va rămâne pustie, iar ei îşi vor accepta pedeapsa, căci au dispreţuit poruncile Mele şi sufletul lor a urât hotărârile Mele. ⁴⁴ Dar, cu toate acestea, chiar şi atunci când vor fi în ţara duşmanilor lor, nu-i voi respinge şi nu Mă voi dezgusta de ei până acolo încât să-i nimicesc şi să rup legământul Meu cu ei, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor. ⁴⁵ Ci Îmi voi aduce aminte, spre binele lor, de legământul pe care l-am făcut cu strămoşii lor, legământ prin care i-am scos din ţara Egiptului, în văzul neamurilor, ca să fiu Dumnezeul lor. Eu sunt Domnul.»“

⁴⁶ Acestea sunt hotărârile, poruncile şi legile pe care Domnul le-a statornicit între El şi israeliţi la muntele Sinai, prin Moise.

Răscumpărarea lucrurilor închinate Domnului

27 Domnul i-a zis lui Moise: ² „Spune-le israeliţilor: «Când un om va închina Domnului anumite persoane printr-un jurământ deosebit, să o facă după evaluarea ta; ³ dacă este vorba despre un bărbat cu vârsta cuprinsă între douăzeci şi şaizeci de ani, atunci evaluarea ta să fie de cincizeci de şecheli de argint, după şechelul Lăcaşului^[a]. ⁴ Dacă este o femeie, atunci evaluarea ta să fie de treizeci de şecheli^[b]. ⁵ Dacă are între cinci şi douăzeci de ani, evaluarea ta să fie de douăzeci de şecheli pentru un băiat şi de zece şecheli^[c] pentru o fată. ⁶ Dacă are între o lună şi cinci ani, evaluarea ta să fie de cinci şecheli de argint pentru un băiat şi de trei şecheli de argint^[d] pentru o fetiţă. ⁷ Dacă omul are şaizeci de ani sau mai mult, atunci evaluarea ta pentru un bărbat să fie de cincisprezece şecheli, iar pentru o femeie să fie de zece şecheli^[e]. ⁸ Dacă este prea sărac ca să poată plăti evaluarea ta, atunci să se ducă la preot şi preotul să-i facă o altă evaluare; preotul să facă o evaluare potrivit cu mijloacele pe care le are cel ce a făcut jurământul.

⁹ Dacă este vorba de animale care pot fi aduse ca jertfe Domnului, tot ceea ce va fi oferit Domnului va fi considerat sfânt. ¹⁰ Nu va avea voie să înlocuiască animalul şi nici să schimbe unul bun pe altul rău sau unul rău pe altul bun; dacă un animal este înlocuit cu un altul, atunci şi unul, şi celălalt vor fi consideraţi sfinţi. ¹¹ Dacă este vorba de un animal necurat, care nu poate fi adus ca jertfă Domnului, animalul să fie adus înaintea preotului. ¹² Preotul să-l evalueze să vadă dacă e bun sau rău; va rămâne la evaluarea făcută de preot. ¹³ Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la evaluarea lui.

¹⁴ Dacă un om Îi va închina Domnului locuinţa sa, preotul s-o evalueze să vadă dacă e bună sau rea; va rămâne la evaluarea făcută de preot. ¹⁵ Dacă cel care şi-a închinat Domnului locuinţa vrea să o răscumpere, va trebui să adauge o cincime la evaluarea ei şi va fi a lui.

¹⁶ Dacă un om Îi va închina Domnului o parcelă de pământ din moşia lui, evaluarea ei să fie făcută ţinând cont de sămânţa necesară cultivării ei: cincizeci de şecheli de argint la un homer^[f] de sămânţă de orz. ¹⁷ Dacă va închina ogorul în anul de veselie^[g], acesta să rămână la evaluarea ta^[h], ¹⁸ dar dacă va închina ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească preţul în funcţie de anii care mai rămân până la anul de veselie, după care să-l scadă din evaluarea ta. ¹⁹ Dacă cel care închină ogorul, va dori vreodată să-l răscumpere, atunci va trebui să adauge o cincime la preţul evaluării tale^[i] şi ogorul va fi al lui. ²⁰ Dar dacă nu va dori să-şi răscumpere ogorul sau dacă îl va vinde altui om, atunci nu va mai putea fi răscumpărat. ²¹ În anul de veselie, când ogorul va fi eliberat, el va fi pus deoparte pentru Domnul ca un ogor închinat^[j] Lui; el va fi proprietatea preotului.

²² Dacă cineva închină Domnului un ogor pe care l-a cumpărat, care nu este parte din moşia lui, ²³ preotul să socotească cât trebuie să fie preţul până la anul de veselie, iar el să plătească în aceeaşi zi evaluarea ta, ca un lucru închinat Domnului. ²⁴ În anul de veselie ogorul acela să fie dat înapoi celui de la care fusese cumpărat, din moşia căruia făcea parte. ²⁵ Toate evaluările să fie făcute după şechelul Lăcaşului, care are douăzeci de ghere^[k].

²⁶ Nimeni nu va putea închina Domnului întâiul născut al animalelor, deoarece el aparţine deja Domnului ca întâi născut; fie bou^[l], fie oaie, este al Domnului. ²⁷ Dacă este vorba însă de un animal necurat, atunci să-l răscumpere după evaluarea ta^[m] şi să adauge o cincime la ea; dacă nu va fi răscumpărat, să fie vândut după evaluarea ta.

²⁸ Nici un lucru oferit Domnului spre nimicire, pe care un om îl poate închina Domnului din tot ce are, fie om, fie animal, fie vreun ogor din moşia lui, nu va putea fi vândut sau răscumpărat; tot ce va fi închinat astfel va fi considerat preasfânt pentru Domnul.

²⁹ Nici un om dat spre nimicire nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.

³⁰ Toate zeciuielile din pământ, fie din sămânţa pământului, fie din rodul pomilor, sunt ale Domnului; ele sunt închinate Domnului. ³¹ Dacă un om va dori să răscumpere ceva din zeciuiala sa, să mai adauge o cincime la ea. ³² Toate zeciuielile din cirezi sau din turme, tot ce va trece pe sub toiagul păstorului să fie închinat Domnului. ³³ Să nu se cerceteze dacă animalul este bun sau rău şi nici să nu se înlocuiască; dacă-l va înlocui cineva, atunci ambele animale vor fi sfinte, atât animalul înlocuit, cât şi celălalt şi nu vor putea fi răscumpărate.»“

³⁴ Acestea sunt poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise pe muntele Sinai, pentru poporul Israel.

