The Daily Audio Bible
Today's audio is from the NLT. Switch to the NLT to read along with the audio.
Neascultarea seminţiilor lui Israel
1 După moartea lui Iosua, israeliţii L-au întrebat pe Domnul:
– Care dintre noi să pornească primul împotriva canaaniţilor ca să se lupte cu ei?
2 – Iuda să pornească, le-a răspuns Domnul. Iată că am dat ţara în mâna lui!
3 Cei din seminţia lui Iuda le-au zis fraţilor lor din seminţia lui Simeon:
– Veniţi cu noi pe teritoriul care ne-a fost dat, ca să ne luptăm împotriva canaaniţilor, după care vom merge şi noi cu voi pe teritoriul vostru!
Şi simeoniţii s-au dus cu ei.
4 Astfel, cei din seminţia lui Iuda au pornit la luptă şi Domnul i-a dat pe canaaniţi şi pe periziţi în mâinile lor; au ucis la Bezek zece mii de oameni. 5 Acolo l-au găsit pe Adoni-Bezek, s-au luptat împotriva lui şi i-au învins pe canaaniţi şi pe periziţi. 6 Adoni-Bezek a reuşit să scape, dar ei l-au urmărit, l-au prins şi i-au tăiat degetele mari de la mâini şi de la picioare.
7 Atunci Adoni-Bezek a zis: „Şaptezeci de regi cu degetele cele mari de la mâini şi de la picioare tăiate, au fost folosiţi să adune firimituri de sub masa mea! După cum am făcut eu, tot aşa mi-a răsplătit şi mie Dumnezeu!“ L-au dus la Ierusalim şi a murit acolo. 8 Cei din seminţia lui Iuda au luat cu asalt Ierusalimul şi l-au cucerit; l-au trecut prin ascuţişul sabiei şi au dat foc cetăţii.
9 După aceea cei din seminţia lui Iuda s-au dus să lupte împotriva canaaniţilor care locuiau în regiunea muntoasă din partea de răsărit a ţării şi în câmpie. 10 Mai întâi au pornit împotriva canaaniţilor care locuiau la Hebron (numele Hebronului era atunci Chiriat-Arba). Acolo i-au învins pe Şeşai, pe Ahiman şi pe Talmai.
11 De acolo au pornit împotriva locuitorilor Debirului (înainte Debirul purta numele de Chiriat-Sefer).
12 Caleb a zis: „Aceluia care va ataca şi va cuceri Chiriat-Seferul îi voi da de soţie pe fiica mea Acsa!“ 13 Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic al lui Caleb, a cucerit cetatea, iar Caleb i-a dat-o de soţie pe fiica lui, Acsa. 14 Odată, venind la Otniel, Acsa l-a îndemnat[a] să-i ceară tatălui ei un teren. Când ea s-a dat jos de pe măgar, Caleb a întrebat-o:
– Ce doreşti?
15 – Dă-mi o binecuvântare adevărată, i-a răspuns ea, căci mi-ai dat un teritoriu în Neghev[b]! Dăruieşte-mi şi izvoare de ape!
Şi astfel Caleb i-a dat izvoarele de sus şi izvoarele de jos.
16 Urmaşii chenitului care îi era socru lui Moise au plecat din Cetatea Palmierilor[c] împreună cu cei din seminţia lui Iuda, înspre pustia lui Iuda, care este la sud de Arad. Au călătorit şi au rămas împreună cu poporul.
17 Apoi cei din seminţia lui Iuda s-au dus împreună cu simeoniţii şi i-au atacat pe canaaniţii care locuiau la Ţefat. Au distrus[d] toată cetatea şi apoi au numit-o Horma[e]. 18 De asemenea, Iuda a cucerit[f] Gaza cu teritoriul ei, Aşchelon cu teritoriul ei şi Ekron cu teritoriul ei. 19 Domnul a fost cu Iuda şi Iuda a luat în stăpânire regiunea muntoasă[g], dar nu i-a putut izgoni pe locuitorii din câmpie pentru că aveau care de fier[h]. 20 Au dat lui Caleb cetatea Hebron, aşa cum spusese Moise şi el i-a izgonit de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.
