The Daily Audio Bible
Today's audio is from the EHV. Switch to the EHV to read along with the audio.
Al doilea discurs al lui Ţofar din Naamat
20 Atunci Ţofar din Naamat i-a zis:
2 „Gândurile mele mă silesc să-ţi răspund,
pentru că sunt tare frământat.
3 Am auzit o mustrare care mă umple de ruşine
şi duhul meu mă face să răspund prin priceperea mea.
4 Nu ştii că încă din vechime,
de când a fost pus omul[a] pe pământ,
5 veselia celui rău este scurtă
şi bucuria celui lipsit de evlavie ţine pentru o clipă?
6 Chiar dacă trufia lui se înalţă până la cer
şi capul lui atinge norii,
7 va pieri pentru totdeauna, la fel ca murdăria lui;
iar cei ce l-au văzut vor întreba: «Unde este?»
8 Va fugi ca un vis, nu va mai putea fi găsit,
va pieri ca o vedenie de noapte.
9 Ochiul care l-a văzut nu-l va mai vedea;
locul său nu se va mai uita la el niciodată.
10 Copiii săi vor căuta bunăvoinţa celui sărac;
mâinile lui vor da înapoi bogăţia sa.
11 Oasele lui, odată pline de puterea tinereţii,
vor şedea cu el în ţărână.
12 Deşi răutatea este dulce în gura sa
şi el o ascunde sub limbă,
13 deşi nu vrea s-o lase să plece
şi o ţine în gură,
14 mâncarea i se va strica în stomac,
va fi pentru el ca veninul unui şarpe.
15 El va da afară bogăţiile pe care le-a înghiţit;
Dumnezeu le va scoate din pântecele lui.
16 El va suge otravă de şarpe;
limba viperei îl va ucide.
17 Nu se va mai bucura de pâraie,
de râuri de miere şi smântână.
18 El va da înapoi, neatins, câştigul său
şi nu se va bucura de câştigul negoţului său,
19 pentru că l-a asuprit şi l-a lăsat lipsit pe cel sărac
şi a luat cu forţa case pe care nu le-a zidit.
20 Este nesăţios în lăcomia lui.
Comoara sa nu poate însă să-l salveze[b].
21 Nu i-a rămas nimic să mai mănânce,
de aceea bunăstarea lui nu va dura.
22 În mijlocul belşugului va fi în necaz;
toată puterea nenorocirii se va năpusti asupra lui.
23 Când îşi va fi umplut pântecele,
Dumnezeu Îşi va trimite mânia împotriva lui
şi îl va atinge cu o ploaie de lovituri.
24 Deşi fuge de o armă de fier,
o săgeată de bronz îl va străpunge.
25 El şi-o va smulge din spate;
va străluci când va ieşi din fierea lui.
Spaimele îl vor cuprinde.
26 Întunericul deplin e pregătit pentru bogăţiile lui.
Un foc neaprins de nimeni le va mistui
şi va distruge ce a rămas în cortul lui.
27 Cerurile vor arăta nedreptatea lui
şi pământul se va ridica împotriva lui.
28 Câştigul casei sale se va pierde,
va fi dus de ape[c] în ziua mâniei lui Dumnezeu.
29 Aceasta este partea dată de Dumnezeu celui rău,
moştenirea pe care i-o hotăreşte Dumnezeu.“
Răspunsul lui Iov
21 Iov a răspuns:
2 „Ascultaţi cu atenţie cuvintele mele!
Aceasta este mângâierea pe care v-o cer.
3 Lăsaţi-mă să vorbesc,
iar atunci când voi termina, vă puteţi bate joc.
4 Este plângerea mea adresată unui om?
Şi de ce n-aş fi nerăbdător?
5 Priviţi-mă, miraţi-vă
şi puneţi-vă mâna la gură!
6 Când mă gândesc la acestea mă înspăimânt
şi un tremur îmi cuprinde trupul.
7 De ce trăiesc cei răi,
de ce ajung la bătrâneţe şi se întăresc în putere?
8 Îşi văd copiii aşezaţi în jurul lor
şi urmaşii cum propăşesc sub ochii lor.
9 Casele lor sunt în siguranţă, fără teamă,
nici o nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor.
10 Taurii lor sunt întotdeauna prăsitori,
vacile lor zămislesc şi niciodată nu leapădă.
11 Îşi lasă copilaşii să se împrăştie ca o turmă
şi copiii lor zburdă pe lângă ei.