Primul recensământ al lui Israel

1 Domnul i-a vorbit lui Moise în pustia Sinai, în Cortul Întâlnirii, în prima zi a celei de-a doua luni, în al doilea an după ce au ieşit din ţara Egiptului. El i-a zis: ² „Faceţi numărătoarea întregii adunări a israeliţilor, după clanurile^[n] şi familiile lor^[o], înscriind pe fiecare bărbat în parte după numele său, ³ pe toţi aceia din Israel de la douăzeci de ani în sus, care sunt în stare să meargă la război. Tu şi Aaron să-i număraţi potrivit oştirilor lor. ⁴ Să fie cu voi câte un bărbat din fiecare seminţie, fiecare – căpetenia familiei lui. ⁵ Acestea sunt numele bărbaţilor care vor trebui să fie împreună cu voi:

¹⁶ Aceştia au fost cei aleşi din adunare, conducătorii seminţiilor strămoşilor lor, căpeteniile miilor lui Israel.

¹⁷ Moise şi Aaron i-au luat pe aceşti bărbaţi, care au fost desemnaţi ¹⁸ şi, în prima zi a celei de-a doua luni, au convocat întreaga adunare. Poporul^[q] s-a înscris pe clanuri şi familii, înscriind numele celor de la douăzeci de ani în sus, pe fiecare în parte, ¹⁹ aşa cum i-a poruncit Domnul lui Moise. Aşa i-a numărat el în pustia Sinai.

²⁰ Urmaşii fiilor lui Ruben, întâiul născut al lui Israel, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele fiecărui bărbat de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ²¹ cei număraţi din seminţia lui Ruben – au fost patruzeci şi şase de mii cinci sute.

²² Urmaşii fiilor lui Simeon, după clanurile şi familiile lor, toţi aceia care au fost înscrişi după numele fiecărui bărbat de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ²³ cei număraţi din seminţia lui Simeon – au fost cincizeci şi nouă de mii trei sute.

²⁴ Urmaşii fiilor lui Gad, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ²⁵ cei număraţi din seminţia lui Gad – au fost patruzeci şi cinci de mii şase sute cincizeci.

²⁶ Urmaşii fiilor lui Iuda, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ²⁷ cei număraţi din seminţia lui Iuda – au fost şaptezeci şi patru de mii şase sute.

²⁸ Urmaşii fiilor lui Isahar, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ²⁹ cei număraţi din seminţia lui Isahar – au fost cincizeci şi patru de mii patru sute.

³⁰ Urmaşii fiilor lui Zabulon, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ³¹ cei număraţi din seminţia lui Zabulon – au fost cincizeci şi şapte de mii patru sute.

³² Fiii lui Iosif, mai exact urmaşii fiilor lui Efraim, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ³³ cei număraţi din seminţia lui Efraim – au fost patruzeci de mii cinci sute.

³⁴ Urmaşii fiilor lui Manase, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ³⁵ cei număraţi din seminţia lui Manase – au fost treizeci şi două de mii două sute.

³⁶ Urmaşii fiilor lui Beniamin, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ³⁷ cei număraţi din seminţia lui Beniamin – au fost treizeci şi cinci de mii patru sute.

³⁸ Urmaşii fiilor lui Dan, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ³⁹ cei număraţi din seminţia lui Dan – au fost şaizeci şi două de mii şapte sute.

⁴⁰ Urmaşii fiilor lui Aşer, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ⁴¹ cei număraţi din seminţia lui Aşer – au fost patruzeci şi unu de mii cinci sute.

⁴² Urmaşii fiilor lui Neftali, după clanurile şi familiile lor, înscrişi după numele celor de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia care erau în stare să meargă la război – ⁴³ cei număraţi din seminţia lui Neftali – au fost cincizeci şi trei de mii patru sute.

⁴⁴ Aceştia sunt cei care au fost număraţi, pe care Moise şi Aaron i-au numărat cu ajutorul conducătorilor lui Israel, cei doisprezece oameni, fiecare reprezentând propria lui familie. ⁴⁵ Deci toţi israeliţii care au fost număraţi după familiile lor, de la douăzeci de ani în sus, toţi aceia din Israel, care erau în stare să meargă la război, ⁴⁶ toţi cei ieşiţi la numărătoare au fost şase sute trei mii cinci sute cincizeci. ⁴⁷ Leviţii, după seminţia strămoşilor lor, n-au fost număraţi împreună cu ei.

Deosebirea leviţilor

⁴⁸ Domnul îi zisese lui Moise: ⁴⁹ „Să nu numeri seminţia lui Levi şi să nu îi ţii socoteala în mijlocul celorlalţi israeliţi; ⁵⁰ dă în grija leviţilor Tabernaculul Mărturiei^[r], toate uneltele lui şi tot ce ţine de el; ei trebuie să poarte Tabernaculul şi toate uneltele lui, să aibă grijă de el şi să-şi facă tabăra în jurul lui. ⁵¹ Când Tabernaculul urmează să fie mutat, leviţii trebuie să-l strângă, iar când Tabernaculul urmează să fie întins, leviţii să-l înalţe. Străinul^[s] care se va apropia să fie omorât. ⁵² Ceilalţi israeliţi să se aşeze fiecare în tabăra lui, fiecare bărbat sub steagul său, potrivit oştirilor lor. ⁵³ Dar leviţii să-şi facă tabăra în jurul Tabernaculului Mărturiei, ca să nu izbucnească mânia Mea împotriva adunării israeliţilor; leviţii să aibă în pază Tabernaculul Mărturiei.“

⁵⁴ Israeliţii au făcut întocmai; ei au făcut aşa cum Domnul i-a poruncit lui Moise.

Ordinea aşezării taberei şi a mărşăluirii

2 Domnul le-a vorbit lui Moise şi lui Aaron: ² „Israeliţii să-şi facă tabăra în jurul Cortului Întâlnirii, la o oarecare distanţă de el, fiecare bărbat lângă steagul lui, alături de însemnele familiei lui.

³ În partea de răsărit să fie oştirile taberei lui Iuda, lângă steagul lor. Conducătorul fiilor lui Iuda este Nahşon, fiul lui Aminadab, ⁴ a cărui oştire este alcătuită din şaptezeci şi patru de mii şase sute de oameni. ⁵ Seminţia lui Isahar să-şi facă tabăra lângă ei. Conducătorul fiilor lui Isahar este Netanel, fiul lui Ţuar, ⁶ a cărui oştire este alcătuită din cincizeci şi patru de mii patru sute de oameni. ⁷ Apoi – seminţia lui Zabulon. Conducătorul fiilor lui Zabulon este Eliab, fiul lui Helon, ⁸ a cărui oştire este alcătuită din cincizeci şi şapte de mii patru sute de oameni. ⁹ Toţi cei din tabăra lui Iuda ieşiţi la numărătoare potrivit oştirilor lor, sunt o sută optzeci şi şase de mii patru sute. Ei să pornească primii.