21 Beniamiţii nu i-au izgonit pe iebusiţii care locuiau în Ierusalim şi astfel iebusiţii au locuit în Ierusalim până în ziua de azi.
22 Cei din Casa lui Iosif au înaintat împotriva Betelului şi Domnul a fost cu ei. 23 Cei din Casa lui Iosif au iscodit Betelul (numele cetăţii era cândva Luz). 24 Iscoadele au văzut un om ieşit afară din cetate şi i-au zis: „Arată-ne intrarea în cetate şi îţi vom arăta îndurare!“ 25 După ce le-a arătat intrarea în cetate, ei au trecut-o prin ascuţişul sabiei, însă pe omul acela împreună cu tot clanul lui l-au lăsat să plece. 26 Omul acela a ajuns pe teritoriul hitiţilor şi a zidit o cetate pe care a numit-o Luz, nume care i-a rămas până în ziua de azi.
27 Cei din seminţia lui Manase nu i-au izgonit pe locuitorii din Bet-Şan şi pe cei din satele dimprejurul ei, nici pe locuitorii din Taanah şi pe cei din satele dimprejurul ei, nici pe locuitorii din Dor, Ibleam şi Meghido şi nici pe cei din satele dimprejurul lor, astfel încât canaaniţii au continuat să locuiască în aceste ţinuturi. 28 Când Israel a ajuns puternic, el i-a supus pe canaaniţi la muncă forţată, dar nu i-a izgonit.
29 Cei din seminţia lui Efraim nu i-au izgonit nici ei pe canaaniţii care locuiau în Ghezer şi astfel, canaaniţii au locuit printre ei.
30 Cei din seminţia lui Zabulon nu i-au izgonit pe locuitorii din Chitron, nici pe locuitorii din Nahalol şi, prin urmare, canaaniţii au locuit printre ei, fiind puşi la muncă forţată.
31 Cei din seminţia lui Aşer nu i-au izgonit nici pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afek şi din Rehob. 32 Şi astfel aşeriţii au locuit printre canaaniţi, locuitorii acelor ţinuturi.
33 Cei din seminţia lui Neftali nu i-au izgonit nici pe locuitorii din Bet-Şemeş, nici pe locuitorii din Bet-Anat, ci au locuit printre canaaniţi, locuitorii acelor ţinuturi. Totuşi locuitorii din Bet-Şemeş şi Bet-Anat au fost puşi la muncă forţată.
34 Amoriţii i-au respins pe daniţi înspre regiunea muntoasă şi nu le-au dat voie să coboare la câmpie. 35 Amoriţii au continuat să locuiască la muntele Heres, la Aialon şi la Şaalbim, dar cei care i-au asuprit au fost cei din Casa lui Iosif, aceştia punându-i la muncă forţată. 36 Teritoriul amoriţilor se întindea de la Înălţimea Scorpionului[i] până la Sela şi în sus.
Sentinţa dată de Îngerul Domnului
2 Îngerul Domnului S-a suit de la Ghilgal la Bochim şi a zis: „Eu v-am scos din Egipt şi v-am adus în ţara pe care le-am promis-o strămoşilor voştri! Am spus: «Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi. 2 Iar voi să nu încheiaţi legământ cu locuitorii acestei ţări, ci să le dărâmaţi altarele!» Voi însă nu aţi ascultat de glasul Meu! De ce aţi făcut lucrul acesta? 3 Acum vă spun din nou: «Nu-i voi izgoni dinaintea voastră, ci vă vor fi ca nişte spini în coaste, iar zeii lor vă vor fi o ispită!»“
4 După ce le-a zis israeliţilor toate aceste cuvinte, aceştia au început să plângă. 5 Au numit locul acela Bochim[j] şi au adus acolo jertfe Domnului.
