The Daily Audio Bible
Today's audio is from the CSB. Switch to the CSB to read along with the audio.
Profeţie împotriva Egiptului
19 O profeţie cu privire la Egipt.
„Iată! Domnul călăreşte pe un nor iute,
venind înspre Egipt.
Idolii Egiptului vor tremura în faţa Sa,
iar inima egiptenilor se va topi de spaimă înăuntrul lor.
2 «Îi voi întărâta pe egipteni între ei –
se vor lupta frate cu frate,
semen cu semen,
cetate cu cetate
şi regat cu regat.
3 Duhul egiptenilor va fi golit din ei
şi le voi încurca planurile.
Atunci vor întreba idolii,
duhurile morţilor,
pe cei ce cheamă duhurile morţilor şi pe descântători.
4 Îi voi da pe egipteni în mâinile unui stăpân crud
şi un împărat aspru va stăpâni peste ei“»,
zice Stăpânul, Domnul Oştirilor.
5 Apele mării vor seca
şi râul va seca şi se va usca.
6 Canalele se vor împuţi;
râurile Egiptului se vor goli şi se vor usca,
iar pipirigul şi trestia se vor veşteji.
7 Plantele aflate de-a lungul Nilului
şi cele de la gura lui
şi toate semănăturile de pe malul Nilului se vor usca,
vor dispărea şi nu vor mai exista.
8 Pescarii vor boci şi se vor jeli;
toţi cei ce aruncă undiţa în Nil,
cei ce aruncă năvoadele în apă, toţi vor suferi.
9 Cei ce lucrează cu inul dărăcit
şi ţesătorii de pânză fină îşi vor pierde speranţa.
10 Croitorii vor fi înspăimântaţi,[a]
iar toţi simbriaşii vor fi cu inima întristată.
11 Prinţii din Ţoan nu sunt decât nişte nebuni,
iar sfetnicii înţelepţi ai lui Faraon dau sfaturi proaste.
Cum îndrăzniţi să-i spuneţi lui Faraon:
«Eu sunt urmaş al înţelepţilor,
urmaş al regilor străvechi?»
12 Unde îţi sunt acum înţelepţii
care să-ţi spună şi să-ţi facă cunoscut
ce a plănuit Domnul Oştirilor împotriva Egiptului?
13 Prinţii din Ţoan au înnebunit,
conducătorii din Nof[b] s-au înşelat,
iar căpeteniile triburilor sale
au dus Egiptul în rătăcire.
14 Domnul a răspândit printre ei
un duh de ameţeală;
ei au făcut să se clatine Egiptul în tot ceea ce face,
aşa cum se clatină un om beat când vomită.
15 Nimeni nu va mai putea face ceva pentru Egipt,
nici capul, nici coada, nici ramura de palmier, nici trestia!
16 În ziua aceea egiptenii vor fi ca femeile: vor tremura de frică sub mâna Domnului Oştirilor ridicată asupra lor. 17 Ţara lui Iuda va fi o teroare pentru egipteni; oricine va auzi ceva despre ea se va îngrozi din pricina hotărârii luate de Domnul Oştirilor împotriva lor.
18 În ziua aceea vor fi în ţara Egiptului cinci cetăţi în care se va vorbi limba canaanită şi în care se va jura loialitate Domnului Oştirilor. Una dintre acestea se va numi Cetatea Soarelui[c].
19 Tot în acea zi, chiar în inima ţării Egiptului, se va afla un altar închinat Domnului, iar la hotarul lui, un stâlp închinat Domnului. 20 El va fi un semn şi o mărturie pentru Domnul Oştirilor în Egipt. Când ei vor striga către Domnul din cauza asupritorilor, El le va trimite un salvator şi un apărător care îi va izbăvi. 21 Astfel, El Se va face cunoscut egiptenilor, iar în ziua aceea ei îl vor recunoaşte pe Domnul. Se vor închina cu jertfe şi cu daruri de mâncare, vor face jurăminte Domnului şi le vor împlini. 22 Domnul va lovi Egiptul; îl va lovi, dar îl va vindeca. Ei se vor întoarce la Domnul, iar El va răspunde cererilor lor şi îi va vindeca. 23 În ziua aceea va fi un drum larg din Egipt şi până în Asiria, iar asirienii vor veni în Egipt, şi egiptenii în Asiria. Egiptenii se vor închina împreună cu asirienii.
24 În ziua aceea Israel va fi al treilea popor, împreună cu Egiptul şi Asiria, care va fi o binecuvântare în mijlocul pământului.
25 Domnul Oştirilor îi va binecuvânta, zicând: «Binecuvântat să fie Egiptul, poporul Meu, Asiria, lucrarea mâinilor Mele, şi Israel, moştenirea Mea!»“
Profeţie împotriva Egiptului şi a lui Cuş
20 În anul în care conducătorul oştirii, trimis de împăratul Sargon al Asiriei, a venit la Aşdod, l-a asediat şi l-a cucerit, 2 Domnul i-a vorbit lui Isaia, fiul lui Amoţ, astfel: „Du-te, dă-ţi jos sacul de pe tine şi scoate-ţi sandalele din picioare!“ El a făcut întocmai, umblând gol şi desculţ.