¹⁰ În partea de sud să fie oştirile taberei lui Ruben, lângă steagul lor. Conducătorul fiilor lui Ruben este Eliţur, fiul lui Şedeur, ¹¹ a cărui oştire este alcătuită din patruzeci şi şase de mii cinci sute de oameni. ¹² Lângă el să-şi facă tabăra seminţia lui Simeon. Conducătorul fiilor lui Simeon este Şelumiel, fiul lui Ţurişadai, ¹³ a cărui oştire este alcătuită din cincizeci şi nouă de mii trei sute de oameni. ¹⁴ Apoi – seminţia lui Gad. Conducătorul fiilor lui Gad este Eliasaf, fiul lui Deuel^[t], ¹⁵ a cărui oştire este alcătuită din patruzeci şi cinci de mii şase sute cincizeci. ¹⁶ Toţi cei din tabăra lui Ruben ieşiţi la numărătoare potrivit oştirilor lor, sunt o sută cincizeci şi unu de mii patru sute cincizeci de oameni. Ei să pornească în al doilea rând.

¹⁷ Apoi să pornească Cortul Întâlnirii împreună cu tabăra leviţilor, care este în mijlocul celorlalte tabere; ei să pornească în aceeaşi ordine în care şi-au făcut tabăra, fiecare la rând, potrivit steagului lor.

¹⁸ În partea de apus să fie oştirile taberei lui Efraim, lângă steagul lor. Conducătorul fiilor lui Efraim este Elişama, fiul lui Amihud, ¹⁹ a cărui oştire este alcătuită din patruzeci de mii cinci sute de oameni. ²⁰ După el să fie seminţia lui Manase. Conducătorul fiilor lui Manase este Gamaliel, fiul lui Pedahţur, ²¹ a cărui oştire este alcătuită din treizeci şi două de mii două sute de oameni. ²² Apoi – seminţia lui Beniamin. Conducătorul fiilor lui Beniamin este Abidan, fiul lui Ghidoni, ²³ a cărui oştire este alcătuită din treizeci şi cinci de mii patru sute de oameni. ²⁴ Toţi cei din tabăra lui Efraim ieşiţi la numărătoare potrivit oştirilor lor, sunt o sută opt mii o sută de oameni. Ei să pornească în al treilea rând.

²⁵ În partea de nord să fie oştirile taberei lui Dan, lângă steagul lor. Conducătorul fiilor lui Dan este Ahiezer, fiul lui Amişadai, ²⁶ a cărui oştire este alcătuită din şaizeci şi două de mii şapte sute de oameni. ²⁷ Seminţia lui Aşer să-şi facă tabăra lângă el. Conducătorul fiilor lui Aşer este Paghiel, fiul lui Ocran, ²⁸ a cărui oştire este alcătuită din patruzeci şi unu de mii cinci sute de oameni. ²⁹ Apoi – seminţia lui Neftali. Conducătorul fiilor lui Neftali este Ahira, fiul lui Enan, ³⁰ a cărui oştire este alcătuită din cincizeci şi trei de mii patru sute de oameni. ³¹ Toţi cei din tabăra lui Dan ieşiţi la numărătoare potrivit oştirilor lor, sunt o sută cincizeci şi şapte de mii şase sute de oameni. Ei să pornească ultimii alături de steagurile lor.“

³² Aceasta a fost numărătoarea israeliţilor, potrivit caselor părinţilor lor; numărul total al celor din tabere, potrivit oştirilor lor, a fost de şase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni. ³³ Leviţii nu au fost număraţi împreună cu ceilalţi israeliţi, căci aşa îi poruncise Domnul lui Moise.

³⁴ Israeliţii au făcut întocmai cum Domnul i-a poruncit lui Moise. Ei şi-au aşezat tabăra potrivit steagurilor lor şi au pornit în acelaşi fel, fiecare după clanurile şi familiile lor.

Responsabilităţile leviţilor

3 Aceştia sunt urmaşii lui Aaron şi ai lui Moise, de pe vremea când Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai. ² Acestea sunt numele fiilor lui Aaron: Nadab, întâiul născut, Abihu, Elazar şi Itamar; ³ acestea sunt numele fiilor lui Aaron, preoţii care au primit ungerea, pe care el i-a învestit în slujba preoţiei. ⁴ Nadab şi Abihu au murit înaintea Domnului în pustia Sinai, atunci când au adus foc străin înaintea Domnului; ei n-au avut copii. Elazar şi Itamar au slujit ca preoţi în prezenţa tatălui lor Aaron.

⁵ Domnul i-a zis lui Moise: ⁶ „Adu-i pe cei din seminţia lui Levi şi pune-i înaintea preotului Aaron ca să-i slujească. ⁷ Ei să-l ajute în lucrurile pe care le are de făcut pentru el şi pentru întreaga adunare înaintea Cortului Întâlnirii, slujind la Tabernacul; ⁸ atunci când slujesc la Tabernacul, ei trebuie să aibă grijă de toate lucrurile din Cortul Întâlnirii şi să ajute la ceea ce li s-a poruncit israeliţilor să facă. ⁹ Să-i încredinţezi pe leviţi lui Aaron şi urmaşilor săi; ei sunt aceia dintre israeliţi care trebuie să-i fie încredinţaţi lui^[u] cu totul. ¹⁰ Să-i pui pe Aaron şi pe urmaşii lui să-şi păzească preoţia, iar străinul^[v] care se va apropia să fie omorât.“

Leviţii şi întâii născuţi ai lui Israel

¹¹ Domnul i-a mai zis lui Moise: ¹² „Iată că i-am luat pe leviţi din mijlocul israeliţilor, în locul tuturor întâilor născuţi care li se nasc israeliţilor. Leviţii vor fi ai Mei, ¹³ pentru că toţi întâii născuţi sunt ai Mei; când i-am lovit cu moartea pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, Mi i-am pus deoparte pe toţi întâii născuţi din Israel, atât dintre oameni, cât şi dintre animale; ei vor fi ai Mei. Eu sunt Domnul.“

¹⁴ Domnul i-a vorbit lui Moise în pustia Sinai şi i-a zis: ¹⁵ „Numără-i pe leviţi după familiile şi clanurile lor. Să numeri fiecare bărbat de la vârsta de o lună în sus.“ ¹⁶ Moise i-a numărat după Cuvântul Domnului, aşa cum i s-a poruncit.

¹⁷ Acestea sunt numele fiilor lui Levi: Gherşon, Chehat şi Merari. ¹⁸ Acestea sunt numele fiilor lui Gherşon, potrivit clanurilor lor: Libni şi Şimei. ¹⁹ Fiii lui Chehat, potrivit clanurilor lor: Amram, Iţhar, Hebron şi Uziel. ²⁰ Iar fiii lui Merari, potrivit clanurilor lor: Mahli şi Muşi. Acestea sunt clanurile leviţilor, potrivit familiilor lor.

