The Daily Audio Bible
Today's audio is from the CEV. Switch to the CEV to read along with the audio.
O mântuire veşnică pentru Sion
51 «Ascultaţi-Mă, voi, care urmăriţi dreptatea,
voi, care-L căutaţi pe Domnul!
Priviţi spre stânca din care aţi fost ciopliţi
şi spre groapa din care aţi fost scoşi!
2 Uitaţi-vă la Avraam, părintele vostru,
şi la Sara care v-a născut!
Când l-am chemat, era doar el singur,
dar Eu l-am binecuvântat şi l-am înmulţit!
3 Tot astfel Domnul va mângâia Sionul,
va mângâia toate ruinele lui;
îi va face pustia ca Edenul,
şi deşertul asemenea grădinii Domnului:
bucurie şi veselie se vor afla în el,
mulţumire şi cântec.
4 Ascultă-Mă, poporul Meu!
Ia aminte la ce spun, neamul Meu,
pentru că Legea va ieşi de la Mine,
iar dreptatea Mea o voi face o lumină pentru popoare!
5 Dreptatea Mea se apropie,
mântuirea Mea se arată,
iar braţul Meu este pe cale să judece popoarele;
ţinuturile de lângă mare aşteaptă
şi nădăjduiesc în braţul Meu.
6 Ridicaţi-vă ochii spre ceruri
şi priviţi în jos spre pământ!
Căci cerurile se vor risipi[a] ca fumul,
pământul se va învechi ca o haină,
iar cei ce trăiesc pe el vor muri ca ţânţarii.
Mântuirea Mea însă va dăinui pururi
şi dreptatea Mea nu va avea sfârşit.
7 Ascultaţi-Mă, voi, care cunoaşteţi dreptatea,
tu, popor, care ai în inimă Legea Mea !
Nu te teme de ocara oamenilor,
nu-ţi fie frică de insultele lor,
8 căci îi va mânca molia ca pe o haină,
viermele îi va mânca aşa cum mănâncă lâna.
Dreptatea Mea însă va dăinui pururea,
iar mântuirea Mea va fi pentru toate generaţiile.»
9 Trezeşte-Te! Trezeşte-Te! Îmbracă-Te în putere,
braţ al Domnului!
Trezeşte-Te ca în zilele din vechime,
ca în generaţiile de demult!
Nu eşti Tu Acela Care l-ai tăiat pe Rahab[b] în bucăţi,
Care ai străpuns monstrul Tanin[c]?
10 Nu eşti Tu Acela Care ai uscat marea,
apele marelui adânc,
Care ai făcut un drum în adâncurile mării,
pentru ca cei răscumpăraţi să treacă?
11 Răscumpăraţii Domnului se vor întoarce
şi vor intra în Sion cu strigăte de bucurie.
O bucurie veşnică le va încununa capetele;
bucuria şi veselia îi vor copleşi,
iar necazul şi suspinul vor fugi de la ei.
12 «Eu, chiar Eu sunt Cel Ce te mângâi!
De ce te temi, atunci, de omul cel muritor,
de fiul omului care trece ca iarba,
13 uitând astfel de Domnul, Creatorul tău,
Care a desfăşurat cerurile
şi a pus temeliile pământului
şi îngrozindu-te toată ziua de mânia asupritorului,
care umblă să nimicească?
Unde este mânia asupritorului?
14 Cel subjugat va fi eliberat curând;
el nu va muri în temniţă[d],
nici nu-i va lipsi pâinea.
15 Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Cel Care stârneşte marea şi face să-i urle valurile –
Domnul Oştirilor este Numele Său.
16 Am pus cuvintele Mele în gura ta
şi te-am acoperit cu umbra mâinii Mele,
ca să aşez[e] cerurile, să pun temeliile pământului
şi să zic Sionului: ‘Tu eşti poporul Meu!’»
Cupa mâniei Domnului
17 Trezeşte-te! Trezeşte-te!
Ridică-te, Ierusalime,
tu, care ai băut din mâna Domnului cupa mâniei Lui,
care ai sorbit până la drojdii potirul ameţelii!
18 Între toţi fiii pe care i-a născut,
nu este nici unul care să-l călăuzească;
între toţi fiii pe care i-a crescut,
nu este nici unul care să-l apuce de mână.
