The Daily Audio Bible

¹³ Iată care este contribuţia pe care trebuie s-o aduceţi: a şasea parte dintr-o efă la fiecare homer de grâu şi a şasea parte dintr-o efă la fiecare homer de orz; ¹⁴ partea hotărâtă pentru ulei, pentru batul de ulei, era o zecime de bat la fiecare cor (care este zece baţi sau un homer, căci zece baţi fac un homer), ¹⁵ iar pentru oi – una din fiecare turmă de două sute de oi de pe meleagurile bine udate ale lui Israel. Acestea vor fi aduse ca daruri de mâncare, arderi de tot şi jertfe de pace^[a], ca să se facă ispăşire pentru ei, zice Stăpânul Domn. ¹⁶ Tot poporul din ţară va trebui să aducă această contribuţie împreună cu prinţul^[b] lui Israel. ¹⁷ Prinţul va fi dator să dea arderile de tot, darurile de mâncare şi darurile de băutură la sărbători, la lunile noi, la Sabate, la toate adunările de sărbătoare ale celor din Casa lui Israel. El va trebui să se îngrijească de jertfa pentru păcat, de darurile de mâncare, de arderea de tot şi de jertfele de pace, ca să se facă ispăşire pentru cei din Casa lui Israel.“

Reglementări privind sărbătorile

¹⁸ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „În prima zi a lunii întâi, să iei un viţel fără meteahnă şi să faci ispăşire pentru Lăcaş. ¹⁹ Preotul să ia din sângele jertfei pentru păcat şi să-l pună pe uşorii Casei, pe cele patru colţuri ale pervazului altarului şi pe uşorii porţii de la curtea interioară. ²⁰ Tot aşa să faci şi în ziua a şaptea a lunii pentru cei ce păcătuiesc din neatenţie sau din neştiinţă. Astfel să faci ispăşire pentru Casă.

²¹ În a paisprezecea zi a lunii întâi să fie sărbătoarea Paştelui; timp de şapte zile să mâncaţi azime. ²² În ziua aceea prinţul să aducă pentru sine şi pentru tot poporul din ţară un viţel ca jertfă pentru păcat. ²³ În timpul celor şapte zile de sărbătoare, în fiecare zi din cele şapte, să aducă Domnului ca ardere de tot câte şapte viţei şi câte şapte berbeci fără meteahnă, precum şi câte un ţap ca jertfă pentru păcat. ²⁴ Ca dar de mâncare să aducă o efă alături de fiecare viţel, o efă alături de fiecare berbec şi un hin^[c] de ulei alături de fiecare efă.

²⁵ Pentru sărbătoarea din ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea să facă la fel, aducând timp de şapte zile ceea ce este nevoie pentru jertfa pentru păcat, pentru arderea de tot, pentru darul de mâncare şi pentru ulei.“

Reglementări privind închinarea

46 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Poarta curţii interioare dinspre răsărit să fie închisă în timpul celor şase zile de lucru, dar în ziua de Sabat şi în cea de lună nouă^[d] să fie deschisă. ² Prinţul să intre prin porticul porţii, dinspre exterior, şi să stea în dreptul uşorilor porţii. Preoţii să aducă arderea lui de tot şi jertfele lui de pace^[e], iar el să se închine pe pragul porţii. După aceea să iasă, iar poarta să nu fie închisă până seara. ³ Poporul ţării să se închine şi el înaintea Domnului la intrarea acestei porţi, cu prilejul Sabatelor şi a lunilor noi. ⁴ Arderea de tot pe care prinţul va trebui să o aducă Domnului, în fiecare zi de Sabat, va fi de şase miei fără meteahnă şi un berbec fără meteahnă. ⁵ Ca dar de mâncare, să aducă o efă^[f] alături de berbec, atât cât doreşte alături de fiecare miel şi câte un hin^[g] de ulei alături de fiecare efă.

⁶ În ziua unei noi luni el va trebui să aducă un viţel tânăr fără meteahnă, şase miei şi un berbec; aceştia să fie fără meteahnă. ⁷ Ca dar de mâncare să aducă o efă alături de viţel şi o efă alături de berbec, iar alături de miei să pună ce va dori. De asemenea, să aducă câte un hin de ulei alături de fiecare efă. ⁸ Când va sosi, prinţul va trebui să intre prin porticul porţii, iar apoi va trebui să iasă tot pe acolo.

⁹ Când poporul ţării va veni înaintea Domnului la adunările de sărbătoare, cel ce va intra pe poarta de nord ca să se închine, va trebui să iasă pe poarta de sud, iar cel ce va intra pe poarta de sud, va trebui să iasă pe poarta de nord. Să nu se întoarcă pe poarta pe care a intrat, ci să iasă prin partea opusă. ¹⁰ Prinţul va trebui să fie în mijlocul lor, ca să intre împreună cu ei atunci când ei vor intra şi să iasă tot împreună atunci când ei vor ieşi.

¹¹ De sărbători sau cu prilejul adunărilor de sărbătoare, darul de mâncare să fie de o efă alături de viţel, o efă alături de berbec, atât cât doreşte alături de miei şi câte un hin de ulei alături de fiecare efă.

¹² Când prinţul va aduce Domnului ca dar de bunăvoie o ardere de tot sau o jertfă de pace, să i se deschidă poarta de răsărit. Va trebui să aducă arderea de tot şi jertfa de pace aşa cum se aduce în ziua de Sabat. Apoi va trebui să iasă, iar după ce va ieşi, să se închidă poarta în urma lui.

