The Daily Audio Bible

24 Când Balaam a văzut că lui Dumnezeu îi place să-l binecuvânteze pe Israel, n-a mai umblat după farmece ca în celelalte dăţi, ci şi-a întors faţa spre pustie. ² Ridicându-şi ochii, a văzut pe Israel organizat pe seminţii. Atunci Duhul lui Dumnezeu a venit peste el, ³ iar Balaam a început să rostească oracolul acesta:

¹⁰ Atunci Balak s-a aprins de mânie împotriva lui Balaam. A bătut din palme şi i-a zis lui Balaam:

– Eu te-am chemat ca să-mi blestemi duşmanii, dar tu i-ai binecuvântat de trei ori. ¹¹ Acum fugi, du-te acasă! Am zis că te voi umple de slavă, dar iată că Domnul te-a împiedicat să primeşti slavă.

¹² Balaam i-a răspuns lui Balak:

– Nu le-am spus eu oare solilor tăi, pe care i-ai trimis la mine: ¹³ „Chiar dacă Balak mi-ar da palatul lui plin cu argint şi aur, eu tot n-aş putea să fac nimic de la mine însumi, fie bine, fie rău, dincolo de porunca Domnului, ci voi spune doar ce-mi va zice Domnul.“ ¹⁴ Acum mă întorc la poporul meu, dar vino să te avertizez cu privire la ce va face poporul acesta poporului tău, în zilele care vin.

Al patrulea oracol rostit de Balaam

¹⁵ Atunci el şi-a rostit oracolul şi a zis:

Alte oracole rostite de Balaam

²⁰ Apoi Balaam l-a văzut pe Amalek şi a rostit următorul oracol:

²¹ Când i-a văzut şi pe cheniţi, a rostit următorul oracol:

²³ După aceea a mai rostit următorul oracol:

²⁵ Apoi Balaam s-a ridicat şi s-a întors acasă, iar Balak s-a dus la ale lui.

Israel se închină lui Baal-Peor

25 În timp ce Israel locuia la Şitim, bărbaţii din popor au început să se destrăbăleze cu femei moabite, ² care i-au invitat să ia parte împreună cu ele la jertfele pe care le aduceau zeilor lor. Poporul a mâncat şi s-a prosternat înaintea zeilor acestora. ³ Astfel Israel s-a alipit şi el de Baal-Peor^[j].

Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Israel ⁴ şi i-a zis lui Moise: „Ia toate căpeteniile poporului şi spânzură-i^[k] înaintea Domnului, în lumina soarelui^[l], pentru ca mânia cea aprigă a Domnului să se depărteze de Israel.“

⁵ Moise le-a zis judecătorilor lui Israel: „Fiecare dintre voi trebuie să ucidă pe bărbaţii de sub conducerea lui care

s-au alipit de Baal-Peor.“

⁶ La un moment dat a sosit un bărbat israelit aducând în familia lui^[m] o femeie midianită, sub privirea lui Moise şi sub privirea întregii adunări a lui Israel, care plângea la intrarea Cortului Întâlnirii. ⁷ Când preotul Fineas, fiul lui Elazar, fiul lui Aaron, a văzut acest lucru, s-a ridicat din mijlocul adunării, a luat o suliţă în mână ⁸ şi a intrat după bărbatul israelit în cort. I-a străpuns prin stomac pe amândoi, atât pe bărbatul israelit, cât şi pe femeia aceea. Astfel a fost oprită urgia împotriva israeliţilor, ⁹ dar cei care au murit în această urgie au fost în număr de douăzeci şi patru de mii.

¹⁰ Domnul i-a zis lui Moise: ¹¹ „Fineas, fiul lui Elazar, fiul preotului Aaron, a abătut mânia Mea de la israeliţi, căci a fost plin de râvnă ca şi Mine^[n], în mijlocul lor, şi de aceea, în râvna Mea, nu i-am nimicit de tot pe israeliţi. ¹² Să-i spui că închei cu el un legământ de pace. ¹³ Va fi pentru el şi pentru urmaşii lui un legământ al unei preoţii veşnice, pentru că a fost plin de râvnă pentru Dumnezeul lui şi a făcut ispăşire pentru israeliţi.“

¹⁴ Numele bărbatului israelit care a fost ucis împreună cu femeia midianită era Zimri, fiul lui Salu, conducătorul unei familii de-a simeoniţilor. ¹⁵ Numele femeii midianite ucise era Cozbi, fiica lui Ţur, un conducător de clan şi de familie midianită.