19 Aceste două nenorociri au venit peste tine:
pustiirea şi nimicirea, foametea şi sabia.
Cine mai poate să plângă pentru tine?
Cine te mai poate[f] mângâia?
20 Fiii tăi zac leşinaţi la fiecare colţ de uliţă,
ca o antilopă prinsă în laţ;
sunt plini de mânia Domnului
şi de mustrarea Dumnezeului tău.
21 De aceea, ascultă aceasta, tu, care eşti asuprit,
tu, care eşti beat, dar nu de vin!
22 Aşa vorbeşte Stăpânul tău, Domnul şi Dumnezeul tău,
Apărătorul poporului Său:
«Iată, ţi-am luat din mână
cupa ameţelii,
iar din potirul mâniei Mele
nu vei mai bea vreodată!
23 O voi pune în mâna celor ce te chinuie,
a celor care ţi-au zis:
‘Apleacă-te, ca să putem călca peste tine!’
Ţi-ai făcut atunci spatele ca pământul
şi ca un drum pe care ei să umble!»
Să se bucure Sionul!
52 Trezeşte-te! Trezeşte-te!
Îmbracă-ţi puterea, Sioane!
Îmbracă-ţi hainele frumoase,
Ierusalime, cetate sfântă!
Căci cel necircumcis şi cel necurat
nu vor mai intra în tine.
2 Scutură-te de ţărână!
Ridică-te şi şezi, Ierusalime!
Dezleagă-ţi legăturile de la gât,
fiică captivă a Sionului!
3 Căci aşa vorbeşte Domnul:
«Fără plată aţi fost vânduţi,
fără argint veţi fi şi răscumpăraţi!»
4 Fiindcă aşa vorbeşte Stăpânul Domn:
«Odinioară, poporul Meu s-a dus în Egipt, ca să locuiască acolo.
Mai târziu, Asiria l-a asuprit fără motiv.
5 Prin urmare, ce am să fac acum, zice Domnul,
văzând că poporul Meu este luat pe nimic?
Stăpânitorii lui strigă triumfători, zice Domnul,
şi cât este ziua de mare Numele Meu este blasfemiat.
6 De aceea poporul Meu va cunoaşte Numele Meu;
de aceea în ziua amintită vor şti
că Eu sunt Cel Ce rostesc: ‘Iată-Mă!’»
7 Cât de frumoase sunt pe munţi
picioarele mesagerului
care vesteşte pacea şi aduce veşti bune,
care vesteşte mântuirea
şi spune Sionului:
«Dumnezeul tău împărăţeşte!»
8 Ascultă! Străjerii tăi îşi înalţă glasurile
şi strigă împreună de bucurie,
căci văd cu ochii lor
cum Se întoarce Domnul în Sion.
9 Izbucniţi împreună în strigăte de bucurie,
ruine ale Ierusalimului!
Căci Domnul Şi-a mângâiat poporul
şi a răscumpărat Ierusalimul.
10 Domnul Şi-a descoperit braţul Său cel sfânt
înaintea tuturor neamurilor
şi toate marginile pământului vor vedea
mântuirea Dumnezeului nostru.
11 Îndepărtaţi-vă, îndepărtaţi-vă! Ieşiţi de acolo!
Nu atingeţi nimic necurat!
Ieşiţi din mijlocul ei şi curăţiţi-vă,
voi, care purtaţi vasele Domnului!
12 Nu trebuie să ieşiţi în grabă
sau să plecaţi în fugă,
căci Domnul va merge înaintea voastră
şi Dumnezeul lui Israel vă va fi ariergardă.
Suferinţa şi înălţarea Robului Domnului
13 «Iată, Robul Meu va propăşi[g],
va fi înălţat şi ridicat şi va ajunge foarte sus.
14 Aşa cum pentru mulţi a fost[h] o pricină de groază –
atât de sluţită Îi era faţa, diferită de cea a omului,
nemaiavând înfăţişarea fiilor oamenilor –
15 tot aşa El va uimi[i] multe neamuri;
împăraţii vor amuţi înaintea Lui,
căci vor vedea ceva ce nu le-a mai fost spus
şi vor înţelege ceva ce n-au mai auzit.»
