The Daily Audio Bible
Today's audio is from the NLT. Switch to the NLT to read along with the audio.
Turnul Babel
11 Tot pământul vorbea o singură limbă şi folosea aceleaşi cuvinte. 2 Venind dinspre răsărit[a], oamenii au găsit o câmpie în ţara Şinar[b] şi s-au aşezat acolo. 3 Ei şi-au spus unul altuia: „Haideţi să facem cărămizi şi să le ardem bine.“ Ei foloseau cărămizi în loc de pietre şi smoală în loc de mortar. 4 Apoi au zis: „Haidem să ne construim o cetate şi un turn cu vârful până la cer şi să ne facem un nume, altfel vom fi împrăştiaţi pe tot pământul.“
5 Domnul S-a coborât să vadă cetatea şi turnul pe care oamenii le construiau. 6 Domnul a zis: „Ei sunt un singur popor, toţi au aceeaşi limbă, iar acesta este doar începutul a ceea ce vor să facă; nimic din ceea ce şi-au propus să facă nu va fi imposibil pentru ei. 7 Haidem să Ne coborâm şi să le încurcăm acolo limba, pentru ca ei să nu-şi mai înţeleagă limba unul altuia.“ 8 Astfel, Domnul i-a împrăştiat de acolo pe tot pământul, iar ei au încetat să mai construiască cetatea. 9 De aceea cetatea a fost numită Babel[c], pentru că acolo Domnul a încurcat limba întregului pământ şi apoi i-a împrăştiat pe tot pământul.
Urmaşii lui Sem până la Avram
10 Aceasta este genealogia[d] lui Sem.
La vârsta de o sută de ani, la doi ani după potop, lui Sem i s-a născut Arpahşad. 11 După naşterea lui Arpahşad, Sem a mai trăit cinci sute de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice.
12 La vârsta de treizeci şi cinci de ani, lui Arpahşad i s-a născut Şelah. 13 După naşterea lui Şelah, Arpahşad a mai trăit patru sute trei ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice.[e]
14 La vârsta de treizeci de ani, lui Şelah i s-a născut Eber. 15 După naşterea lui Eber, Şelah a mai trăit patru sute trei ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice.
16 La vârsta de treizeci şi patru de ani, lui Eber i s-a născut Peleg. 17 După naşterea lui Peleg, Eber a mai trăit patru sute treizeci de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice.
18 La vârsta de treizeci de ani, lui Peleg i s-a născut Reu. 19 După naşterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice.
20 La vârsta de treizeci şi doi de ani, lui Reu i s-a născut Serug. 21 După naşterea lui Serug, Reu a mai trăit două sute şapte ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice.
22 La vârsta de treizeci de ani, lui Serug i s-a născut Nahor. 23 După naşterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice.
24 La vârsta de douăzeci şi nouă de ani, lui Nahor i s-a născut Terah. 25 După naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani şi i s-au mai născut şi alţi copii: fii şi fiice.
26 La vârsta de şaptezeci de ani, lui Terah i s-au născut Avram, Nahor şi Haran.
27 Aceasta este genealogia[f] lui Terah: Terah a fost tatăl lui Avram, Nahor şi Haran. Haran a fost tatăl lui Lot.
28 Haran a murit înaintea tatălui său, Terah, în ţara în care s-a născut, în Ur din Caldeea. 29 Avram şi Nahor şi-au luat soţii. Numele soţiei lui Avram era Sarai, iar numele soţiei lui Nahor era Milca. Ea era fiica lui Haran, tatăl Milcăi şi al Iscăi. 30 Sarai era stearpă; ea nu avea copii.
31 Terah i-a luat pe fiul său Avram şi pe nepotul său Lot, fiul lui Haran, precum şi pe Sarai, nora sa şi soţia fiului său Avram, şi au ieşit împreună din Ur, din Caldeea, ca să meargă în Canaan; dar când au ajuns în Haran, s-au aşezat acolo. 32 Terah a trăit două sute cinci ani, apoi a murit în Haran.