²¹ Din Gherşon provin clanul lui Libni şi clanul lui Şimei; acestea alcătuiesc clanurile gherşoniţilor. ²² Cei ieşiţi la numărătoare, după ce au fost număraţi toţi bărbaţii de la vârsta de o lună în sus, erau în număr de şapte mii cinci sute. ²³ Clanurile gherşoniţilor îşi făceau tabăra în spatele Tabernaculului, în partea de apus. ²⁴ Căpetenia familiilor gherşoniţilor era Eliasaf, fiul lui Lael. ²⁵ Responsabilitatea fiilor lui Gherşon în Cortul Întâlnirii era să aibă grijă de Tabernacul, de cort cu acoperitoarea lui, de draperia de la intrarea în Cortul Întâlnirii, ²⁶ de draperiile curţii, de draperia de la intrarea în curtea dimprejurul Tabernaculului şi a altarului şi de funii.

²⁷ Din Chehat provin clanul amramiţilor, clanul iţhariţilor, clanul hebroniţilor şi clanul uzieliţilor; acestea alcătuiesc clanurile chehatiţilor. ²⁸ După ce au fost număraţi toţi bărbaţii de la vârsta de o lună în sus, s-au găsit opt mii şase sute^[w] de bărbaţi care aveau grijă de lucrurile Lăcaşului. ²⁹ Clanurile chehatiţilor îşi făceau tabăra în partea de sud a Tabernaculului. ³⁰ Căpetenia familiilor din clanurile chehatiţilor era Eliţafan, fiul lui Uziel. ³¹ Responsabilitatea lor era să aibă grijă de chivot, masă, sfeşnic, altare, de uneltele Lăcaşului cu care preoţii îşi făceau slujba şi de draperie^[x]. ³² Căpetenia conducătorilor leviţilor era Elazar, fiul preotului Aaron; el îi supraveghea pe cei care aveau grijă de Lăcaş.

³³ Din Merari provin clanul lui Mahli şi clanul lui Muşi; acestea alcătuiesc clanurile lui Merari. ³⁴ Cei ieşiţi la numărătoare, după ce au fost număraţi toţi bărbaţii de la vârsta de o lună în sus, erau şase mii două sute de bărbaţi. ³⁵ Căpetenia familiilor din clanurile lui Merari era Ţuriel, fiul lui Abihail. Ei îşi făceau tabăra în partea de nord a Tabernaculului. ³⁶ Responsabilitatea dată fiilor lui Merari era să aibă grijă de scândurile Tabernaculului, de drugi, stâlpi, piedestale şi de toate uneltele ce ţin de ele; ³⁷ de asemenea, ei aveau grijă de stâlpii care împrejmuiau curtea, de piedestalele acestora, de ţăruşi şi de funii.

³⁸ Cei care-şi făceau tabăra înaintea Tabernaculului, în partea de răsărit – chiar înaintea Cortului Întâlnirii, spre răsărit – erau Moise, Aaron şi fiii lui Aaron. Ei aveau în grijă Lăcaşul cu tot ce trebuia făcut pentru israeliţi; oricine altcineva care se apropia era omorât.

³⁹ Toţi leviţii pe care i-a numărat Moise şi Aaron după porunca Domnului, potrivit clanurilor lor, şi anume toţi bărbaţii de la vârsta de o lună în sus, au fost douăzeci şi două de mii.

⁴⁰ Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Numără-i pe toţi întâii născuţi băieţi ai israeliţilor, de la vârsta de o lună în sus, şi fă o listă cu numele lor. ⁴¹ Pe leviţi să-i iei pentru Mine – Eu sunt Domnul – în locul tuturor întâilor născuţi ai israeliţilor, iar vitele leviţilor să le iei în locul tuturor întâilor născuţi ai vitelor israeliţilor.“ ⁴² Moise i-a numărat pe toţi întâii născuţi ai israeliţilor, aşa cum i-a poruncit Domnul.

⁴³ Toţi întâii născuţi băieţi de la vârsta de o lună în sus, înscrişi după numele lor, au fost douăzeci şi două de mii două sute şaptezeci şi trei.

⁴⁴ După aceea, Domnul i-a zis lui Moise: ⁴⁵ „Ia-i pe leviţi în locul tuturor întâilor născuţi ai israeliţilor, iar turmele leviţilor în locul turmelor acestora. Leviţii vor fi ai Mei. Eu sunt Domnul. ⁴⁶ Ca preţ de răscumpărare pentru cei două sute şaptezeci şi trei dintre întâii născuţi ai israeliţilor, care trec peste numărul leviţilor, ⁴⁷ să iei cinci şecheli^[y] pentru fiecare în parte, după şechelul Lăcaşului (un şechel este douăzeci de ghere). ⁴⁸ Să dai argintul acesta, cu care sunt răscumpăraţi cei ce trec peste numărul leviţilor, lui Aaron şi fiilor săi.“

⁴⁹ Moise a luat argintul pentru răscumpărare de la cei care erau peste numărul celor răscumpăraţi de leviţi; ⁵⁰ a luat argintul de la întâii născuţi ai israeliţilor: o mie trei sute şaizeci şi cinci de şecheli^[z], după şechelul Lăcaşului. ⁵¹ Moise a dat argintul pentru răscumpărare lui Aaron şi fiilor săi, după Cuvântul^[aa] Domnului, aşa cum Domnul i-a poruncit lui Moise.

Responsabilităţile chehatiţilor

4 Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron: ² „Număraţi-i pe fiii lui Chehat separat de ceilalţi leviţi, după clanurile şi familiile lor, ³ de la vârsta de treizeci de ani^[ab] până la vârsta de cincizeci de ani, pe toţi aceia care sunt în stare să facă vreo lucrare la Cortul Întâlnirii.

⁴ Iată care este slujirea fiilor lui Chehat la Cortul Întâlnirii: să aibă grijă de lucrurile preasfinte^[ac]. ⁵ În timp ce tabăra se pregăteşte de pornire, Aaron şi fiii săi să intre, să dea jos draperia despărţitoare şi să acopere Chivotul Mărturiei cu ea; ⁶ apoi să pună deasupra ei o învelitoare din piele de viţel de mare şi să întindă peste aceasta o acoperitoare în întregime de culoare albastră, după care să pună drugii la loc.

⁷ Peste masa pâinii prezentării să întindă o acoperitoare de culoare albastră şi să pună pe ea farfuriile, vasele pentru tămâie, ulcioarele şi bolurile pentru jertfele de băutură; pâinea prezentării să fie, de asemenea, pe ea. ⁸ Apoi să întindă peste acestea o acoperitoare de culoare cărămizie, iar peste aceasta să pună o învelitoare din piele de viţel de mare, după care să pună drugii la loc.

⁹ Să ia o învelitoare de culoare albastră şi să acopere sfeşnicul pentru luminat cu candelele lui, mucarniţele lui, tăviţele lui şi toate vasele pentru ulei folosite la întrebuinţarea lui; ¹⁰ să-l pună cu toate uneltele lui într-o învelitoare din piele de viţel de mare şi să-l aşeze pe targă.

¹¹ Peste altarul de aur să întindă o acoperitoare de culoare albastră, iar peste aceasta să pună o învelitoare din piele de viţel de mare, după care să pună drugii la loc.