Starea poporului în timpul vieţii lui Iosua şi după moartea acestuia
6 După ce Iosua a dat drumul poporului, israeliţii s-au dus să ia în stăpânire ţara, fiecare la moştenirea lui. 7 Poporul a slujit Domnului cât timp a trăit Iosua şi bătrânii de după Iosua, care văzuseră toate lucrările mari pe care le făcuse Domnul pentru Israel.
8 Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit la vârsta de o sută zece ani. 9 L-au înmormântat în teritoriul pe care-l primise ca moştenire, la Timnat-Heres[k], în regiunea muntoasă a lui Efraim, la nord de muntele Gaaş.
29 Le-a spus apoi o pildă:
– Uitaţi-vă la smochin şi la toţi copacii. 30 Când vedeţi că deja înfrunzesc, ştiţi că de acum vara este aproape. 31 Tot aşa şi voi, când vedeţi că se întâmplă aceste lucruri, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. 32 Adevărat vă spun că nu va trece această generaţie până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 33 Cerul şi pământul vor trece, însă cuvintele Mele nu vor trece!
34 Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare, cu beţii şi cu îngrijorările vieţii şi astfel ziua aceea să vină asupra voastră pe neaşteptate, 35 ca o capcană! Căci ea va veni peste toţi locuitorii de pe toată faţa pământului. 36 Vegheaţi tot timpul, rugându-vă să puteţi scăpa de toate aceste lucruri care urmează să se întâmple şi să puteţi sta în picioare înaintea Fiului Omului!
37 În fiecare zi Isus dădea învăţătură în Templu, iar în fiecare seară ieşea şi-Şi petrecea noaptea pe muntele numit „al Măslinilor“. 38 Şi tot poporul venea dis-de-dimineaţă la El în Templu, ca să-L asculte.
Trădarea lui Iuda
22 Se apropia Sărbătoarea Azimelor, căreia i se spune şi „Paştele“.[a] 2 Conducătorii preoţilor şi cărturarii căutau o modalitate să-L omoare pe Isus, căci se temeau de popor. 3 Atunci Satan[b] a intrat în Iuda, numit „Iscarioteanul“, care era din numărul celor doisprezece. 4 Acesta s-a dus şi a discutat cu conducătorii preoţilor şi cu comandanţii gărzii Templului cum să-L dea pe mâna lor. 5 Ei s-au bucurat şi au stabilit să-i dea bani. 6 El a fost de acord şi a început să caute un prilej ca să-L dea pe mâna lor, în absenţa mulţimii.
Masa pascală
7 Apoi a venit ziua Sărbătorii Azimelor, zi în care trebuia să fie jertfit mielul de Paşte. 8 Isus i-a trimis pe Petru şi pe Ioan înainte şi le-a zis:
– Duceţi-vă şi pregătiţi-ne mielul de Paşte ca să mâncăm!
9 Ei L-au întrebat:
– Unde vrei să-l pregătim?
10 Isus le-a răspuns:
– Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâlni un om care duce un vas cu apă.[c] Urmaţi-l până la casa în care va intra 11 şi spuneţi-i stăpânului casei astfel: „Învăţătorul te întreabă: «Unde este camera de oaspeţi în care urmează să mănânc mielul de Paşte împreună cu ucenicii Mei?»“ 12 El vă va arăta sus o cameră mare şi aranjată. Acolo să faceţi pregătirile!
13 Ei s-au dus şi au găsit totul aşa cum le spusese Isus; şi au pregătit mielul de Paşte.
CARTEA A PATRA
Psalmul 90
O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu
1 Stăpâne, Tu ai fost adăpostul nostru
generaţii la rând.
2 Înainte ca să se fi născut munţii,
înainte ca Tu să fi plăsmuit pământul şi lumea,
din veşnicie până în vecie, Tu eşti Dumnezeu.