Chemarea lui Avram
12 Domnul îi zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, dintre rudeniile tale şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta! 2 Te voi face un neam mare şi te voi binecuvânta; voi face numele tău mare, iar tu vei fi o binecuvântare. 3 Îi voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, dar îl voi blestema pe cel ce te va blestema. Prin tine vor fi binecuvântate toate familiile[g] pământului!“ 4 Avram a plecat, aşa cum îi spusese Domnul, iar Lot a mers împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani când a plecat din Haran. 5 El a luat-o pe soţia sa, Sarai, şi pe nepotul său Lot, toate bunurile pe care ei le-au adunat şi sclavii pe care i-au dobândit în Haran, au plecat spre Canaan şi au ajuns acolo. 6 Avram a călătorit prin ţară până la terebintul lui More din Şehem. Pe atunci canaaniţii se aflau în ţară. 7 Domnul i S-a arătat lui Avram şi i-a zis: „Seminţei tale[h] îi voi da această ţară!“ Avram a zidit acolo un altar Domnului Care i Se arătase. 8 De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel şi şi-a întins cortul, având Betelul la apus, iar Ai la răsărit. El a zidit acolo un altar Domnului şi a chemat Numele Domnului. 9 Apoi Avram a călătorit în continuare spre Neghev[i].
Avram în Egipt
10 A venit o foamete în ţară şi, pentru că foametea era grea, Avram s-a dus în Egipt ca să locuiască acolo pentru o vreme. 11 Când era aproape de a intra în Egipt, Avram i-a zis soţiei sale, Sarai: „Ştiu că eşti o femeie frumoasă. 12 Când te vor vedea egiptenii şi îşi vor da seama că eşti soţia mea, pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa în viaţă. 13 Spune că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din cauza ta şi viaţa să-mi fie cruţată datorită ţie.“ 14 Când Avram a intrat în Egipt, egiptenii au văzut că Sarai era foarte frumoasă. 15 Demnitarii lui Faraon[j] au văzut-o, i-au lăudat-o, iar ea a fost adusă în familia lui. 16 Faraon l-a tratat bine pe Avram datorită ei şi i-a dat oi, boi, măgari, măgăriţe, sclavi, sclave şi cămile. 17 Dar Domnul l-a lovit cu urgii pe Faraon şi familia lui din cauza lui Sarai, soţia lui Avram. 18 Atunci Faraon l-a chemat pe Avram şi l-a întrebat: „De ce mi-ai făcut una ca asta? De ce nu mi-ai spus că ea este soţia ta? 19 De ce ai pretins că este sora ta, iar eu am luat-o de soţie? Ia-ţi soţia şi du-te!“ 20 Faraon le-a dat porunci oamenilor săi cu privire la Avram, iar aceştia l-au izgonit împreună cu soţia lui şi cu tot ce avea.
Despărţirea lui Avram de Lot
13 Avram a urcat din Egipt în Neghev[k] împreună cu soţia lui şi cu tot ce avea, iar Lot a mers împreună cu el. 2 Avram era foarte bogat în turme, în argint şi în aur. 3 Din Neghev, el a călătorit până la Betel, până la locul în care şi-a întins cortul la început, între Betel şi Ai, 4 loc în care el făcuse un altar mai înainte. Acolo Avram a chemat Numele Domnului.
Predica de pe Munte: Fericirile
5 Când a văzut Isus mulţimile, a urcat pe munte[a] şi S-a aşezat jos. Ucenicii Săi au venit la El, 2 iar El a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:
3 „Ferice de cei săraci în duh,
căci a lor este Împărăţia Cerurilor!
4 Ferice de cei îndureraţi,
căci ei vor fi mângâiaţi!
5 Ferice de cei blânzi,
căci ei vor moşteni pământul[b]!
6 Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după dreptate,
căci ei vor fi săturaţi!
7 Ferice de cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8 Ferice de cei cu inima curată,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9 Ferice de cei împăciuitori,
căci ei vor fi numiţi fii ai lui Dumnezeu!
10 Ferice de cei persecutaţi din pricina dreptăţii,
căci a lor este Împărăţia Cerurilor!
