The Daily Audio Bible
Today's audio is from the NIV. Switch to the NIV to read along with the audio.
Urmaşii lui Adam până la Noe
5 Aceasta este cartea genealogiei[a] lui Adam. În ziua în care l-a creat pe om[b], Dumnezeu l-a făcut după asemănarea Sa. 2 I-a creat bărbat şi femeie; în ziua în care i-a creat, i-a binecuvântat şi le-a dat numele de „om[c]“.
3 La vârsta de o sută treizeci de ani, lui Adam i s-a născut un fiu după asemănarea sa, după chipul său, iar el i-a pus numele Set. 4 După naşterea lui Set, Adam a mai trăit opt sute de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 5 Astfel, Adam a trăit în total nouă sute treizeci de ani; apoi a murit.
6 La vârsta de o sută cinci ani, lui Set i s-a născut Enoş. 7 După naşterea lui Enoş, Set a mai trăit opt sute şapte ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 8 Astfel, Set a trăit în total nouă sute doisprezece ani; apoi a murit.
9 La vârsta de nouăzeci de ani, lui Enoş i s-a născut Chenan. 10 După naşterea lui Chenan, Enoş a mai trăit opt sute cincisprezece ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 11 Astfel, Enoş a trăit în total nouă sute cinci ani; apoi a murit.
12 La vârsta de şaptezeci de ani, lui Chenan i s-a născut Mahalalel. 13 După naşterea lui Mahalalel, Chenan a mai trăit opt sute patruzeci de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 14 Astfel, Chenan a trăit în total nouă sute zece ani; apoi a murit.
15 La vârsta de şaizeci şi cinci de ani, lui Mahalalel i s-a născut Iared. 16 După naşterea lui Iared, Mahalalel a mai trăit opt sute treizeci de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 17 Astfel, Mahalalel a trăit în total opt sute nouăzeci şi cinci de ani; apoi a murit.
18 La vârsta de o sută şaizeci şi doi de ani, lui Iared i s-a născut Enoh. 19 După naşterea lui Enoh, Iared a mai trăit opt sute de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 20 Astfel, Iared a trăit în total nouă sute şaizeci şi doi de ani; apoi a murit.
21 La vârsta de şaizeci şi cinci de ani, lui Enoh i s-a născut Metuşelah. 22 După naşterea lui Metuşelah, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 23 Astfel, toate zilele lui Enoh au fost de trei sute şaizeci şi cinci de ani. 24 Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu l-a luat.
25 La vârsta de o sută optzeci şi şapte de ani, lui Metuşelah i s-a născut Lameh. 26 După naşterea lui Lameh, Metuşelah a mai trăit şapte sute optzeci şi doi de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 27 Astfel, Metuşelah a trăit în total nouă sute şaizeci şi nouă de ani; apoi a murit.
28 La vârsta de o sută optzeci şi doi de ani, lui Lameh i s-a născut un fiu 29 căruia i-a pus numele Noe[d], zicând: „El ne va mângâia în munca şi truda mâinilor noastre care vin din pământul pe care Domnul l-a blestemat. 30 După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouăzeci şi cinci de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice. 31 Astfel, Lameh a trăit în total şapte sute şaptezeci şi şapte de ani; apoi a murit.
32 La vârsta de cinci sute de ani, lui Noe i s-au născut Sem, Ham şi Iafet.
Potopul
6 Când oamenii au început să se înmulţească pe pământ şi li s-au născut fiice, 2 fiii lui Dumnezeu au văzut că fiicele oamenilor erau frumoase şi şi-au luat dintre ele ca soţii pe acelea pe care şi le-au ales. 3 Atunci Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămâne[e] pentru totdeauna în om, pentru că el este carne[f]; zilele lui vor fi în număr de o sută douăzeci de ani.“ 4 Pe pământ trăiau uriaşi[g] în zilele acelea – şi chiar şi după aceea, când fiii lui Dumnezeu au intrat la fiicele oamenilor şi ele le-au născut copii. Aceştia au fost eroii din vechime, oameni cu renume.
5 Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că fiecare înclinaţie a gândurilor din mintea lui era tot timpul numai înspre rău. 6 Domnului I-a părut rău că l-a făcut pe om pe pământ şi s-a întristat în inima Lui. 7 El a zis: „Îl voi şterge de pe faţa pământului pe omul pe care l-am creat, atât pe el, cât şi vitele, animalele mici[h] şi păsările cerului, pentru că Îmi pare rău că le-am făcut.“ 8 Dar Noe a găsit har înaintea Domnului.
9 Aceasta este istoria[i] lui Noe. Noe a fost un om drept şi integru între cei din generaţia sa; el a umblat cu Dumnezeu. 10 Noe a avut trei fii: Sem, Ham şi Iafet.
