The Daily Audio Bible
Today's audio is from the NIV. Switch to the NIV to read along with the audio.
8 Cum puteţi spune: ‘Suntem înţelepţi,
căci avem Legea Domnului!’,
când, de fapt, pana mincinoasă a scribilor
a transformat-o într-o minciună?
9 Înţelepţii sunt daţi de ruşine,
sunt îngroziţi şi capturaţi.
De vreme ce au respins Cuvântul Domnului,
ce fel de înţelepciune au ei?
10 De aceea, pe soţiile lor le voi da altor bărbaţi
şi terenurile lor altor proprietari.
Căci, de la cel mai mic până la cel mai mare,
toţi sunt lacomi de câştig;
de la profet până la preot,
toţi înşală.
11 Ei leagă în mod uşuratic
rana fiicei poporului Meu,
zicând: ‘Pace, pace!’,
când nu este pace.
12 Le este lor ruşine de urâciunile pe care le săvârşesc?
Nu, nu le este ruşine deloc;
nici măcar nu ştiu să roşească.
De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad
şi vor fi răsturnaţi, când vor fi pedepsiţi, zice Domnul.
13 Voi face să le înceteze recolta, zice Domnul.
Nu vor mai fi struguri în vie,
nu vor mai fi smochine în smochin,
iar frunzele se vor veşteji.
Ceea ce le-am dat
va fi luat de la ei.[a]»“
14 „De ce mai staţi în aşteptare?
Adunaţi-vă!
Să intrăm în cetăţile fortificate
şi să pierim acolo!
Căci Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a condamnat la moarte
şi ne dă să bem ape otrăvite,
pentru că am păcătuit împotriva Lui.
15 Aşteptam pacea,
dar n-a venit nimic bun;
aşteptam un timp de vindecare,
dar iată că vine numai teroare.
16 Gâfâitul cailor duşmanilor
se aude din Dan;
la nechezatul armăsarilor lor
se cutremură toată ţara;
au venit să devoreze ţara
şi tot ce cuprinde ea,
cetatea şi pe cei ce locuiesc în ea.“
17 „Iată, voi trimite printre voi nişte şerpi veninoşi,
nişte vipere care nu pot fi vrăjite
şi care vă vor muşca, zice Domnul.“
18 „Durerea mea nu are leac[b]!
Inima îmi este sleită în mine!
19 Iată, strigătul fiicei poporului meu
răsună dintr-o ţară îndepărtată:
«Nu mai este Domnul în Sion?
Nu mai este Împăratul lui acolo?»“
„De ce M-au provocat la mânie prin chipurile lor cioplite,
prin idolii lor străini ce nu sunt de nici un folos?“
20 „Secerişul a trecut,
vara s-a terminat,
iar noi tot nu suntem izbăviţi.
21 Sunt zdrobit de durerea fiicei poporului meu;
jelesc, iar spaima mă cuprinde.
22 Nu este nici un balsam vindecător în Ghilad?
Nu este nici un doctor acolo?
De ce nu este vindecare
pentru rana fiicei poporului meu?
9 O! de mi-ar fi capul un izvor de ape
şi ochii o fântână de lacrimi!
Aş plânge zi şi noapte
zdrobirea fiicei poporului meu.
2 O, dacă aş avea în pustie
un han de călători,
l-aş părăsi pe poporul meu
şi aş pleca de la el,
căci toţi comit adulter
şi sunt o adunătură de necredincioşi.“
3 „Au limba întinsă ca un arc
ca să arunce minciuna
şi nu prin adevăr[c]
sunt ei puternici în ţară,
căci merg din răutate în răutate
şi nu Mă cunosc, zice Domnul.
4 Fiecare să se păzească de prietenul lui;
să nu vă încredeţi în nici unul din fraţii voştri,
căci orice frate este un înşelător[d]
şi orice prieten umblă cu bârfe.
5 Fiecare îşi înşală prietenul
şi nimeni nu spune adevărul.
Îşi deprind limba la vorbe mincinoase
şi se obosesc să facă rău.
6 Locuinţa ta[e] este în mijlocul înşelătoriei.
De înşelători ce sunt, ei refuză să Mă cunoască, zice Domnul.“
7 „De aceea, aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Îi voi topi şi îi voi încerca,
căci ce altceva aş putea face
cu fiica poporului Meu?
8 Limba lor este o săgeată ucigătoare;
ea rosteşte înşelăciunea.