¹⁶ Domnul i-a zis lui Moise: ¹⁷ „Pe midianiţi să-i priviţi ca duşmani şi să-i nimiciţi, ¹⁸ căci şi ei v-au privit ca pe nişte duşmani şi v-au înşelat prin vicleniile lor, folosindu-se de Peor şi de Cozbi, fiica acelui conducător midianit, femeia care a fost ucisă în ziua urgiei cauzate de închinarea înaintea lui Peor.“

Naşterea lui Isus

2 În zilele acelea, a ieşit un decret de la Cezar^[a] Augustus^[b] să se înscrie^[c] toată lumea^[d]. ² Acest recensământ s-a făcut pentru prima oară în timp ce^[e] în Siria^[f] era guvernator Quirinius^[g]. ³ Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.

⁴ Iosif a plecat şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, înspre Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem,^[h] pentru că era din casa şi spiţa lui David, ⁵ ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. ⁶ În timp ce se aflau acolo, s-a împlinit vremea ca ea să nască. ⁷ Şi L-a născut pe Fiul ei cel întâi născut. Ea L-a înfăşat şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în odaia de găzduire nu era loc pentru ei.

Vestea bună adusă păstorilor

⁸ În ţinutul acela erau nişte păstori care rămăseseră afară, pe câmp, şi stăteau de pază în timpul nopţii în jurul turmei lor. ⁹ Un înger al Domnului a apărut înaintea lor şi slava Domnului a strălucit în jurul lor. Ei s-au speriat foarte tare. ¹⁰ Îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi, pentru că iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul: ¹¹ astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, Care este Cristos^[i], Domnul! ¹² Iată care va fi semnul pentru voi: veţi găsi un Copil nou-născut, înfăşat şi culcat într-o iesle.“

¹³ Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudându-L pe Dumnezeu şi zicând:

¹⁵ După ce îngerii s-au întors de la ei în ceruri, păstorii şi-au zis unii altora: „Să mergem acum la Betleem şi să vedem lucrul acesta care s-a întâmplat şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut!“ ¹⁶ S-au dus repede şi i-au găsit pe Maria, pe Iosif şi Copilul culcat în iesle. ¹⁷ Când i-au văzut, le-au făcut cunoscut ceea ce li se spusese despre Acest Copil. ¹⁸ Toţi cei ce i-au auzit, s-au mirat de ceea ce le-au spus păstorii. ¹⁹ Maria, însă, păstra toate aceste cuvinte şi cugeta la ele în inima ei. ²⁰ Apoi păstorii s-au întors slăvindu-L şi lăudându-L pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le-au auzit şi le-au văzut şi care erau întocmai cum li se spusese.

²¹ Când a venit ziua a opta, în care Copilul trebuia circumcis,^[k] I-au pus numele Isus^[l], nume pe care îl spusese îngerul înainte ca El să fi fost conceput în pântece.

Isus este prezentat la Templu. Simeon şi Ana

²² Şi când s-au împlinit zilele pentru curăţirea lor, poruncită în Legea lui Moise,^[m] L-au dus la Ierusalim ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului, ²³ aşa cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut, care este băiat,^[n] să fie pus deoparte pentru Domnul“,^{[o] 24} şi ca să aducă jertfă, aşa cum este spus în Legea Domnului: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.“^[p]

²⁵ Şi iată că în Ierusalim era un om pe care-l chema Simeon. Acest om era drept şi evlavios. El aştepta mângâierea^[q] lui Israel şi Duhul Sfânt era peste el. ²⁶ Duhul Sfânt îi făcuse cunoscut că nu va vedea moartea înainte de a-L vedea pe Cristosul Domnului. ²⁷ Călăuzit de Duhul, el a venit în Templu. Când părinţii L-au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii, ²⁸ Simeon L-a luat în braţe, L-a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:

³³ Tatăl şi mama lui Isus se mirau de ceea ce se spunea despre El.

³⁴ Simeon i-a binecuvântat şi i-a zis Mariei, mama lui Isus:

Psalmul 59

Pentru dirijor. De cântat ca şi „Nu nimici!“. Al lui David. Un mihtam^[a] compus pe vremea când Saul a trimis să-i supravegheze casa acestuia, ca să-l ucidă.