The Daily Audio Bible
Today's audio is from the CSB. Switch to the CSB to read along with the audio.
Israel – un popor răzvrătit
9 Ascultă, Israele! Astăzi veţi traversa Iordanul ca să începeţi să puneţi stăpânire pe neamuri mai mari şi mai puternice decât voi, cu cetăţi mari şi fortificate până la cer, 2 cum sunt anachiţii[a], un popor puternic şi de statură înaltă, pe care îi cunoaşteţi şi despre care aţi auzit zicându-se: «Cine poate sta împotriva anachiţilor?» 3 Dar să ştiţi astăzi că Domnul, Dumnezeul vostru, va traversa El Însuşi înaintea voastră, ca un foc mistuitor. El îi va distruge şi vi-i va supune, iar voi îi veţi izgoni şi îi veţi nimici repede, aşa cum Domnul v-a promis.
4 După ce îi va izgoni dinaintea voastră, să nu începeţi să ziceţi în inimile voastre: «Datorită dreptăţii noastre ne-a adus Domnul să stăpânim această ţară!» Căci din cauza răutăţii acestor neamuri le va izgoni Domnul dinaintea voastră. 5 Nu datorită dreptăţii sau onestităţii inimilor voastre veţi intra în stăpânirea teritoriilor lor, ci din cauza răutăţii acestor neamuri Domnul, Dumnezeul vostru, le va izgoni dinaintea voastră, prin aceasta împlinind totodată şi jurământul făcut strămoşilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov. 6 Să ştiţi deci că nu din cauza dreptăţii voastre Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat în stăpânire această ţară bună, fiindcă voi sunteţi un popor încăpăţânat.
7 Aduceţi-vă aminte şi nu uitaţi cum L-aţi provocat la mânie în pustie. V-aţi împotrivit Lui din ziua în care aţi ieşit din ţara Egiptului, până la sosirea voastră aici. 8 La Horeb aţi provocat într-atât mânia Domnului, încât Domnul s-a mâniat pe voi, dorind să vă nimicească. 9 Când m-am urcat pe munte ca să iau tablele de piatră, Tablele Legământului pe care Domnul l-a încheiat cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi fără să mănânc pâine şi fără să beau apă. 10 Domnul mi-a dat cele două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu. Pe ele erau toate poruncile pe care mi le-a spus pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării.
11 La sfârşitul celor patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Domnul mi-a dat tablele de piatră, Tablele Legământului. 12 Domnul mi-a zis atunci: «Ridică-te şi coboară-te repede din acest loc fiindcă poporul tău pe care l-ai scos din Egipt s-a pervertit. Repede s-a mai abătut de la calea pe care i-am poruncit-o, turnându-şi un idol!» 13 Domnul mi-a vorbit din nou astfel: «Văd că poporul acesta este un popor încăpăţânat. 14 Lasă-Mă să-i nimicesc şi să le şterg numele de sub ceruri, iar din tine am să fac un neam puternic şi mai numeros decât ei.»
15 Eu m-am întors şi am coborât de pe munte. Muntele ardea ca un foc, iar cele două Table ale Legământului erau în mâinile mele. 16 Când m-am uitat, am văzut că păcătuiserăţi împotriva Domnului, Dumnezeul vostru, făcându-vă ca idol un viţel. Repede v-aţi abătut de la calea pe care v-o poruncise Domnul! 17 Atunci am luat cele două table şi le-am aruncat din mâini, spărgându-le înaintea ochilor voştri. 18 M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Nu am mâncat pâine şi nici nu am băut apă din cauza tuturor păcatelor pe care le-aţi săvârşit. Astfel aţi făcut ce este rău înaintea Domnului şi I-aţi provocat mânia. 19 La vederea mâniei şi furiei Domnului m-am înspăimântat, fiindcă era plin de mânie împotriva voastră până acolo, încât să vă nimicească. Dar Domnul m-a ascultat şi de data aceasta. 20 De asemenea, Domnul a fost foarte supărat şi pe Aaron, încât a dorit să-l omoare, dar m-am rugat atunci şi pentru el. 21 Am luat viţelul pe care-l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, şi l-am ars în foc. L-am sfărâmat bine, l-am măcinat până s-a făcut cenuşă şi am aruncat cenuşa în pârâul care curgea din munte.
22 Apoi, la Tabera, la Masa şi la Chibrot-Hataava aţi provocat iarăşi mânia Domnului.
23 Iar când v-a trimis Domnul de la Kadeş-Barnea, zicându-vă: «Duceţi-vă şi luaţi în stăpânire ţara pe care v-am dat-o!», v-aţi împotrivit din nou poruncii Lui. Nu v-aţi încrezut în El şi nu aţi ascultat de glasul Lui. 24 V-aţi împotrivit Domnului de când vă cunosc.