53 Cine a crezut mesajul nostru?
Cui i-a fost descoperit braţul Domnului?
2 El a crescut înaintea Lui ca un lăstar,
ca o rădăcină ieşită dintr-un pământ uscat;
nu avea nici frumuseţe, nici strălucire care să ne atragă,
nu era nimic în înfăţişarea Lui care să ne placă.
3 Dispreţuit şi părăsit de oameni,
Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa,
era atât de dispreţuit, încât oamenii îşi ascundeau faţa de El,
iar noi nu L-am luat în seamă.
4 Într-adevăr, El a luat asupra Lui neputinţele noastre
şi a purtat bolile noastre.
Noi însă L-am considerat lovit,
zdrobit de Dumnezeu şi nenorocit.
5 Dar El era străpuns pentru păcatele noastre,
zdrobit pentru fărădelegile noastre;
pedeapsa care ne dă pacea era peste El
şi prin rănile Lui suntem vindecaţi.
6 Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi,
fiecare urmându-şi propriul drum,
dar Domnul a pus asupra Lui
nelegiuirea noastră, a tuturor.
7 Când a fost asuprit şi chinuit,
El nu Şi-a deschis gura.
Ca un miel care este dus la tăiere
şi ca o oaie care tace înaintea celui ce o tunde,
tot aşa nici El nu Şi-a deschis gura.
8 A fost luat prin forţă şi judecată nedreaptă.
Dar cine din generaţia Sa s-ar fi gândit
că[j] El era şters de pe tărâmul celor vii
şi lovit pentru nelegiuirile poporului Meu?
9 I-au pus mormântul lângă al celor răi
şi L-au aşezat în[k] mormântul[l] celui bogat,
deşi El nu a săvârşit nici un act de violenţă
şi în gura Lui nu s-a găsit nici o înşelăciune.
10 Domnul însă a vrut să-L zdrobească prin suferinţă.
Dar după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru vină,
Îşi va vedea urmaşii[m] şi va trăi multe zile,
iar voia Domnului va propăşi prin El.
11 «La sfârşitul suferinţelor Lui va vedea lumina[n]
şi va fi mulţumit;[o]
prin cunoştinţa Sa[p] Robul Meu cel drept va îndreptăţi pe mulţi
şi le va purta nelegiuirile.
12 De aceea Îi voi da o parte la un loc cu cei mari[q]
şi va împărţi prada cu cel puternic[r],
căci S-a dat pe Sine Însuşi la moarte
şi a fost numărat alături de cei nelegiuiţi.
Totuşi El a purtat păcatul celor mulţi
şi a mijlocit pentru cei păcătoşi.»
5 Aşadar, fiţi imitatori ai lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi 2 şi trăiţi în dragoste, aşa cum şi Cristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi, ca un dar şi ca o jertfă de o aromă plăcută lui Dumnezeu. 3 Însă desfrâul şi necurăţia de orice fel sau lăcomia nici n-ar trebui să fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine sfinţilor! 4 De asemenea, gesturile neruşinate, vorbirea nesăbuită sau glumele murdare nu sunt potrivite, ci mai degrabă mulţumirile. 5 Să ştiţi sigur că nici un om desfrânat sau necurat sau lacom, care este un idolatru, n-are parte de moştenire în Împărăţia[a] lui Cristos şi a lui Dumnezeu[b].
6 Nimeni să nu vă înşele cu vorbe goale, căci datorită acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste cei neascultători. 7 Aşadar, nu vă asociaţi cu ei! 8 Odată eraţi întuneric, dar acum, în Domnul, sunteţi lumină. Trăiţi ca nişte copii ai luminii. 9 Iar rodul luminii este găsit în tot ce este bun, drept şi adevărat. 10 Căutaţi să descoperiţi ceea ce-I este plăcut Domnului. 11 Nu luaţi parte la faptele nefolositoare ale întunericului, ci mai degrabă demascaţi-le, 12 căci este ruşinos şi numai să vorbim despre lucrurile pe care le fac ei în ascuns. 13 Tot ce este demascat de lumină devine vizibil, 14 pentru că lumina face ca totul să se vadă clar. De aceea se spune:
„Trezeşte-te, tu, care dormi,
învie din morţi,
iar Cristos te va lumina!“[c]
15 Fiţi atenţi deci cum trăiţi – nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. 16 Folosiţi orice ocazie pe care o aveţi, pentru că zilele sunt rele. 17 Nu fiţi neînţelepţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. 18 Nu vă îmbătaţi cu vin, căci aceasta duce la destrăbălare, ci fiţi plini de Duh. 19 Vorbiţi între voi cu psalmi, imnuri şi cântece duhovniceşti, cântând şi lăudându-L pe Domnul în inima voastră. 20 Mulţumiţi întotdeauna pentru toate lui Dumnezeu Tatăl, în Numele Domnului nostru Isus Cristos.