¹² Apoi ei vor trebui să ia toate uneltele pentru slujire care sunt folosite în Lăcaş, să le pună într-o acoperitoare de culoare albastră, să le acopere cu o învelitoare din piele de viţel de mare şi să le pună pe targă.

¹³ Să ia cenuşa de pe altar şi să întindă peste altar o acoperitoare de culoare purpurie; ¹⁴ să pună deasupra altarului toate uneltele lui care sunt folosite pentru slujire: făraşele, furculiţele, lopeţile, vasele, toate uneltele altarului; să întindă peste el o învelitoare din piele de viţel de mare şi să îi pună drugii.

¹⁵ Când Aaron şi fiii săi vor fi terminat de acoperit Lăcaşul şi toate lucrurile Lăcaşului, iar tabăra va fi gata de pornire, fiii lui Chehat vor trebui să vină şi să ducă aceste lucruri; dar să nu atingă nici unul din lucrurile sfinte pentru că vor muri. Acestea sunt lucrurile Cortului Întâlnirii pe care vor trebui să le ducă fiii lui Chehat.

¹⁶ Elazar, fiul preotului Aaron, va fi responsabil de uleiul pentru luminat, de tămâia mirositoare, de darul de mâncare continuu, de untdelemnul pentru ungere, de tot Tabernaculul cu tot ce este în el, de Lăcaş şi de uneltele lui.“

¹⁷ După aceea, Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron: ¹⁸ „Aveţi grijă de seminţia clanurilor chehatiţilor, ca nu cumva să fie nimicită din mijlocul leviţilor. ¹⁹ Iată ce va trebui să faceţi pentru ei, ca să trăiască şi să nu moară atunci când se vor apropia de lucrurile sfinte: Aaron şi fiii lui vor trebui să intre şi să dea fiecăruia ceva de făcut sau de dus. ²⁰ Fiii lui Chehat însă nu vor avea voie să intre şi să se uite nici măcar o clipă la lucrurile sfinte, pentru că altfel vor muri.“

Responsabilităţile gherşoniţilor

²¹ Apoi Domnul i-a zis lui Moise: ²² „Număraţi-i şi pe fiii lui Gherşon după familiile şi clanurile lor, ²³ de la vârsta de treizeci de ani până la vârsta de cincizeci de ani, pe toţi aceia care sunt în stare să facă vreo lucrare la Cortul Întâlnirii.

²⁴ Iată care este slujba clanurilor gherşoniţilor, slujba pe care vor trebui s-o facă şi ce anume vor trebui să ducă: ²⁵ să ducă draperiile Tabernaculului, Cortul Întâlnirii cu învelitoarea lui, acoperitoarea din piei de viţei de mare care se pune deasupra, draperia de la intrarea în Cortul Întâlnirii, ²⁶ draperiile curţii, draperia de la intrarea pe poarta curţii care înconjoară Tabernaculul şi altarul, funiile lor şi toate uneltele care ţin de ele; ei să facă tot ce este nevoie cu privire la acestea. ²⁷ Toată slujirea gherşoniţilor cu privire la tot ce trebuie să ducă şi tot ce trebuie să facă, să fie făcută la porunca lui Aaron şi a fiilor săi; să-i pui responsabili peste tot ce au de dus. ²⁸ Aceasta este slujirea clanurilor gherşoniţilor în ce priveşte Cortul Întâlnirii; responsabilităţile lor să fie sub supravegherea lui Itamar, fiul preotului Aaron.

Responsabilităţile merariţilor

²⁹ Cu privire la fiii lui Merari, să-i numeri după clanurile şi familiile lor, ³⁰ de la vârsta de treizeci de ani până la vârsta de cincizeci de ani, pe oricine este în stare să facă vreo lucrare la Cortul Întâlnirii. ³¹ Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le ducă, aceasta este toată slujirea lor la Cortul Întâlnirii: scândurile Tabernaculului cu drugii lor, stâlpii, piedestalele, ³² stâlpii curţii de jur împrejur, piedestalele lor, ţăruşii lor şi funiile lor, toate uneltele lor şi tot ce ţine de acestea; să specificaţi exact numele lucrurilor pe care trebuie să le ducă. ³³ Aceasta este slujirea clanurilor fiilor lui Merari, toată slujirea lor la Cortul Întâlnirii, sub supravegherea lui Itamar, fiul preotului Aaron.“

Numărul pe clanuri al leviţilor

³⁴ Moise, Aaron şi conducătorii adunării i-au numărat pe fiii lui Chehat, potrivit clanurilor şi familiilor lor, ³⁵ de la vârsta de treizeci de ani până la vârsta de cincizeci de ani, pe toţi aceia care erau în stare să facă vreo lucrare la Cortul Întâlnirii; ³⁶ numărul lor pe clanuri a fost de două mii şapte sute cincizeci. ³⁷ Aceştia au fost cei ieşiţi la numărătoare din clanurile chehatiţilor, toţi aceia care puteau să slujească la Cortul Întâlnirii, pe care Moise şi Aaron i-au numărat după porunca Domnului dată prin Moise.

³⁸ Apoi au fost număraţi gherşoniţii potrivit clanurilor şi familiilor lor, ³⁹ de la vârsta de treizeci de ani până la vârsta de cincizeci de ani. Cei ce erau în stare să facă vreo lucrare la Cortul Întâlnirii, ⁴⁰ număraţi potrivit clanurilor şi familiilor lor, au fost două mii şase sute treizeci de oameni. ⁴¹ Aceştia au fost cei ieşiţi la numărătoare din clanurile gherşoniţilor, toţi aceia care puteau să slujească la Cortul Întâlnirii, pe care Moise şi Aaron i-au numărat după porunca Domnului.

⁴² După aceea, au fost număraţi cei din clanurile fiilor lui Merari, potrivit clanurilor şi familiilor lor, ⁴³ de la vârsta de treizeci de ani până la vârsta de cincizeci de ani. Cei ce erau în stare să facă vreo lucrare la Cortul Întâlnirii, ⁴⁴ număraţi potrivit clanurilor lor, au fost trei mii două sute de oameni. ⁴⁵ Aceştia au fost cei ieşiţi la numărătoare din clanurile fiilor lui Merari, pe care Moise şi Aaron i-au numărat după porunca Domnului dată prin Moise.

⁴⁶ Toţi leviţii care au fost număraţi, pe care Moise, Aaron şi conducătorii lui Israel i-au numărat potrivit clanurilor şi familiilor lor, ⁴⁷ de la vârsta de treizeci de ani până la vârsta de cincizeci de ani, toţi aceia care puteau să slujească şi să ducă poverile de la Cortul Întâlnirii, ⁴⁸ au fost în număr de opt mii cinci sute optzeci. ⁴⁹ Ei au fost număraţi după porunca dată de Domnul prin Moise, fiecăruia arătându-i-se ce trebuie să slujească şi ce trebuie să ducă.

Şi astfel ei au fost număraţi aşa cum Domnul i-a poruncit lui Moise.