11 Pământul era corupt înaintea lui Dumnezeu şi plin de violenţă. 12 Dumnezeu a văzut că pământul era corupt, pentru că toate creaturile de pe pământ îşi stricaseră căile. 13 Dumnezeu i-a zis lui Noe: „Sfârşitul tuturor creaturilor este hotărât înaintea Mea, pentru că pământul este plin de violenţă din cauza lor; le voi distruge împreună cu pământul. 14 Fă-ţi o arcă din lemn de gofer[j]. Fă-i nişte încăperi[k] şi acoper-o cu smoală pe dinăuntru şi pe dinafară. 15 Să o faci astfel: lungimea ei să fie de trei sute de coţi, lăţimea – de cincizeci, iar înălţimea – de treizeci[l]. 16 Fă-i un acoperiş[m] pe care să-l prelungeşti cu un cot[n] . Pune uşa arcei pe o parte a sa. Să faci arca cu trei punţi: una jos, a doua la mijloc, iar a treia sus. 17 Eu voi aduce un potop de apă pe pământ ca să distrug toate creaturile de sub ceruri, care au suflare de viaţă în ele; şi tot ce este pe pământ va pieri. 18 Dar voi face un legământ cu tine, iar tu vei intra în arcă împreună cu fiii tăi, cu soţia ta şi cu soţiile fiilor tăi. 19 Să aduci în arcă câte o pereche din fiecare fel de vieţuitoare, ca să le ţii vii împreună cu tine. Această pereche să fie mascul şi femelă. 20 Să vină la tine înăuntru, ca să le ţii vii, câte o pereche din fiecare fel de păsări, din fiecare fel de animale sălbatice şi din fiecare fel de animale mici care mişună pe pământ. 21 Ia cu tine din fiecare fel de mâncare şi depoziteaz-o; ea va sluji drept hrană pentru tine şi pentru ele.“ 22 Noe a făcut toate aceste lucruri aşa cum i-a poruncit Dumnezeu.
7 Apoi Domnul i-a zis lui Noe: „Intră în arcă, tu şi toată familia ta, pentru că am văzut că, din această generaţie, doar tu eşti drept înaintea Mea. 2 Ia cu tine şapte perechi din toate animalele curate, mascul şi femelă, şi câte o pereche din animalele necurate, mascul şi femelă. 3 Ia câte şapte perechi din păsările cerului, mascul şi femelă, ca să le păstrezi vie sămânţa pe pământ, 4 pentru că, peste şapte zile, voi trimite ploaie pe pământ timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi voi şterge de pe pământ toate vieţuitoarele pe care le-am făcut.“ 5 Noe a făcut toate aceste lucruri aşa cum i-a poruncit Domnul.
6 Noe avea şase sute de ani când au venit apele potopului pe pământ. 7 Noe a intrat în arcă împreună cu fiii săi, cu soţia sa şi cu soţiile fiilor săi, pentru ca să scape de apele potopului. 8 Dintre vitele curate şi necurate, dintre păsările şi toate animalele mici care mişună pe pământ[o] 9 au intrat în arca lui Noe două câte două, mascul şi femelă, aşa cum Dumnezeu i-a poruncit lui Noe. 10 După şapte zile, au venit pe pământ apele potopului. 11 În al şase sutelea an al vieţii lui Noe, în a şaptesprezecea zi a lunii a doua, toate fântânile marelui adânc au ţâşnit, iar stăvilarele cerului s-au deschis. 12 Ploaia a căzut pe pământ timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. 13 Noe, fiii săi, Sem, Ham şi Iafet, soţia sa, precum şi cele trei soţii ale fiilor săi au intrat în arcă în aceeaşi zi 14 şi împreună cu ei, toate vieţuitoarele potrivit felurilor lor, toate animalele potrivit felurilor lor, toate animalele mici care mişună pe pământ, potrivit felurilor lor şi toate păsările potrivit felurilor lor – toate păsările şi toate creaturile înaripate. 15 Dintre toate creaturile care au suflare de viaţă în ele, au intrat în arca lui Noe două câte două. 16 Animalele, mascul şi femelă dintre toate creaturile, au intrat în arca lui Noe, aşa cum Dumnezeu i-a poruncit acestuia; apoi Domnul l-a închis înăuntru.
17 Potopul a ţinut patruzeci de zile pe pământ; apele au crescut şi au înălţat arca, iar ea s-a ridicat cu mult deasupra pământului. 18 Apele s-au ridicat şi au crescut mult pe pământ, iar arca plutea deasupra apelor. 19 Apele s-au ridicat aşa de mult pe pământ, încât toţi munţii înalţi de sub cerul întreg au fost acoperiţi. 20 Apele s-au ridicat deasupra munţilor, acoperindu-i cu aproape cincisprezece coţi[p]. 21 Toate creaturile care mişunau pe pământ au pierit: păsări, vite, animale sălbatice, toate animalele mici care mişună pe pământ şi toţi oamenii. 22 Toate creaturile de pe uscat, care aveau în nări suflare de viaţă, au murit. 23 Dumnezeu a şters de pe pământ toate vieţuitoarele: om şi vite, animale mici şi păsări ale văzduhului; toate au fost şterse de pe pământ. Doar Noe a rămas împreună cu cei care erau cu el în arcă. 24 Apele au fost mari pe pământ timp de o sută cincizeci de zile.