25 M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, pentru că Domnul spusese că vrea să vă nimicească. 26 M-am rugat Domnului şi I-am zis:
«Stăpâne Doamne, nu distruge poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai izbăvit-o cu puterea Ta cea mare şi ai scos-o din Egipt cu mână tare. 27 Adu-Ţi aminte de slujitorii Tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu privi la încăpăţânarea acestui popor, nici la răutatea şi păcatul lui, 28 ca nu cumva în ţara din care ne-ai scos să se spună: ‘Pentru că Domnul nu avea putere să-i ducă în ţara pe care le-a promis-o şi pentru că îi ura, de aceea i-a scos din Egipt, ca să-i omoare în pustie.’ 29 Totuşi ei sunt poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai izbăvit-o cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins.»
Tablele noi ale Legii
10 În vremea aceea Domnul mi-a zis: «Taie două table de piatră asemeni celor dintâi şi urcă-te la Mine pe munte; să faci şi un chivot din lemn. 2 Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care tu le-ai spart. Apoi să le pui în chivot.» 3 Am făcut un chivot din lemn de salcâm, am tăiat două table de piatră asemeni celor dintâi şi am urcat pe munte, având cele două table în mână. 4 Domnul a scris pe table ceea ce a fost scris pe primele, Cele Zece Porunci, care v-au fost spuse pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării. Şi mi le-a dat mie. 5 Apoi m-am întors, coborând de pe munte, şi am aşezat tablele în Chivotul pe care l-am făcut, după porunca Domnului, şi acolo au şi rămas.
6 (Israeliţii au plecat din Beerot-Bene-Iaakan[b] la Mosera[c]. Acolo a murit şi a fost înmormântat Aaron, iar în locul lui a slujit ca preot Elazar, fiul său. 7 De acolo au plecat la Gudgoda, iar de la Gudgoda la Iotbata, o regiune bogată în izvoare de apă. 8 În perioada aceea, Domnul a pus deoparte seminţia lui Levi, poruncindu-i să ducă Chivotul Legământului cu Domnul, să stea înaintea Domnului ca să slujească şi să binecuvânteze în Numele Lui. Aceste lucruri le-au făcut până în ziua de azi. 9 De aceea Levi nu are nici un teritoriu şi nici o moştenire împreună cu fraţii săi. Domnul este moştenirea lui, după cum Domnul, Dumnezeul vostru, le-a vorbit.)
10 Am stat pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, ca şi mai înainte, iar Domnul m-a ascultat din nou şi n-a mai dorit să vă nimicească. 11 După aceea, Domnul mi-a zis: «Ridică-te şi porneşte în călătorie în fruntea poporului, ca astfel să intre şi să ia în stăpânire ţara pe care am promis-o strămoşilor tăi că le-o voi da.»
Esenţa Legii
12 Acum, Israele, ce altceva cere Domnul, Dumnezeul vostru, de la voi, decât să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile Lui, să-L iubiţi şi să-L slujiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toată inima şi din tot sufletul 13 şi să păziţi poruncile Domnului şi hotărârile Lui, pe care eu vi le dau astăzi pentru binele vostru?
14 Iată, ale Domnului, Dumnezeul vostru, sunt cerurile şi cerurile cerurilor, pământul şi tot ce este pe el. 15 Domnul s-a ataşat de strămoşii voştri, iubindu-i, dar v-a ales şi pe voi, urmaşii lor, dintre toate neamurile, după cum vedeţi astăzi. 16 De aceea circumcideţi-vă inima şi nu mai fiţi încăpăţânaţi. 17 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul stăpânilor[d], Dumnezeul cel Mare, Puternic şi Înfricoşător, Care nu este părtinitor şi nu primeşte mită, 18 Care face dreptate orfanului şi văduvei şi iubeşte pe străin, oferindu-i pâine şi îmbrăcăminte. 19 Să-l iubiţi pe străin, pentru că şi voi aţi fost străini în Egipt.
20 Temeţi-vă de Domnul, Dumnezeul vostru, şi slujiţi-I. De El să vă ataşaţi şi în Numele Lui să juraţi. 21 El este slava voastră şi Dumnezeul vostru, Cel Ce a făcut aceste lucruri mari şi înfricoşătoare, pe care ochii voştri le-au văzut. 22 Strămoşii voştri s-au coborât în Egipt în număr de şaptezeci de suflete, dar acum Domnul, Dumnezeul vostru, v-a făcut la fel de numeroşi ca stelele cerului.