Curăţirea taberei

5 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: ² „Porunceşte-le israeliţilor să-i scoată afară din tabără pe toţi leproşii^[ad], pe toţi aceia care au vreo scurgere şi pe oricine este necurat din cauză că a atins un mort. ³ Să-i scoateţi afară atât pe bărbaţi, cât şi pe femei; să-i scoateţi afară din tabără ca nu cumva să pângărească tabăra, căci Eu locuiesc în mijlocul lor.“ ⁴ Israeliţii au făcut întocmai; ei i-au scos afară din tabără. Israeliţii au făcut aşa cum îi spusese Domnul lui Moise.

⁵ Domnul i-a mai zis lui Moise: ⁶ „Spune-le israeliţilor: «Când un bărbat sau o femeie cade într-unul din păcatele pe care le fac oamenii, săvârşind astfel o fărădelege împotriva Domnului^[ae], acel om este vinovat ⁷ şi trebuie să-şi mărturisească păcatul pe care l-a făcut. De asemenea, el trebuie să dea înapoi în întregime preţul pentru paguba făcută, să adauge încă o cincime la acest preţ şi să îl dea celui pe care l-a păgubit. ⁸ Dar dacă omul nu are nici o rudenie faţă de care să se facă restituirea pentru paguba făcută, atunci restituirea pentru paguba făcută să se întoarcă la Domnul şi să fie a preotului, împreună cu berbecul pentru ispăşire, cu care el trebuie să facă ispăşire pentru acel om. ⁹ De asemenea, fiecare contribuţie din toate darurile sfinte pe care israeliţii le aduc la preot, să fie a preotului. ¹⁰ Darurile sfinte aduse de vreun om îi vor rămâne lui, iar ceea ce-i va da preotului va rămâne a preotului.»“

Testul pentru femeia bănuită de adulter

¹¹ Apoi Domnul i-a zis lui Moise: ¹² „Spune-le israeliţilor: «Dacă soţia cuiva se abate de la calea cea dreaptă şi îi este necredincioasă soţului ei, ¹³ dacă un altul se culcă cu ea, dar lucrul aceasta este ascuns de ochii soţului şi astfel ea rămâne nedescoperită, cu toate că s-a pângărit, dacă nu există nici o mărturie împotriva ei şi n-a fost prinsă în fapt, ¹⁴ dacă un duh de gelozie vine peste soţul ei şi el începe să fie gelos pe soţia lui care s-a pângărit sau dacă un duh de gelozie vine peste el şi el începe să fie gelos pe soţia lui, deşi ea nu s-a pângărit, ¹⁵ atunci bărbatul trebuie să-şi ducă soţia la preot. El trebuie să aducă jertfa cerută pentru ea: a zecea parte dintr-o efă^[af] de făină de orz. Să nu toarne ulei pe ea şi să nu pună tămâie, pentru că este un dar de mâncare pentru gelozie, un dar de descoperire, care descoperă o vină.

¹⁶ Apoi preotul s-o apropie şi s-o pună să stea înaintea Domnului; ¹⁷ preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ, după care să ia nişte praf de pe podeaua Tabernaculului şi să-l pună în apă. ¹⁸ Să pună femeia să stea înaintea Domnului, să descopere capul femeii şi să-i pună în mâini darul de mâncare pentru aducerea-aminte, care este darul de mâncare pentru gelozie. Preotul să aibă în mână apa amară care aduce blestem. ¹⁹ Preotul s-o pună pe femeie sub jurământ şi să-i zică: ‘Dacă nici un bărbat nu s-a culcat cu tine şi dacă nu te-ai abătut de la cale ca să trăieşti în necurăţie, în timp ce erai sub autoritatea soţului, atunci să nu-ţi facă nici un rău aceste ape amare care aduc blestem. ²⁰ Dar dacă te-ai abătut de la cale în timp ce erai sub autoritatea soţului, dacă te-ai pângărit şi un alt bărbat, altul decât soţul tău, s-a culcat cu tine,’ ²¹ – preotul s-o pună pe femeie sub acest jurământ al blestemului şi să-i spună aceste cuvinte – ‘atunci Domnul să te facă să fii de dispreţuit şi de blestemat în mijlocul poporului tău, făcând să ţi se usuce coapsa şi să ţi se umfle pântecele^[ag]; ²² fie ca această apă care aduce blestem să-ţi intre în măruntaie şi să facă să ţi se umfle pântecele şi să ţi se usuce coapsa!’ Şi femeia să zică: ‘Amin! Amin!’

²³ Preotul să scrie aceste blesteme pe un sul şi să le şteargă apoi cu apă amară. ²⁴ După aceea, să-i dea femeii să bea apa amară care aduce blestem; apa care aduce blestem va intra în ea şi-i va provoca suferinţă. ²⁵ Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să-l legene înaintea Domnului şi să-l aducă la altar; ²⁶ preotul să ia un pumn din darul de mâncare, ca aducere-aminte, şi să-l ardă pe altar. Apoi să dea femeii să bea apa. ²⁷ După ce îi va da să bea apa, dacă ea s-a pângărit şi i-a fost necredincioasă soţului ei, apa care aduce blestem va intra în ea şi îi va provoca suferinţă: pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca şi femeia va ajunge să fie dispreţuită în mijlocul poporului ei. ²⁸ Dar dacă femeia nu s-a pângărit şi este curată, atunci ea va fi considerată nevinovată şi va putea avea copii.

²⁹ Aceasta este legea geloziei, când o femeie, aflându-se sub autoritatea soţului, se abate de la calea cea dreaptă şi se pângăreşte, ³⁰ sau când duhul geloziei vine peste un bărbat şi el începe să fie gelos pe soţia lui; preotul trebuie s-o aducă înaintea Domnului şi să-i facă întocmai după legea aceasta. ³¹ Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea îşi va purta vina.»“

Nazireatul

6 Domnul i-a zis lui Moise: ² „Spune-le israeliţilor: «Când un bărbat sau o femeie face un jurământ deosebit, un jurământ de nazireat, pentru a se dedica Domnului, ³ ei trebuie să se abţină de la vin şi băutură tare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din băutură tare, să nu bea nici o băutură făcută din struguri, nici să nu mănânce struguri proaspeţi sau uscaţi. ⁴ În toate zilele sale de nazireat să nu mănânce nimic care vine din viţă, nici măcar sâmburi sau pieliţa strugurelui. ⁵ În toate zilele jurământului său de nazireat să nu treacă briciul pe capul lui; el va fi sfânt până se termină perioada pentru care s-a pus deoparte pentru Domnul; să-şi lase părul să crească în voie. ⁶ În toate zilele dedicării sale pentru Domnul să nu se atingă de vreun mort. ⁷ Să nu se pângărească nici pentru tatăl său, nici pentru mama sa, nici pentru fratele său, nici pentru sora sa, când aceştia vor muri, pentru că semnul dedicării sale pentru Dumnezeu este pe capul lui. ⁸ În toate zilele nazireatului său să fie sfânt pentru Domnul. ⁹ Dar dacă un om moare brusc lângă el şi astfel îşi pângăreşte capul care a fost consacrat, va trebui să-şi radă capul în ziua curăţirii lui; să şi-l radă în ziua a şaptea. ¹⁰ Apoi, în ziua a opta, să aducă preotului, la intrarea în Cortul Întâlnirii, două turturele sau doi pui de porumbei. ¹¹ Preotul s-o aducă pe una ca jertfă pentru păcat, iar pe cealaltă ca ardere de tot şi să facă ispăşire pentru nazireu cu privire la păcatul făcut din cauza mortului. În aceeaşi zi nazireul trebuie să-şi consacre capul; ¹² să dedice din nou Domnului zilele sale ca nazireu şi să aducă un miel de un an ca jertfă pentru vină. De zilele dinainte nu se va ţine seama pentru că nazireatul său a fost pângărit.