21 Supuneţi-vă unii altora, în frică de Cristos.
Îndemnuri privind relaţiile din casa creştinului
22 Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri ca Domnului, 23 pentru că soţul este capul soţiei, aşa cum Cristos este capul Bisericii, trupul al cărui Mântuitor este El. 24 Şi, aşa cum Biserica I se supune lui Cristos, la fel şi soţiile trebuie să li se supună soţilor lor în toate. 25 Soţilor, iubiţi-vă soţiile aşa cum Şi-a iubit Cristos Biserica! El S-a dat pe Sine pentru ea, 26 ca s-o sfinţească curăţind-o prin spălarea cu apă, prin Cuvânt, 27 pentru a Şi-o înfăţişa în toată slava, fără pată, zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără cusur. 28 La fel trebuie să-şi iubească şi soţii soţiile, şi anume ca pe trupurile lor. Cel care-şi iubeşte soţia se iubeşte pe sine. 29 Fiindcă nimeni nu şi-a urât vreodată trupul, ci îl hrăneşte şi are grijă de el, aşa cum face şi Cristos pentru Biserică. 30 Căci noi suntem mădulare ale trupului Său, („carne din carnea Lui şi os din oasele Lui“[d])[e]. 31 „De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui, iar cei doi vor deveni un singur trup.“[f] 32 Taina acesta este mare – mă refer la Cristos şi la Biserică. 33 Totuşi, fiecare dintre voi trebuie să-şi iubească soţia ca pe sine însuşi, iar soţia să-şi respecte soţul.
19 Tu cunoşti ocara mea, ruşinea mea, dezonoarea mea
şi pe toţi duşmanii mei.
20 Ocara mi-a frânt inima,
mi-a îmbolnăvit-o.
Tânjesc după compasiune, dar nu este,
după mângâietori, dar nu-i găsesc.
21 Ci ei îmi pun în mâncare venin,
iar pentru setea mea îmi dau să beau oţet.
22 Să li se prefacă într-o cursă masa întinsă înaintea lor,
iar bunăstarea – într-un laţ!
23 Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
Fă să li se clatine mereu coapsele !
24 Varsă-Ţi furia peste ei
şi să-i ajungă mânia Ta aprinsă!
25 Fie-le locuinţa pustiită
şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26 Şi aceasta pentru că ei urmăresc pe cel lovit de Tine
şi povestesc suferinţa celor răniţi de Tine.
27 Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor
şi fă să nu ajungă la dreptatea Ta!
28 Şterge-i din Cartea celor vii
şi nu-i scrie alături de cei drepţi!
29 Eu însă sunt necăjit şi îndurerat;
fie ca mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă pună la adăpost într-un loc înalt!
30 Atunci voi lăuda prin cântec Numele lui Dumnezeu
şi-L voi mări prin mulţumiri!
31 Acest lucru va fi mai plăcut Domnului decât un bou
sau un viţel cu coarne şi copite.
32 Cei necăjiţi vor vedea şi se vor bucura.
Trăiască inima voastră, a celor ce căutaţi pe Dumnezeu,
33 căci Domnul ascultă pe cei sărmani
şi nu-i dispreţuieşte pe cei luaţi captivi dintre ai Lui!
34 Să-L laude cerul şi pământul,
mările şi tot ce mişună prin ele,
35 căci Dumnezeu va mântui Sionul
şi va construi cetăţile lui Iuda!
Ei vor locui acolo şi le vor moşteni;
36 urmaşii robilor Săi le vor moşteni
şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui acolo.
7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost;
la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.