3 Tu întorci pe oameni în ţărână,
spunându-le: „Întoarceţi-vă, fii ai omului!“
4 Da, o mie de ani înaintea Ta
sunt ca ziua de ieri care a trecut,
ca o strajă a nopţii[a].
5 Tu îi mături pe oameni ca prin somn;
ei sunt ca iarba care răsare dimineaţa.
6 Deşi răsare dimineaţa, ea trece iute,
aşa încât seara este veştejită şi se usucă.
7 Suntem mistuiţi de mânia Ta
şi îngroziţi de furia Ta.
8 Ai pus vina noastră înaintea Ta
şi ai adus păcatele noastre ascunse la lumina feţei Tale.
9 Toate zilele noastre trec sub apăsarea mâniei Tale;
anii noştri se sfârşesc repede, ca un geamăt.
10 Deşi anii noştri ajung la şaptezeci,
iar dacă avem putere – chiar până la optzeci,
cei mai mulţi dintre ei sunt[b] numai necaz şi trudă,
căci trec repede, iar noi zburăm.
11 Cine cunoaşte însă tăria mâniei Tale
şi teama pe care o insuflă furia Ta?[c]
12 Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele,
ca să avem parte de o inimă înţeleaptă!
13 Întoarce-Te, Doamne! Cât vei mai zăbovi?
Ai milă de slujitorii Tăi!
14 Dimineaţa satură-ne cu îndurarea Ta,
iar noi vom striga de bucurie şi ne vom veseli în toate zilele noastre.
15 Înveseleşte-ne pentru tot atâtea zile câte ne-ai asuprit
şi pentru tot atâţia ani câţi am văzut nenorocirea!
16 Să se arate slujitorilor Tăi lucrarea Ta
şi maiestatea Ta – fiilor lor!
17 Fie peste noi bunăvoinţa[d] Stăpânului, Dumnezeul nostru.
Statorniceşte pentru noi lucrarea mâinilor noastre!
Da, statorniceşte lucrarea mâinilor noastre!
Psalmul 91
1 Cel ce locuieşte la adăpostul Celui Preaînalt
se odihneşte la umbra Celui Atotputernic[e].
2 De aceea, Îi zic[f] Domnului:
„Refugiul meu, Fortăreaţa mea,
Dumnezeul meu în Care mă încred!“
3 El te va scăpa de laţul păsărarului
şi de ciuma cea distrugătoare.
4 El te va acoperi cu penele Sale,
iar tu te vei adăposti sub aripile Lui;
credincioşia Lui îţi va fi scut şi pavăză.
5 Nu te vei teme de groaza din timpul nopţii,
nici de săgeata care zboară ziua,
6 nici de ciuma care umblă prin întuneric,
nici de molima care pustieşte la miezul zilei.
7 O mie să cadă alături de tine
şi zece mii la dreapta ta,
dar de tine nu se va apropia.
8 Vei privi cu ochii
şi vei vedea răsplătirea celor răi.
9 Pentru că zici Domnului: „Refugiul meu!“
şi faci din Cel Preaînalt fortăreaţa ta[g],
10 Nu te va ajunge nici un rău
şi nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.
11 El va da porunci îngerilor Săi cu privire la tine,
ca să te păzească în toate căile tale.
12 Ei te vor purta pe braţele lor,
ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră.
13 Aşa vei putea călca peste lei şi peste vipere,
peste leii cei tineri şi peste şerpi.
14 „Pentru că Mă iubeşte, şi Eu îl voi scăpa.
Îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.
15 Mă va chema, iar Eu îi voi răspunde.
Voi fi cu el în necaz,
îl voi izbăvi şi îl voi onora.
16 Îl voi sătura cu viaţă lungă
şi-i voi arăta mântuirea Mea.“
24 Cine cruţă nuiaua îşi urăşte fiul,
dar cine-l iubeşte are grijă să-l disciplineze.
25 Cel drept mănâncă până se satură,
dar stomacul celor răi va duce lipsă.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.