¹³ Iată care este legea nazireului în ziua când ia sfârşit perioada lui de nazireat: nazireul trebuie să fie adus la intrarea Cortului Întâlnirii. ¹⁴ Acolo va trebui să aducă Domnului jertfa sa: un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere de tot; o oaie de un an, fără meteahnă ca jertfă pentru păcat; un berbec fără meteahnă ca jertfă de pace^[ah]; ¹⁵ un coş cu azime, turte făcute din făină aleasă, amestecată cu ulei, turte nedospite stropite cu ulei, împreună cu darurile de mâncare şi jertfele de băutură obişnuite. ¹⁶ Preotul să le aducă înaintea Domnului, împreună cu jertfa lui pentru păcat şi arderea lui de tot. ¹⁷ Să aducă şi berbecul ca jertfă de pace în cinstea Domnului alături de coşul cu azime; de asemenea, preotul va trebui să aducă şi darul lui de mâncare şi jertfa lui de băutură. ¹⁸ Apoi nazireul va trebui să-şi radă capul consacrat Domnului la intrarea Cortului Întâlnirii, să ia părul capului său care a fost consacrat şi să-l pună pe foc, sub jertfele de pace. ¹⁹ Preotul va trebui să ia unul din membrele din faţă ale berbecului, după ce a fiert, precum şi o turtă nedospită din coş şi o azimă şi să le pună în mâinile nazireului, după ce acesta şi-a ras capul consacrat Domnului. ²⁰ Preotul să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului. Acestea sunt sfinte şi aparţin preotului, împreună cu pieptul adus ca jertfă legănată şi spata adusă ca jertfă prin ridicare. După aceea nazireul va putea să bea vin.

²¹ Aceasta este legea pentru nazireul care face un jurământ. Aşa trebuie să-şi aducă el jertfa Domnului pentru nazireatul său, în afară de ceea ce poate dărui de la sine. Să facă potrivit cu jurământul pe care l-a făcut, urmând legea nazireatului său.»“

Binecuvântarea poporului de către preoţi

²² Apoi Domnul i-a zis lui Moise: ²³ „Spune-le lui Aaron şi fiilor săi: «Aşa să-i binecuvântaţi pe israeliţi. Să le spuneţi:

²⁷ Aşa să pună Numele Meu peste israeliţi şi Eu îi voi binecuvânta.“

Jertfele conducătorilor lui Israel la sfinţirea Tabernaculului

7 În ziua când a terminat Moise de înălţat Tabernaculul, el l-a uns şi l-a sfinţit împreună cu toate lucrurile lui. De asemenea, a uns şi a sfinţit altarul cu toate uneltele lui. ² Apoi conducătorii lui Israel, căpeteniile familiilor lor, cei care erau conducătorii seminţiilor, având autoritate peste cei număraţi, au adus jertfe. ³ Ei şi-au adus jertfele înaintea Domnului: şase care acoperite şi doisprezece boi, un car pentru câte doi conducători şi un bou pentru fiecare în parte; le-au adus înaintea Tabernaculului.

⁴ Atunci Domnul i-a zis lui Moise: ⁵ „Primeşte-le de la ei şi întrebuinţează-le în slujirea de la Cortul Întâlnirii; să le dai leviţilor, fiecăruia după cum cere slujba lui.“

⁶ Moise a luat carele şi boii şi le-a dat leviţilor. ⁷ Fiilor lui Gherşon le-a dat două care şi patru boi, potrivit slujbei lor; ⁸ fiilor lui Merari le-a dat patru care şi opt boi, potrivit slujbei lor, sub conducerea lui Itamar, fiul preotului Aaron. ⁹ Fiilor lui Chehat însă nu le-a dat nici unul, pentru că slujba lor era să aibă grijă de lucrurile sfinte care trebuiau duse pe umeri.

¹⁰ Conducătorii şi-au adus jertfele pentru consacrarea altarului în ziua când acesta a fost uns; ei şi-au adus jertfele înaintea altarului. ¹¹ Atunci Domnul i-a zis lui Moise: „Pentru consacrarea altarului, fiecare conducător să-şi aducă darurile în câte o zi.“

¹² Cel care şi-a adus jertfa în prima zi a fost Nahşon, fiul lui Aminadab, din seminţia lui Iuda; ¹³ a adus ca jertfă: o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli^[ai] şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli^[aj], după şechelul Lăcaşului^[ak], amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ¹⁴ o farfurie de aur cântărind zece şecheli^[al] plină cu tămâie; ¹⁵ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ¹⁶ un ţap ca jertfă pentru păcat, ¹⁷ iar pentru jertfa de pace^[am]: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an pentru jertfa de pace. Aceasta a fost jertfa lui Nahşon, fiul lui Aminadab.

¹⁸ A doua zi, Netanel, fiul lui Ţuar, conducătorul lui Isahar, a adus jertfa; ¹⁹ el a adus ca jertfă o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ²⁰ o farfurie de aur cântărind zece şecheli plină cu tămâie; ²¹ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ²² un ţap ca jertfă pentru păcat, ²³ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Netanel, fiul lui Ţuar.

²⁴ A treia zi, Eliab, fiul lui Helon, conducătorul fiilor lui Zabulon, a adus ca jertfă: ²⁵ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ²⁶ o farfurie de aur cântărind zece şecheli plină cu tămâie; ²⁷ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ²⁸ un ţap ca jertfă pentru păcat, ²⁹ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Eliab, fiul lui Helon.

³⁰ În a patra zi, Eliţur, fiul lui Şedeur, conducătorul fiilor lui Ruben, a adus ca jertfă: ³¹ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ³² o farfurie de aur cântărind zece şecheli, plină cu tămâie; ³³ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ³⁴ un ţap ca jertfă pentru păcat, ³⁵ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Eliţur, fiul lui Şedeur.

³⁶ În a cincea zi, Şelumiel, fiul lui Ţurişadai, conducătorul fiilor lui Simeon, a adus ca jertfă: ³⁷ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ³⁸ o farfurie de aur cântărind zece şecheli, plină cu tămâie; ³⁹ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ⁴⁰ un ţap ca jertfă pentru păcat, ⁴¹ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Şelumiel, fiul lui Ţurişadai.