12 Ei cântă la tamburină şi harfă
şi se bucură la sunetul fluierului.
13 Ei îşi trăiesc zilele în bunăstare
şi se coboară în Locuinţa Morţilor în pace[d].
14 Îi zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi!
Nu vrem să cunoaştem căile Tale.
15 Cine este Cel Atotputernic ca să-I slujim?
Ce câştigăm dacă ne rugăm Lui?»
16 Nu se bucură ei de bunăstarea lor?[e]
Departe de mine însă sfatul celor răi!
17 De câte ori li se stinge candela celor răi
şi vine nenorocirea peste cei ca ei?
Le dă Dumnezeu dureri în mânia Lui?
18 Sunt ei ca paiul înaintea vântului
şi ca pleava luată de furtună?[f]
19 Voi ziceţi: «Dumnezeu păstrează pedeapsa pentru copiii lor!»
Însă el, cel nelegiuit, ar trebui pedepsit, ca astfel să-şi dea seama!
20 Ochii lui să vadă nimicirea lui
şi el să bea din mânia Celui Atotputernic.
21 Căci ce-i pasă lui de familia pe care o lasă în urmă,
când numărul lunilor lui au ajuns la capăt?
22 Îl va învăţa cineva pe Dumnezeu cunoştinţa,
pe El, Cel Care judecă pe cei înălţaţi?
23 Un om moare în plină putere,
în deplină siguranţă şi fără greutăţi,
24 cu trupul[g] plin de grăsime
şi cu măduva mustind în oasele lui.
25 Iar un altul moare cu amărăciune în suflet,
fără să fi gustat niciodată fericirea.
26 Totuşi amândoi stau în ţărână
şi viermii îi acoperă.
27 Ştiu bine ce gândiţi,
planurile prin care vreţi să-mi faceţi rău.
28 Voi ziceţi: «Unde este casa celui mare?
Unde este cortul locuinţei celor răi?»
29 Nu i-aţi întrebat pe cei ce călătoresc
şi n-aţi luat voi aminte la mărturia lor,
30 potrivit căreia cel rău e cruţat în ziua nenorocirii
şi scăpat în ziua mâniei?[h]
31 Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui?
Cine îl răsplăteşte pentru ce a făcut?
32 Când e dus în groapă,
i se pune o strajă la mormânt.
33 Bulgării din vale îi sunt dulci;
toţi oamenii merg după el
şi o mulţime fără număr merge înaintea lui.[i]
34 Deci cum mă veţi mângâia voi cu vorbe deşarte?
Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât minciună?“
Al treilea discurs al lui Elifaz din Teman
22 Atunci Elifaz din Teman i-a zis:
2 „Poate un om să-i fie de folos lui Dumnezeu?
Chiar cel mai înţelept Îi poate sluji la ceva?
3 Ce bucurie are Cel Atotputernic dacă trăieşti drept?
Ce câştigă El dacă sunt curate căile tale?
4 Pentru evlavia ta te mustră El
şi intră la judecată cu tine?
5 Nu e mare răutatea ta?
Nu sunt fără sfârşit nedreptăţile tale?
6 N-ai luat tu garanţii de la fraţii tăi fără temei?
Ai despuiat oameni de îmbrăcămintea lor.
7 N-ai dat apă celui însetat
şi n-ai vrut să dai pâine celui flămând,
8 deşi erai un om puternic şi ţara era a ta,
erai un om onorat; trăiai în ea.
9 Tu ai trimis pe văduve cu mâinile goale
şi ai zdrobit puterea celor orfani.
10 De aceea eşti înconjurat de curse
şi eşti cuprins brusc de spaimă.
11 De aceea e atât de întuneric, că nu poţi vedea
şi te acoperă un şuvoi de ape.
12 Nu este Dumnezeu în înălţimile cerului?
Priveşte cât de măreţe sunt cele mai înalte stele!
13 Totuşi tu zici: «Ce ştie Dumnezeu?
Poate El judeca prin întunericul adânc?
14 Nori groşi Îl înfăşoară şi astfel nu ne vede,
atunci când El umblă pe bolta cerului.»
15 Te vei ţine de calea veche
pe care au urmat-o cei răi?
16 Ei au fost smulşi înainte de vreme;
temelia le-a fost spălată de un şuvoi de apă.
17 Ei I-au zis lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi!
Ce ne poate face Cel Atotputernic?»