7 Dar când a văzut că mulţi farisei[a] şi saduchei[b] vin la botezul lui, Ioan le-a zis: „Pui de vipere, cine v-a arătat cum să fugiţi de pedeapsa care vine?! 8 Faceţi roade vrednice de pocăinţă! 9 Să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: «Îl avem ca tată pe Avraam!», căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice lui Avraam copii chiar şi din pietrele acestea! 10 Toporul este pus deja la rădăcina copacilor! Prin urmare, orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc. 11 Eu vă botez cu[c] apă spre pocăinţă, dar după Mine vine Cel Ce este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I duc sandalele! El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc. 12 El Îşi are în mână furca de treierat; Îşi va curăţi aria de treierat şi Îşi va strânge grâul în hambar; pleava însă o va arde într-un foc care nu se stinge“.
Botezul lui Isus
13 Atunci Isus a venit din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. 14 Însă Ioan încerca să-L oprească spunând:
– Eu am nevoie să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?
15 Isus i-a răspuns:
– Lasă să fie aşa acum, căci se cuvine să împlinim tot ce este drept.
Atunci Ioan a încuviinţat. 16 Imediat după ce a fost botezat, Isus a ieşit din apă. Şi iată că cerurile (Îi)[d] erau deschise şi L-a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel şi venind peste El[e]. 17 Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit în Care-Mi găsesc plăcerea!“[f]
Ispitirile lui Isus
4 Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul[g]. 2 Isus a postit timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi[h] şi apoi a flămânzit. 3 Atunci ispititorul s-a apropiat de El şi I-a zis:
– Dacă[i] eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca aceste pietre să devină pâini!
4 Însă Isus i-a răspuns:
– Este scris:
„Omul nu trăieşte numai cu pâine,
ci cu orice cuvânt
care iese din gura lui Dumnezeu“[j].
5 Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus să stea pe streaşina Templului 6 şi I-a zis:
– Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris:
„El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine“
şi
„Ei Te vor purta pe braţele lor,
ca nu cumva să-Ţi loveşti piciorul de vreo piatră!“[k]
7 Isus i-a răspuns:
– De asemenea este scris: „Să nu-L ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău!“[l]
8 Diavolul L-a mai dus pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate regatele lumii şi splendoarea lor. 9 Apoi I-a zis:
– Toate acestea Ţi le voi da Ţie dacă te vei prosterna şi mi te vei închina.
10 Atunci Isus i-a răspuns:
– Pleacă, Satan, căci este scris:
„Domnului, Dumnezeul tău, să te închini
şi numai Lui să-I slujeşti!“[m]
11 Atunci diavolul a plecat de la El. Şi iată că nişte îngeri au venit să-I slujească.
Psalmul 3
Un psalm al lui David, compus pe vremea când fugea dinaintea fiului său Absalom.[a]
1 Doamne, ce mulţi îmi sunt duşmanii!
Mulţi sunt cei ce se ridică împotriva mea!
2 Mulţi grăiesc sufletului meu:
„Nici Dumnezeu nu-l mai scapă!“Sela[b]
3 Dar Tu, Doamne, îmi eşti scut!
Tu eşti slava mea, eşti Acela Care îmi ridici capul!
4 Cu glasul meu am strigat către Domnul,
şi El mi-a răspuns din muntele Lui cel sfânt.Sela
5 Eu mă culc, adorm şi mă trezesc iarăşi,
căci Domnul mă sprijină.
6 Nu mă tem de puhoiul de popoare
care se ridică împotriva mea din toate părţile.
7 Ridică-Te, Doamne!
Izbăveşte-mă, Dumnezeul meu!
Tu-i loveşti peste obraz pe toţi duşmanii mei
şi zdrobeşti dinţii celor răi.
8 A Domnului este izbăvirea!
Fie binecuvântarea Ta peste poporul Tău!Sela
10 Fiul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te ademenească
nu te lăsa înduplecat de ei.
11 Dacă-ţi vor spune: „Vino cu noi!
Haidem să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,
să întindem fără motiv curse celui nevinovat!
12 Haidem să-i înghiţim de vii ca Locuinţa Morţilor[a]
şi întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!
13 Vom câştiga tot felul de lucruri scumpe
şi ne vom umple casele cu pradă.
14 Pune partea ta cu noi
şi vom avea o pungă împreună!“
15 Fiul meu, să nu mergi împreună cu ei,
abate-ţi piciorul de pe căile lor,
16 căci picioarele lor aleargă spre rău
şi se grăbesc să verse sânge.
17 Este însă atât de zadarnic să se arunce plasa
în văzul tuturor păsărilor!
18 Căci aceştia îşi pândesc însăşi viaţa lor,
îşi întind curse înseşi sufletelor lor.
19 Aceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câştig necinstit;
el curmă viaţa celor ce şi-l însuşesc.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.