¹³ În fiecare zi va trebui să aduci Domnului ca ardere de tot un miel de un an, fără meteahnă. Să faci astfel în fiecare dimineaţă. ¹⁴ Să mai adaugi la el, în fiecare dimineaţă, ca dar de mâncare, a şasea parte dintr-o efă şi a treia parte dintr-un hin de ulei ca să uzi făina cu el. Acesta este un dar de mâncare care va trebui adus continuu pentru Domnul în urma unei hotărâri veşnice. ¹⁵ Să se aducă mielul, darul de mâncare şi uleiul în fiecare dimineaţă, ca o ardere de tot continuă.“

Reglementări privind proprietatea prinţului

¹⁶ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Dacă prinţul dă un dar din proprietatea sa unuia dintre fiii săi, proprietatea va fi şi a urmaşilor acestuia; va fi proprietatea lor prin moştenire. ¹⁷ Dacă prinţul dă un dar din proprietatea sa unuia dintre slujitorii săi, proprietatea va fi a acestuia până la anul de eliberare; apoi va trebui să o dea înapoi prinţului. Moştenirea prinţului este doar pentru fiii săi. Să rămână deci a lor! ¹⁸ Prinţul să nu ia din proprietatea celor din popor, deposedându-i astfel de moştenirea lor. Va trebui să dea fiilor săi o moştenire din proprietatea sa, ca nimeni din poporul Meu să nu fie alungat de la moştenirea lui.“

Bucătăriile pentru pregătirea sacrificiilor

¹⁹ Apoi bărbatul acela m-a dus prin intrarea aflată pe aceeaşi parte cu poarta odăilor sfinte orientate spre nord, unde erau preoţii. Şi iată că în capăt, înspre apus, era un loc. ²⁰ El mi-a zis: „Acesta este locul unde preoţii vor fierbe jertfa pentru vină şi jertfa pentru păcat şi unde vor coace darurile de mâncare, ca să nu le aducă în curtea exterioară şi, astfel, să sfinţească poporul.“

²¹ M-a scos apoi în curtea exterioară şi m-a pus să trec pe lângă cele patru colţuri ale curţii. Şi iată că în fiecare colţ era câte o altă curte. ²² În cele patru colţuri ale curţii erau nişte curţi îngrădite^[h] de patruzeci de coţi lungime şi de treizeci de coţi lăţime^[i]; toate cele patru curţi din colţuri aveau aceeaşi mărime. ²³ În interior, de jur împrejurul fiecăreia din cele patru, era un rând de zidărie, la baza căruia se aflau amenajate vetre. ²⁴ El mi-a zis: „Acestea sunt bucătăriile unde cei ce slujesc la Casă vor găti jertfele poporului.“

Fiţi sfinţi!

¹³ Prin urmare, încingeţi-vă coapsele minţii^[a] voastre, fiind treji, puneţi-vă pe deplin nădejdea în harul care vă va fi adus la descoperirea lui Isus Cristos! ¹⁴ Ca nişte copii ascultători, să nu vă conformaţi poftelor pe care le aveaţi înainte, când eraţi în ignoranţă, ¹⁵ ci, aşa cum Cel Ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră, ¹⁶ deoarece este scris: „Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt sfânt!“^[b]

¹⁷ Şi dacă-L chemaţi ca Tată pe Cel Ce judecă cu nepărtinire pe fiecare după faptele lui, atunci trăiţi cu frică în timpul peregrinării voastre, ¹⁸ pentru că ştiţi că nu cu lucruri pieritoare – argint sau aur – aţi fost răscumpăraţi din felul vostru de viaţă fără rost, moştenit de la strămoşii voştri, ¹⁹ ci cu sângele preţios al lui Cristos^[c], ca al unui miel fără meteahnă şi fără pată. ²⁰ El a fost ales^[d] înainte de întemeierea lumii, dar a fost arătat în vremurile de pe urmă, pentru voi. ²¹ Prin El sunteţi credincioşi în Dumnezeu, Care L-a înviat din morţi şi I-a dat slavă, astfel încât credinţa şi nădejdea voastră să fie în Dumnezeu.

²² Acum că v-aţi curăţit sufletele prin ascultarea de adevăr, ca să aveţi o dragoste de fraţi fără ipocrizie, iubiţi-vă unii pe alţii cu căldură, dintr-o inimă curată^[e]! ²³ Aţi fost născuţi din nou, nu dintr-o sămânţă pieritoare, ci dintr-una nepieritoare, prin Cuvântul lui Dumnezeu care este viu şi care rămâne pe vecie. ²⁴ Căci,

Şi acesta este Cuvântul care v-a fost vestit prin Evanghelie.

2 Daţi deci la o parte orice răutate, orice înşelăciune, ipocrizie, gelozie şi orice fel de calomnii! ² Ca nişte copii nou-născuţi, să doriţi laptele duhovnicesc cel curat, pentru ca prin el să puteţi creşte spre mântuire, ³ dacă aţi gustat într-adevăr că Domnul este bun.

Piatra cea vie şi o spiţă aleasă

⁴ Veniţi la El, Piatra vie respinsă de oameni, dar aleasă şi preţioasă înaintea lui Dumnezeu. ⁵ Iar voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca o casă duhovnicească, pentru a fi o preoţie sfântă, ca să aduceţi jertfe duhovniceşti plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Cristos. ⁶ Căci în Scriptură este spus:

⁷ Aşadar, pentru voi, cei ce credeţi, El este Cel Preţios, dar pentru cei ce nu cred,

⁸ şi

Ei se poticnesc pentru că n-au ascultat Cuvântul spre care au fost şi ei destinaţi.

⁹ Însă voi sunteţi o spiţă aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor care este posesiunea lui Dumnezeu, ca să puteţi proclama faptele măreţe ale Celui Ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. ¹⁰ Cândva nu eraţi un popor, dar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu. Cândva nu primiserăţi îndurare, dar acum aţi primit îndurare.