3 Domnul a zis: „Aşa cum robul Meu Isaia a umblat gol şi desculţ timp de trei ani, ca un semn şi ca o prevestire împotriva Egiptului şi a lui Cuş[d], 4 tot aşa împăratul Asiriei îi va duce pe egipteni în captivitate, iar pe cuşiţi în exil, atât pe tineri, cât şi pe bătrâni, goi şi desculţi, cu dosul descoperit, spre ruşinea Egiptului. 5 Cei ce şi-au pus nădejdea în Cuş şi s-au mândrit cu Egiptul vor fi înspăimântaţi şi ruşinaţi. 6 În ziua aceea locuitorii de pe ţărmul acesta vor zice: «Iată ce li s-a întâmplat celor în care ne-am pus nădejdea şi la care am fugit după ajutor şi izbăvire dinaintea împăratului Asiriei! Oare cine ne va mai izbăvi acum?»“
Profeţie împotriva Babilonului, Edomului şi Arabiei
21 O profeţie cu privire la pustia de lângă mare.
„Aşa cum se dezlănţuie vijelia în Neghev,
tot astfel vine şi invadatorul din pustie,
dintr-o ţară a terorii.
2 O viziune cumplită mi s-a arătat:
trădătorul trădează, iar jefuitorul jefuieşte.
Atacă, Elamule! Asediază, Medio!
Tot suspinul pe care ţi l-a provocat îl voi opri.
3 De aceea trupul îmi este plin de durere;
chinurile m-au cuprins,
aşa cum o cuprind pe o femeie când naşte.
Ceea ce aud, mă face să leşin,
iar ceea ce văd, mă înspăimântă.
4 Inima mi se zbate
şi, de spaimă, tremur;
amurgul după care tânjeam cândva
a devenit o groază pentru mine.
5 Au pregătit masa,
au întins păturile,
mănâncă şi beau.
Ridicaţi-vă, conducători,
şi ungeţi-vă scuturile!
6 Căci astfel mi-a vorbit Stăpânul:
«Du-te şi pune un străjer,
care să anunţe ceea ce vede!
7 Când va vedea un car cu o pereche de cai
şi călăreţi pe măgari şi pe cămile,
să asculte cu atenţie,
cu mare atenţie!»
8 Străjerul[e] a strigat:
«Zi după zi, Stăpâne, stau într-un turn de pază
şi, în fiecare noapte, veghez în postul meu.
9 Iată că vine un călăreţ într-un car
având o pereche de cai!»
El a strigat din nou:
«A căzut! Babilonul a căzut!
Toate chipurile zeilor lui
stau sfărâmate la pământ!»
10 O, poporul meu, zdrobit în aria de treierat,
vă spun ce am auzit
de la Domnul Oştirilor,
Dumnezeul lui Israel.“
11 O profeţie cu privire la Duma[f].
„Cineva mă strigă din Seir[g]:
– Străjer, cât a mai rămas din noapte?
Străjer, cât a mai rămas din noapte?
12 Străjerul răspunde:
– Dimineaţa se apropie, dar apoi vine iarăşi noaptea.
Dacă veţi dori să întrebaţi, întrebaţi;
întoarceţi-vă, veniţi iarăşi!“
13 O profeţie cu privire la Arabia.
„Voi, caravane ale dedaniţilor,
care vă întindeţi corturile printre tufişurile Arabiei,
14 aduceţi apă celor însetaţi!
Voi, locuitori din ţinutul Tema,
daţi pâine fugarilor!