18 Totuşi El le-a umplut casele de bunătăţi.
Dar departe de mine sfatul celor răi!
19 Cei drepţi văd căderea lor şi se bucură
şi cel nevinovat râde de ei, zicând:
20 «Duşmanii noştri sunt nimiciţi,
focul le mistuie bogăţia!»
21 Supune-te Lui şi fă pace cu El
şi aşa vei avea parte de bine.
22 Primeşte învăţătura din gura Sa,
aşterne-ţi în inimă cuvintele Lui.
23 Dacă te întorci la Cel Atotputernic, vei fi repus în drepturi;
dacă izgoneşti răutatea departe de cortul tău,
24 dacă vei arunca aurul în ţărână
şi aurul de Ofir în albia pâraielor,
25 dacă Cel Atotputernic va fi aurul tău
şi argintul tău cel mai preţios,
26 atunci te vei bucura în Cel Atotputernic
şi-ţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.
27 Te vei ruga Lui şi El te va auzi
şi tu îţi vei ţine jurămintele.
28 Ce vei hotărî se va împlini,
lumina va străluci pe căile tale.
29 Când oamenii sunt smeriţi Tu spui: «Să fie ridicaţi!»
El va izbăvi pe cel cu privirea plecată.
30 El va elibera chiar şi pe cei vinovaţi;
ei vor scăpa datorită curăţiei mâinilor tale.“
1 Pavel, chemat prin voia lui Dumnezeu să fie apostol al lui Cristos Isus, şi fratele Sostenes, 2 către biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei sfinţiţi în Cristos Isus, chemaţi să fie sfinţi împreună cu toţi cei ce cheamă Numele Domnului nostru, Isus Cristos, Domnul lor şi al nostru, în orice loc: 3 har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!
Mulţumire
4 Întotdeauna Îi mulţumesc Dumnezeului meu pentru voi, din pricina harului lui Dumnezeu, care v-a fost dat în Cristos Isus 5 şi datorită căruia aţi fost îmbogăţiţi în vorbire şi în orice fel de cunoaştere, 6 întrucât mărturia despre Cristos a fost confirmată în mijlocul vostru. 7 Astfel, aşteptând descoperirea Domnului nostru Isus Cristos, voi nu sunteţi lipsiţi de nici un dar, 8 iar El vă va şi întări până la sfârşit, astfel încât să fiţi fără vină în ziua Domnului nostru Isus Cristos. 9 Credincios este Dumnezeu, prin Care aţi fost chemaţi la părtăşia cu Fiul Său, Isus Cristos, Domnul nostru.
Dezbinări în biserică
10 Vă îndemn, fraţilor, în Numele Domnului nostru Isus Cristos, să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire şi să nu fie dezbinări între voi, ci să fiţi pe deplin uniţi în gândire şi în scop.[a] 11 Căci, fraţilor, mi s-a dat de ştire despre voi, de către cei ai Cloei, că între voi sunt certuri.
11 Doamne, nu-Ţi opri
mila faţă de mine!
Fie ca îndurarea Ta şi adevărul Tău
să mă păzească mereu!
12 Căci rele fără număr
mă înconjoară;
păcatele mele m-au copleşit
şi nu mai sunt în stare să văd;
sunt mai multe decât perii capului meu
şi-mi înmoaie inima.
13 Binevoieşte, Doamne, de mă izbăveşte!
Doamne, vino degrabă în ajutorul meu!
14 Să se facă de râs şi să rămână de ruşine cu toţii,
cei ce caută să-mi piardă viaţa!
Să dea înapoi şi să fie umiliţi
cei ce-mi doresc răul!
15 Să rămână înmărmuriţi din pricina ruşinii lor
cei ce-mi ziceau: „Ha! Ha!“
16 Să tresalte de veselie însă şi să se bucure în Tine
toţi cei ce Te caută!
Cei ce iubesc mântuirea Ta
să zică mereu: „Mărit să fie Domnul!“
17 Cât despre mine, eu sunt chinuit şi în nevoie,
dar Stăpânul se va gândi la mine.
Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu!
Dumnezeul meu, nu întârzia!
2 Bogatul şi săracul au un lucru comun:
Domnul i-a creat pe amândoi.
3 Omul prudent vede pericolul şi se ascunde,
dar nesăbuitul merge înainte şi va suferi.
4 Smerenia şi frica de Domnul
aduc bogăţie, onoare şi viaţă.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.