4 Când s-a adunat o mare mulţime şi au venit la El oameni de prin fiecare cetate, le-a vorbit prin următoarea pildă:
5 „Semănătorul a ieşit să-şi semene sămânţa. În timp ce semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum şi a fost călcată în picioare şi au mâncat-o păsările cerului. 6 O altă parte a căzut pe stâncă şi cum a crescut, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. 7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor, iar spinii au crescut împreună cu ea şi au sufocat-o. 8 Alta însă a căzut pe pământ bun, a crescut şi a făcut rod însutit.“
După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit, să audă!“
9 Ucenicii Lui L-au întrebat ce înseamnă această pildă. 10 El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele[a] Împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi le vorbesc în pilde, pentru ca
«Să privească mereu, dar să nu vadă
şi să asculte întruna, dar să nu înţeleagă!»[b]
11 Iată ce înseamnă pilda: sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu. 12 Sămânţa de lângă drum sunt cei care aud Cuvântul, dar vine apoi diavolul şi ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă şi să fie mântuiţi. 13 Sămânţa de pe stâncă sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred doar pentru o vreme, iar în perioadă de ispită, cad. 14 Sămânţa căzută între spini sunt cei care aud Cuvântul, dar, în timp ce îşi văd de drum, sunt sufocaţi de îngrijorările, bogăţiile şi plăcerile vieţii şi nu aduc rod copt. 15 Sămânţa din pământul bun sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl ţin într-o inimă onestă şi bună şi aduc rod cu răbdare.
Felinarul pus pe un suport
16 Nimeni nu aprinde un felinar ca să-l acopere cu un vas sau să-l pună sub pat, ci îl pune pe un suport, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina. 17 Căci nu este nimic ascuns care nu va fi dezvăluit şi nimic tăinuit care să nu fie făcut cunoscut şi care să nu iasă la iveală. 18 Luaţi seama, deci, la felul cum ascultaţi, căci celui ce are i se va da, dar de la cel ce n-are se va lua chiar şi ceea ce i se pare că are!“
Mama şi fraţii lui Isus
19 Atunci mama şi fraţii Lui au venit la El,[c] dar nu puteau ajunge la El din cauza mulţimii. 20 I s-a spus:
– Mama şi fraţii Tăi stau afară şi doresc să Te vadă!
21 Dar Isus le-a răspuns:
– Mama Mea şi fraţii Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlinesc.
19 Tu cunoşti ocara mea, ruşinea mea, dezonoarea mea
şi pe toţi duşmanii mei.
20 Ocara mi-a frânt inima,
mi-a îmbolnăvit-o.
Tânjesc după compasiune, dar nu este,
după mângâietori, dar nu-i găsesc.
21 Ci ei îmi pun în mâncare venin,
iar pentru setea mea îmi dau să beau oţet.
22 Să li se prefacă într-o cursă masa întinsă înaintea lor,
iar bunăstarea – într-un laţ!
23 Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
Fă să li se clatine mereu coapsele !
24 Varsă-Ţi furia peste ei
şi să-i ajungă mânia Ta aprinsă!
25 Fie-le locuinţa pustiită
şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26 Şi aceasta pentru că ei urmăresc pe cel lovit de Tine
şi povestesc suferinţa celor răniţi de Tine.
27 Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor
şi fă să nu ajungă la dreptatea Ta!
28 Şterge-i din Cartea celor vii
şi nu-i scrie alături de cei drepţi!
29 Eu însă sunt necăjit şi îndurerat;
fie ca mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă pună la adăpost într-un loc înalt!
30 Atunci voi lăuda prin cântec Numele lui Dumnezeu
şi-L voi mări prin mulţumiri!
31 Acest lucru va fi mai plăcut Domnului decât un bou
sau un viţel cu coarne şi copite.
32 Cei necăjiţi vor vedea şi se vor bucura.
Trăiască inima voastră, a celor ce căutaţi pe Dumnezeu,
33 căci Domnul ascultă pe cei sărmani
şi nu-i dispreţuieşte pe cei luaţi captivi dintre ai Lui!
34 Să-L laude cerul şi pământul,
mările şi tot ce mişună prin ele,
35 căci Dumnezeu va mântui Sionul
şi va construi cetăţile lui Iuda!
Ei vor locui acolo şi le vor moşteni;
36 urmaşii robilor Săi le vor moşteni
şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui acolo.
2 Cel bun obţine bunăvoinţă de la Domnul,
dar El condamnă pe omul cu intenţii rele.
3 Omul nu se poate întări prin răutate,
dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.