15 Ei fug dinaintea săbiilor,
dinaintea sabiei scoase,
dinaintea arcului întins
şi dinaintea unei lupte înverşunate.“
16 Stăpânul mi-a vorbit astfel: „Într-un an, numărat ca anii unui simbriaş, toată gloria Chedarului se va sfârşi.
17 Supravieţuitorii arcaşilor, vitejii fiilor Chedarului vor fi puţini, pentru că Domnul, Dumnezeul lui Israel, a vorbit.“
Pavel acceptat de apostoli
2 Apoi, după paisprezece ani, m-am suit din nou la Ierusalim, cu Barnabas, luându-l şi pe Titus cu mine. 2 M-am suit acolo, în urma unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia pe care o vestesc eu printre neamuri. Le-am arătat-o, în particular, celor recunoscuţi drept conducători, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar. 3 Dar nici chiar Titus, care era cu mine, n-a fost obligat să se circumcidă, cu toate că era grec, 4 din cauza fraţilor mincinoşi strecuraţi printre noi, care s-au furişat printre noi ca să ne pândească libertatea pe care o avem în Isus Cristos şi să ne poată înrobi. 5 Nu am cedat lor nici măcar o clipă, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână cu voi. 6 Cei ce păreau a fi ceva, – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă, pentru că Dumnezeu nu se uită la faţa omului –, ei, cei recunoscuţi drept conducători, nu mi-au adăugat nimic, 7 ci dimpotrivă, când au văzut că mie mi s-a încredinţat Evanghelia pentru cei necircumcişi, aşa cum lui Petru i s-a încredinţat Evanghelia pentru cei circumcişi 8 – fiindcă Cel Ce a lucrat în Petru, făcându-l apostol pentru cei circumcişi, a lucrat, de asemenea, şi în mine, trimiţându-mă la neamuri –, 9 deci, când Iacov, Chifa[a] şi Ioan, care erau priviţi ca stâlpi, au cunoscut harul care mi-a fost dat, au căzut la învoială cu mine şi cu Barnabas, ca noi să mergem la neamuri, iar ei la cei circumcişi. 10 Au cerut doar un singur lucru: să ne amintim de săraci, lucru pe care m-am şi străduit să-l fac.
Pavel îl confruntă pe Petru
11 Însă când Chifa a venit în Antiohia, m-am opus lui pe faţă, pentru că era de condamnat. 12 Până când au venit nişte oameni din partea lui Iacov, el obişnuia să ia masa cu cei dintre neamuri, dar, când au venit ei, n-a mai făcut-o şi s-a separat, temându-se de cei circumcişi. 13 Şi ceilalţi iudei s-au unit cu el în această ipocrizie. Chiar şi Barnabas a fost dus în rătăcire prin ipocrizia lor. 14 Când am văzut că ei nu trăiesc după adevărul Evangheliei, i-am spus lui Chifa înaintea tuturor: „Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca unul dintre neamuri şi nu ca un iudeu, cum de obligi neamurile să trăiască ca nişte iudei?“[b]
15 Noi, care suntem iudei prin naştere, şi nu „păcătoşi“[c] dintre neamuri, 16 ştim că un om nu este îndreptăţit prin faptele Legii, ci prin credinţa în Cristos Isus. De aceea şi noi am crezut în Isus ca să fim îndreptăţiţi prin credinţa în Cristos, şi nu prin faptele Legii, deoarece nimeni nu va fi îndreptăţit prin faptele Legii.
Psalmul 59
Pentru dirijor. De cântat ca şi „Nu nimici!“. Al lui David. Un mihtam[a] compus pe vremea când Saul a trimis să-i supravegheze casa acestuia, ca să-l ucidă.
1 Dumnezeul meu, izbăveşte-mă de duşmanii mei,
protejează-mă de cei ce s-au ridicat împotriva mea!
2 Izbăveşte-mă de făcătorii de rele,
mântuieşte-mă de oamenii însetaţi de sânge!
3 Căci iată-i cum îmi pândesc sufletul,
nişte oameni puternici uneltesc împotriva mea,
deşi nu am greşit cu nimic, nu am păcătuit, Doamne!
4 Fără să am vreo vină, ei sunt pregătiţi să mă atace.
Ridică-Te să vii în întâmpinarea mea şi priveşte!
5 Tu, Doamne, Dumnezeul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel,
ridică-Te să pedepseşti toate neamurile!
Nu avea milă de nici unul din aceşti trădători răi!Sela
6 Se întorc seara, urlă precum câinii
şi dau târcoale cetăţii.
7 Iată ce scot din gurile lor:
săbii ies printre buzele lor
şi zic: „Cine ne aude?“
8 Dar Tu, Doamne, râzi de ei,
îţi baţi joc de toate neamurile.
9 Tăria mea, pe Tine Te aştept,
căci Dumnezeu este întăritura mea!
10 Dumnezeu, Care este îndurător cu mine, merge înaintea mea,
Dumnezeu îmi descoperă pândarii.
11 Totuşi nu-i omorî,
ca nu cumva cei din poporul meu să uite!
Fă-i să rătăcească, prin puterea Ta,
şi doboară-i, Stăpâne, Scutul nostru!
12 Să fie prinşi în propria lor mândrie,
în păcatele gurii lor, în cuvintele de pe buzele lor;
să li se socotească blestemele şi minciunile!
13 Să-i mistuie mânia, să-i stingă şi să nu mai fie!
Fă-i să recunoască că Dumnezeu stăpâneşte în Iacov
şi până la marginile pământului.Sela
14 Se întorc seara, urlă precum câinii
şi dau târcoale cetăţii.
15 Ei rătăcesc după mâncare
şi bombănesc dacă nu se satură.
16 Eu însă voi cânta tăria Ta,
dimineaţa voi striga cu bucurie despre îndurarea Ta,
căci Tu mi-ai fost întăritură
şi adăpost în ziua necazului meu.
17 Tăria mea, pe Tine Te voi lăuda,
căci Dumnezeu este întăritura mea,
Dumnezeu Care este îndurător cu mine!
13 Nu scuti copilul de disciplinare,
căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!
14 Dacă îl pedepseşti cu nuiaua,
îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.