Cu gura, ei vorbesc prietenului de pace,
dar în adâncul inimii, îi întind curse.
9 Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri,
zice Domnul?
Să nu mă răzbun Eu
pe un asemenea neam?»“
10 „Voi înălţa o plângere şi un bocet pentru munţi,
precum şi un cântec de jale pentru păşunile pustiite,
căci sunt arse şi nimeni nu le cutreieră;
nu se mai aude în ele behăitul turmelor.
Păsările cerului şi-au luat zborul
şi animalele câmpului au fugit.“
11 „Voi preface Ierusalimul într-o movilă de pietre,
într-o vizuină de şacali.
Voi preface cetăţile lui Iuda
într-o pustie lipsită de locuitori.“
12 „Cine este omul înţelept care să înţeleagă aceste lucruri? Cui i-a vorbit gura Domnului, ca să ne poată lămuri de ce este distrusă ţara, de ce este arsă ca o pustie şi nimeni nu o mai cutreieră? 13 Iată însă ce spune Domnul: «Se întâmplă astfel, pentru că au părăsit Legea Mea, pe care le-o pusesem înainte, pentru că nu au ascultat de glasul Meu şi nu au respectat Legea Mea, 14 ci au umblat după încăpăţânarea inimii lor şi după baali[f], aşa cum i-au învăţat strămoşii lor.»“
15 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, îi voi face pe cei din poporul acesta să se hrănească cu pelin şi le voi da să bea ape otrăvite. 16 Îi voi împrăştia printre nişte neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinţii lor, şi îi voi urmări cu sabia până îi voi distruge.»“
17 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Luaţi aminte acum! Chemaţi bocitoarele să vină!
Trimiteţi după femeile înţelepte să vină!
18 Să se grăbească
şi să înalţe o cântare de jale pentru noi,
până când ni se vor umple ochii de lacrimi
şi pleoapele – de şiroaie de apă.
19 Strigătul de jale se aude în Sion:
‘Cât suntem de nenorociţi
şi ce mare este ruşinea noastră!
Trebuie să părăsim ţara,
căci locuinţele noastre sunt surpate.’»“
20 „Ascultaţi, femeilor, Cuvântul Domnului!
Deschideţi-vă urechile la cuvântul gurii Lui!
Învăţaţi-le pe fiicele voastre cântece de jale
şi învăţaţi-vă bocete unele pe altele,
21 căci moartea s-a urcat prin ferestrele noastre
şi a intrat în palatele noastre.
A nimicit copiii de pe străzi
şi tinerii din pieţe.“
22 „Spune: «Aşa vorbeşte Domnul:
‘Hoiturile oamenilor vor zăcea întinse
precum gunoiul pe câmpii,
precum snopul căzut înapoia secerătorului
şi pe care nu-l adună nimeni.’»“
23 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui,
cel tare să nu se laude cu tăria lui,
iar cel bogat să nu se laude cu bogăţia lui,
24 ci, cel ce se laudă să se laude
că Mă înţelege, că Mă cunoaşte
şi că ştie că Eu sunt Domnul Care arăt îndurare[g]
şi Care înfăptuiesc judecată şi dreptate pe pământ,
fiindcă în acestea Îmi găsesc Eu plăcerea, zice Domnul.»“
25 „Iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi pedepsi pe toţi cei care sunt circumcişi doar în trup: 26 pe Egipt, Iuda, Edom, Amon, Moab şi pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, care locuiesc în pustie[h]; căci toate neamurile sunt necircumcise şi toată Casa lui Israel are inima necircumcisă.“
O nouă viaţă în Cristos
3 Dacă aţi fost înviaţi împreună cu Cristos, căutaţi lucrurile de sus, unde Cristos stă la dreapta lui Dumnezeu! 2 Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ, 3 pentru că voi aţi murit, iar viaţa voastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. 4 Când Cristos – viaţa voastră[a] – Se va arăta, atunci şi voi vă veţi arăta împreună cu El în glorie.