⁴² În a şasea zi, Elisaf, fiul lui Deuel, conducătorul fiilor lui Gad, a adus ca jertfă: ⁴³ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ⁴⁴ o farfurie de aur cântărind zece şecheli, plină cu tămâie; ⁴⁵ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ⁴⁶ un ţap ca jertfă pentru păcat, ⁴⁷ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Eliasaf, fiul lui Deuel.

⁴⁸ În a şaptea zi, Elişama, fiul lui Amihud, conducătorul fiilor lui Efraim a adus ca jertfă: ⁴⁹ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ⁵⁰ o farfurie de aur cântărind zece şecheli, plină cu tămâie; ⁵¹ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ⁵² un ţap ca jertfă pentru păcat, ⁵³ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Elişama, fiul lui Amihud.

⁵⁴ În a opta zi, Gamaliel, fiul lui Pedahţur, conducătorul fiilor lui Manase a adus ca jertfă: ⁵⁵ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ⁵⁶ o farfurie de aur cântărind zece şecheli, plină cu tămâie; ⁵⁷ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ⁵⁸ un ţap ca jertfă pentru păcat, ⁵⁹ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Gamaliel, fiul lui Pedahţur.

⁶⁰ În a noua zi, Abidan, fiul lui Ghidoni, conducătorul fiilor lui Beniamin a adus ca jertfă: ⁶¹ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ⁶² o farfurie de aur cântărind zece şecheli, plină cu tămâie; ⁶³ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ⁶⁴ un ţap ca jertfă pentru păcat, ⁶⁵ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Abidan, fiul lui Ghidoni.

⁶⁶ În a zecea zi, Ahiezer, fiul lui Amişadai, conducătorul fiilor lui Dan a adus ca jertfă: ⁶⁷ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ⁶⁸ o farfurie de aur cântărind zece şecheli plină cu tămâie; ⁶⁹ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ⁷⁰ un ţap ca jertfă pentru păcat, ⁷¹ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Ahiezer, fiul lui Amişadai.

⁷² În a unsprezecea zi, Paghiel, fiul lui Ocran, conducătorul fiilor lui Aşer a adus ca jertfă: ⁷³ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ⁷⁴ o farfurie de aur cântărind zece şecheli plină cu tămâie; ⁷⁵ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ⁷⁶ un ţap ca jertfă pentru păcat, ⁷⁷ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Paghiel, fiul lui Ocran.

⁷⁸ În a douăsprezecea zi, Ahira, fiul lui Enan, conducătorul fiilor lui Neftali a adus ca jertfă: ⁷⁹ o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi un vas de argint cântărind şaptezeci de şecheli, după şechelul Lăcaşului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei; acestea erau pentru darul de mâncare; ⁸⁰ o farfurie de aur cântărind zece şecheli plină cu tămâie; ⁸¹ un taur, un berbec şi un miel de un an pentru arderea de tot; ⁸² un ţap ca jertfă pentru păcat, ⁸³ iar pentru jertfa de pace: doi boi, cinci berbeci, cinci ţapi şi cinci miei de un an. Aceasta a fost jertfa lui Ahira, fiul lui Enan.

⁸⁴ Acestea au fost jertfele aduse de conducătorii lui Israel pentru consacrarea altarului, în ziua când acesta a fost uns: douăsprezece farfurii de argint, douăsprezece vase de argint, douăsprezece farfurii de aur, ⁸⁵ fiecare farfurie de argint cântărind o sută treizeci de şecheli şi fiecare vas cântărind şaptezeci de şecheli; tot argintul acestor unelte cântărea două mii patru sute de şecheli^[an], după şechelul Lăcaşului; ⁸⁶ douăsprezece farfurii de aur, pline cu tămâie cântărind zece şecheli fiecare, după şechelul Lăcaşului; tot aurul farfuriilor cântărea o sută douăzeci de şecheli^[ao]; ⁸⁷ toată turma pentru arderea de tot a fost alcătuită din: doisprezece tauri, doisprezece berbeci şi doisprezece miei de un an, alături de darurile lor de mâncare, şi doisprezece ţapi ca jertfe pentru păcat; ⁸⁸ toată turma pentru jertfa de pace a fost alcătuită din: douăzeci şi patru de boi, şaizeci de berbeci, şaizeci de ţapi şi şaizeci de miei de un an. Acestea au fost jertfele pentru consacrarea altarului după ce a fost uns.

Domnul se descoperă în mijlocul comunităţii

⁸⁹ Când Moise intra în Cortul Întâlnirii ca să vorbească cu Domnul, el auzea vocea Lui vorbindu-i dintre cei doi heruvimi, de deasupra Capacului Ispăşirii care este pe Chivotul Mărturiei; aşa îi vorbea El.

8 Domnul i-a zis lui Moise: ² „Spune-i lui Aaron: «Când vei aşeza candelele, cele şapte candele vor trebui să lumineze în partea din faţă a sfeşnicului.»“ ³ Aaron a făcut întocmai; a aşezat candelele în partea din faţă a sfeşnicului, aşa cum îi poruncise Domnul lui Moise. ⁴ Sfeşnicul era din aur bătut; de la picior până la petale era din aur bătut; Moise îl făcuse după modelul pe care i-l arătase Domnul.

Sfinţirea şi slujirea leviţilor

⁵ Domnul i-a zis lui Moise: ⁶ „Ia-i pe leviţi din mijlocul israeliţilor şi curăţeşte-i. ⁷ Iată ce trebuie să faci ca să fie curaţi: tu să-i stropeşti cu apa ispăşirii, iar ei să-şi radă tot trupul cu briciul şi să-şi spele hainele; aşa se vor curăţi. ⁸ Apoi să ia un taur şi darul de mâncare făcut din făină aleasă amestecată cu ulei, iar tu să iei un alt taur ca jertfă pentru păcat. ⁹ Să-i aduci pe leviţi înaintea Cortului Întâlnirii şi să convoci toată adunarea israeliţilor. ¹⁰ Când îi vei aduce pe leviţi înaintea Domnului, israeliţii vor trebui să-şi pună mâinile peste ei; ¹¹ apoi Aaron îi va înfăţişa pe leviţi înaintea Domnului ca o jertfă legănată din partea israeliţilor, şi astfel ei vor putea să slujească Domnului. ¹² Leviţii să-şi pună mâinile pe capetele taurilor, după care el să-i jertfească în cinstea Domnului, pe unul ca jertfă pentru păcat, iar pe celălalt ca ardere de tot şi să facă astfel ispăşire pentru leviţi. ¹³ Apoi să-i pui pe leviţi să stea înaintea lui Aaron şi a fiilor săi şi să-i aduci ca jertfă legănată înaintea Domnului.

¹⁴ Aşa să-i separi pe leviţi de ceilalţi israeliţi şi leviţii vor fi ai Mei.