11 Ferice de voi când oamenii vă insultă, vă persecută şi spun tot felul de lucruri rele, (minţind)[c] împotriva voastră, din pricina Mea! 12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot aşa i-au persecutat şi pe profeţii dinaintea voastră!
Sarea pământului şi lumina lumii
13 Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.
14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Şi nimeni nu aprinde un felinar ca să-l pună sub un oboroc, ci îl pune pe un suport şi astfel el luminează tuturor celor din casă. 16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru, Care este în ceruri.
Isus şi împlinirea Legii
17 Să nu credeţi că am venit să anulez Legea sau Profeţii[d]! Nu am venit să anulez, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici măcar o iotă[e] sau o parte a vreunei litere[f] nu va fi înlăturată din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19 Aşa că oricine încalcă una din cele mai mici din aceste porunci şi îi învaţă şi pe alţii să facă la fel va fi numit cel mai mic în Împărăţia Cerurilor. Dar oricine le împlineşte şi îi învaţă şi pe alţii să facă la fel va fi numit mare în Împărăţia Cerurilor. 20 Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor.
Despre mânie şi ucidere
21 Aţi auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi![g] Oricine ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii». 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său[h] va cădea sub pedeapsa judecăţii şi oricine îi va zice fratelui său: «Prostule![i]» va cădea sub pedeapsa Sinedriului[j]; iar cel ce-i va zice: «Nebunule[k]!» va cădea sub pedeapsa focului Gheenei[l].
23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, şi du-te mai întâi să te împaci cu fratele tău. Apoi vino şi adu-ţi darul.
25 Caută să te împaci cât mai repede cu acuzatorul tău, câtă vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în închisoare! 26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul codrantes[m]!
Psalmul 5
Pentru dirijor. De cântat cu fluiere[a]. Un psalm al lui David.
1 Ascultă-mi plângerea, Doamne,
ia aminte la suspinul meu!
2 Ascultă strigătul meu,
Împăratul meu şi Dumnezeul meu,
căci Ţie mă rog!
3 Doamne, ascultă-mi glasul dimineaţa,
dimineaţa când stau gata pregătit înaintea Ta şi aştept.
4 Căci Tu nu eşti un Dumnezeu Căruia să-I placă răutatea
iar cel rău nu-Ţi poate sta în preajmă.
5 Nici lăudăroşii nu pot sta înaintea ochilor Tăi,
iar Tu îi urăşti pe toţi cei ce săvârşesc nelegiuirea
6 şi-i dai pierzării pe cei ce rostesc minciuni.
Domnul îi detestă pe oamenii setoşi de sânge şi înşelători.
7 Eu însă, prin marea Ta îndurare[b],
voi intra în Casa Ta
şi, în frică de Tine,
mă voi prosterna cu faţa spre Templul[c] Tău cel sfânt.
8 Doamne, condu-mă cu dreptatea Ta,
din pricina duşmanilor mei!
Netezeşte cărarea Ta înaintea mea!
9 Căci nu este nimic adevărat în gura lor,
iar inima le este plină de nimicire.
Gâtlejul le este un mormânt deschis;
cu limbile lor ei înşală[d].
10 Osândeşte-i, Dumnezeule!
Să cadă prin propriile lor uneltiri!
Pentru multele lor păcate, izgoneşte-i,
căci s-au răzvrătit împotriva Ta!
11 Să se bucure toţi cei ce-şi găsesc refugiul în Tine!
Pe vecie să strige de bucurie!
Ocroteşte-i Tu,
ca să strige de bucurie
toţi cei ce iubesc Numele Tău.
12 Căci Tu îi binecuvântezi pe cei drepţi, Doamne,
iar bunăvoinţa Ta le ţine loc de scut.
24 Dar pentru că mă respingeţi când vă chem,
iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,
25 pentru că ignoraţi toate sfaturile mele
şi nu primiţi mustrările mele,
26 de aceea şi eu voi râde când vă va lovi dezastrul,
îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,
27 când spaima vă va cuprinde ca o furtună
şi nenorocirea va veni ca o rafală de vânt,
când necazul şi suferinţa vă vor copleşi.
28 Atunci mă vor chema dar nu voi răspunde,
mă vor căuta dar nu mă vor găsi.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.