5 De aceea, daţi morţii tot ceea ce aparţine firii voastre pământeşti: desfrâul, necurăţia, patima, pofta rea, lăcomia, care este idolatrie. 6 Din cauza acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu (peste fiii neascultării)[b]. 7 Acestea sunt căile pe care aţi umblat şi voi atunci când trăiaţi între ei, 8 însă acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de furie, de răutate, de blasfemie, de cuvintele murdare care vă ies din gură. 9 Nu vă minţiţi unul pe altul, pentru că v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi şi de faptele lui 10 şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care este înnoit în cunoaştere, după imaginea Creatorului său. 11 Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici circumcizie, nici necircumcizie, nici barbar[c], nici scit[d], nici sclav, nici liber, ci Cristos este totul şi în toţi.
12 Aşadar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu răbdare! 13 Îngăduiţi-vă unul pe altul, iertaţi-vă unul pe altul ori de câte ori vreunul dintre voi are vreo nemulţumire împotriva altuia! Cum v-a iertat Domnul, aşa iertaţi-vă şi voi! 14 Dar, mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care le leagă pe toate într-o armonie perfectă! 15 Iar pacea lui Cristos să stăpânească în inimile voastre; la ea aţi şi fost chemaţi, într-un singur trup. Şi fiţi mulţumitori! 16 Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din belşug! Învăţaţi-vă şi instruiţi-vă unul pe altul cu toată înţelepciunea! Cântaţi-I lui Dumnezeu cu mulţumire în inimile voastre cântece de laudă, imnuri, cântece duhovniceşti! 17 Tot ceea ce faceţi, cu vorba sau cu fapta, să faceţi în Numele Domnului Isus, mulţumind, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.
32 Cu toate acestea, ei au continuat să păcătuiască
şi, în pofida minunilor Lui, ei tot nu au crezut.
33 De aceea le-a pus El capăt zilelor în deşertăciune
şi anilor lor în teroare.
34 Când îi pedepsea cu moartea, ei Îl căutau,
se întorceau şi-L căutau pe Dumnezeu cu râvnă;
35 îşi aminteau din nou că Dumnezeu fusese stânca lor,
că Dumnezeul Preaînalt fusese răscumpărătorul lor.
36 Dar Îl înşelau cu gurile lor
şi cu limba lor Îl minţeau.
37 Inima lor nu era în întregime a Lui
şi nu se încredeau în legământul Lui.
38 Totuşi El a fost milos;
le-a iertat nelegiuirea
şi nu i-a nimicit.
De multe ori Şi-a retras mânia
şi nu Şi-a aprins întreaga Lui furie.
39 Şi-a adus aminte că sunt doar carne,
doar o suflare care trece fără să se mai întoarcă.
40 De câte ori s-au răzvrătit împotriva Lui în deşert
şi L-au întristat în pustie!
41 S-au abătut din nou şi L-au ispitit pe Dumnezeu,
îndurerând astfel pe Sfântul lui Israel.
42 Nu şi-au amintit de mâna Lui –
de ziua când i-a izbăvit de duşman,
43 când Şi-a înfăptuit semnele în Egipt
şi minunile Sale în regiunea Ţoan:
44 cum le-a prefăcut râurile în sânge
şi apa din pâraie cu neputinţă de băut;
45 cum a trimis împotriva lor roiuri de muşte care i-a mâncat
şi broaşte care i-au prăpădit;
46 cum le-a dat roadele pradă omizii
şi munca lor pradă lăcustei;
47 cum le-a ruinat viile cu grindină
şi sicomorii cu lapoviţă[a];
48 cum le-a dat vitele pradă grindinei
şi cirezile pradă fulgerului;
49 cum Şi-a trimis împotriva lor mânia Lui aprinsă,
furia, indignarea şi necazul,
îngeri aducători de nenorociri;
50 cum Şi-a dat frâu liber mâniei,
fără să le scape sufletul de la moarte,
dându-le viaţa pe mâna molimei;
51 cum i-a ucis pe toţi întâii născuţi ai Egiptului,
pârga puterii din corturile lui Ham;
52 cum Şi-a condus poporul ca pe o turmă,
i-a călăuzit prin pustie ca pe o turmă de oi;
53 cum i-a condus spre locuri sigure, fără ca ei să se teamă,
în timp ce pe duşmanii lor i-a acoperit marea;
54 cum i-a adus la hotarul ţării Lui sfinte,
la muntele pe care l-a câştigat dreapta Sa;
55 cum a izgonit dinaintea lor neamuri,
cum le-a dat teritoriul în moştenire
şi a pus seminţiile lui Israel să le locuiască corturile.
27 Termină-ţi munca de afară,
pregăteşte-ţi terenul,
şi după aceea, construieşte-ţi casa!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.